290 matches
-
datinile, morala și filosofia poporului român, Ion Creangă fiind "poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune" ăGeorge Călinescu).Creația literară a Iui I. Creangă cuprinde: lucrarea memorialistică "Amintiri din copilărie", poveștile ă"Soacra cu trei nurori", "Dănilă Prepeleac", " Povestea lui Stan Pățitul", "Povestea lui Harap-Alb" , povestirile ăInul și cămeșa", " Povestea unui om leneș", " Prostia omenească" și narațiunea "Moș Nichifor Coțcariul" pe care autorul a subintitulat-o "povestire glumeață". În ansamblul ei, această operă prezintă mai multe trăsături definitorii: este
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
același Ochilă le vede "găurite, ca sitișca, și străvezii, ca apa cea limpede", adică pieritoare și imperfecte. Uneori, imperfecțiunea lumii se cristalizează în câteva tipologii "absolute": soacra ca esență a răutății {"Soacra cu trei nurori"), prostul care are noroc {"Dănilă Prepeleac"), leneșul total {"Povestea unui om leneș").Caricatura lumii reale o constituie "Capra cu trei iezi", poveste în care "animalele sunt văzute omenește" ăCălinescu): capra devine "o mască de comedie, simbolizând tipul feminin vorbăreț și văităreț" ăCălinescu), tot așa cum soacra, baba
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
doi bani ăpublicată în Convorbiri literare la 1 ianuarie 1876) reprezintă exemplificarea ingenioasă a proverbului după faptă, și răsplată. Este tot o poveste animalieră, cu rădăcinile în vechile fabliaux-uri din literatura franceză și a mai multor altor popoare europene. Dănilă Prepeleac ăpoveste apărută în Convorbiri literare la 1 martie 1876 ) e o foarte meșteșugită demonstrație că numai pățitu-i priceput; altfel zicând că învățătura neverificată îndestulător prin experiență, prin „lovirea cu capul de pragul de susnu rezistă întâmplărilor neașteptate, momentelor de obnubilare
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sugerează confruntarea lui Dănilă cu diavolii dintr-un heleșteu pe malul căruia voia să construiască o mânăstire. Cercetătorul francez este de părere că este un caz de contaminare a temei, sudura celor două jumătăți fiind evidentă. Contaminarea evidentă din Dănilă Prepeleac poate fi foarte veche: n-avem niciun motiv să credem că a fost realizată de Creangă. Dănilă, un om sărac, ascultă sfatul fratelui mai mare ăși mai bogat) de a-și vinde boii pentru a-și cumpăra alții mai mici
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Creangă apare aici în paradigma "realiștilor patriarhali", care s-a impus ca "un suflu de pace socială și morală", o literatură "fără conflicte dramatice", dominată de "pace, calm și senin", "absolut sănătoasă" și de aceea "superioară". Dar autorul lui Dănilă Prepeleac se remarcă prin câteva trăsături originale: stilul complicat, "foarte interesant pentru filologi... prin turnurile frazelor și expresiile populare", la care se adaugă "o inteligență a ironiei profunde", "înălțând până la epopee modesta poveste populară", supremă recunoaștere pentru un scriitor modern, din partea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Povești. Portretul - de o mare savoare epică - revelează o fire naturală și libertină, de țăran inconformist, un spirit țanțoș și nesupus, un mâncău și un petrecăreț, împletind ironia cu disimulația. Nastratinismul și inadaptarea îi sunt comune cu ale lui Dănilă Prepeleac și Ivan Turbincă. Poate nicăieri nu mimează criticul mai bine limbajul unui scriitor, nu-l comentează mai în duhul vorbirii lui, ca în Viața lui Ion Creangă, unde recompunerea atmosferei spirituale a biografiei este și de ordin stilistic. În ediția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
și bărci la Dubrovnik ulei/carton, ulei/pânză, Portretul scriitoarei Georgeta Cancicov Trandafiri în vas chinezesc ulei/pânză, ulei/pânză, Cultura pământului Păstoritul Vânătoarea și pescuitul Industria casnică țărănească Război de țesut cergi și cergă crudă Masa și roata olarului Prepeleac cu oale Ceramică din județul Bacău Strung de lemn; imagini si unelte pentru Unelte pentru prelucrarea lemnului și obiecte din lemn lucrul la pădure Stanog pentru potcovit animale Piese dintr-un atelier de fierărie din Ghimeș - Făget Interior din casă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
crizei și că de la Cotroceni se și văd semnele redresării? Păi, dacă ai trecut vârful de pantă, începe coborârea, care poate fi mai grea ca urcușul, îndeosebi de când nu te așteaptă nimic bun, ajuns în vale, pățești, așa, ca Dănilă Prepeleac, ți se termină benzina și intri în pana prostului. Nu cred că ziua de 21 septembrie, când președintele s-a adresat parlamentului, adică numai parlamentului P.D.-L.-ist, a fost aleasă în mod întâmplător, că, după ce și-a consultat agenda
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Familia”, „Orizont”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Monitorul”, „Timpul”, „Dacia literară”, „Scena”. A publicat două atrăgătoare cărticele pentru copii, Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici (1972) și O-ntâmplare de mirare (1981), scenariul radiofonic Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în 1984, pe un disc Electrecord. Foarte legat de Studioul de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai plini, P. a realizat timp de două decenii (1965-1985) emisiunile de critică teatrală și „Teatru radiofonic”, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
care a scris și a regizat peste o sută douăzeci și cinci de adaptări și dramatizări. I s-au jucat pe diferite scene din țară scenariul pentru un Spectacol Topîrceanu (reunind Balada amintirii și Minunile Sfântului Sisoe, cu un „epilog” original), Dănilă Prepeleac, după Ion Creangă, Întoarcerea din pustiu, pe motive din scrierile lui Antoine de Saint-Exupéry, Baltagul, după romanul lui Mihail Sadoveanu. Este coautor la volumul Școala ieșeană de teatru. Fișe de istorie (2000). Antologia Despre teatru: însemnări și digresii (1991) strânge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
său, Teatrul Național, în repertoriul din perioada de după plenara CC al PCR din 3-5 noiembrie 1971, a cuprins piese cum ar fi: Viața lui Galilei, Aterizare forțată, Minunile Sfântului Sisoe, Vânătoarea regală a soarelui, Sfânta Ioana a abatoarelor, Amfitrion, Dănilă Prepeleac, Vârsta zero; în prezent, la Teatrul Național se află în pregătire piesa: Mântuleț în iad, cu care urmează să se efectueze un program sistematic de deplasări la sate". Ați vizionat aceste spectacole? Cum erau ele primite? D.T.: Nu. Mergeam la
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
German de Stat: „Emigranții“ de Slawomir Mrozek, 9. 02, ora 18; „Pinocchio“ de Carlo Collodi, 12. 02, ora 11 (Casa de Cultură a Studenților); „Pentru inima ta“, 14. 02, ora 20 (foaierul T.G.S.T.). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Dănilă Prepeleac“ după Ion Creangă, 9. 02, ora 11 (premieră), 11. 02, ora 10,30, 12. 02, ora 10,30, și 14. 02, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert vocal-simfonic, 14. 02, ora 19 (Colegiul „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Marionete: „Prâslea cel
Agenda2003-6-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280674_a_282003]
-
Țoiu și sugerează zonele în care trebuie căutată specificitatea scrisului său. Textele propriu-zise din acest prim volum memorialistic nu sînt necunoscute cititorilor consecvenți ai autorului Galeriei cu viță sălbatică. Majoritatea dintre ele au fost publicate în „România literară”, la rubrica Prepeleac, din anul 1989 pînă astăzi. Altele au apărut în „Cotidianul”. Strînse acum laolaltă, toate aceste fragmente aparent disparate dobîndesc o impresionantă coeziune constituindu-se într-o inedită biografie intelectuală a lui Constantin Țoiu. În optzeci de ani de viață Constantin
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
atît de departe tot scociorînd după documente, fișînd mărturii și comentînd orice rămășiță grăitoare, încît începe chiar să născocească posturi în care e greu să ni-l închipuim pe marele humuleștean. Nimeni n-ar putea crede că autorul lui Dănilă Prepeleac a ținut un jurnal. Și totuși un capitol se numește chiar așa, Jurnalul. Pentru a umple acest gol real de text diaristic, autorul monografiei alege să comenteze însemnările pe cărți sau pe cîte o filă, ici, colo, mai suculente sau
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
Pavel Șușară Dacă în condiții normale, în care componentele societății sunt așezate cum trebuie, iar instituțiile funcționează în conformitate cu natura și cu scopurile lor, o asociere între Muzeul Național de Artă și Dănilă Prepeleac, cel din povestea omonimă a lui Ion Creangă, ar părea, dacă nu suspectă de-a dreptul, cel puțin lipsită de rigoare sau extrasă direct dintr-un scenariu suprarealist cu tentă umoristică. în condițiile societății românești, însă, în care totul este
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
Muzeul (totuși) Național de Artă, și-a concentrat întreaga atenție și toată energia asupra artei contemporane și s-a trensformat, așa cum am spus-o deja, în galerie curentă. într-un fel de Simeză supradimensionată fizic și moral. Punga lui Dănilă Prepeleac, cea care consfințește magnific eșecul bunului-simț din pricina supralicitării unui scenariu - pe jumătate viclean, pe jumătate absurd - conform căruia obiectele schimbate mecanic pot fi socotite drept compatibile și, în absolut, într-un spațiu axiologic și moral, echivalează aici cu această singură
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul cela să aibă harțag, și să ne găsim beleaua cu dînsul"), a scăpa de belea, a vîrî la grea belea - ca și în zicala din Dănilă Prepeleac, "tot un bou ș-o belea" (explicată în Zanne, Proverbele românilor, ca referitoare la nepotrivirea dintre soți). În limbajul familiar-argotic actual, sensul de bază al termenului, păstrat mai ales în locuțiunile caracteristice, nu s-a pierdut: "...e mult mai nașpa
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
inițiativă" personală în Anul Brâncuși. Această înfierbîntare i s-o fi tras de la gîndirea restauratoare a d-lui Radu Varia, care voia să ticluiască niște copii identice pentru cîteva segmente ale Coloanei? Dl Varia e orișicît brâncușiolog, nu un Dănilă Prepeleac care pleacă să vîndă o pereche de boi și se întoarce acasă cu o pungă goală. Dacă prefectul clonării ar fi fost o simplă persoană particulară, iar dl Radu Varia un amator într-ale restaurării, m-aș fi mulțumit să
Prefectul clonator al Coloanei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16108_a_17433]
-
intimitate. încăpățânându-mă să ridic cât mai târziu banii de la CEC, am cumpărat cu ei nu un apartament cu trei camere confort unu, ci o zgardă cu lungimi variabile de lesă pentru fidelul meu companion Tommy, reeditând destinul lui Dănilă Prepeleac. Numai că mie mi s-a dat și restul. în amurg, plimbările cu Tommy prin Cotroceni, pe deal și mai la vale, se petreceau pașnic, rare automobile treceau fără a se încrucișa cu altele, silențioși bicicliști goneau pe bulevarde, fără
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
exprime fatalismul românesc. I-a dat ironiei un surîs interior. Nu știu dacă surîsul nu existase deja, la omul cu posmagii, la cel cu ăîmi plăcu cum merseă, la Toma Alimos, si, pînă la un punct al poveștii, la Dănilă Prepeleac". De Luca Pitu emulul d-sale se apropie printr-o anecdotica universitară picanta, care presară hazul peste amănuntele terne, care pune în neaoșisme un ingredient cosmopolit: " Rămîn cîteva zile pentru un bacalaureat. Convocarea și lista, cu locul și sala, mi
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
von Horváth, 15. 03, ora 19; „Pinocchio“ de Carlo Collodi, 19. 03, ora 11; „Emigranții“ de Slawomir Mrožek, 21. 03, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Circul pe stradă“ de Nicolae Andronescu, 16. 03, ora 11 (premieră); „Dănilă Prepeleac“ după Ion Creangă, 18. 03, ora 10,30; 19. 03, ora 10; 20. 03, ora 11; 21. 03, ora 10. Filarmonica „Banatul“: Recital de vioară - Luminița Burcă, 18. 03, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Concert simfonic, 21. 03, ora 19
Agenda2003-11-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280803_a_282132]
-
și entități imagistice distanțate în timp și spațiu, care nutresc între ele asemănări, afinități, consonanțe sau influențe. De altfel, în cariera sa, Zoe Dumitrescu-Bușulenga va cultiva amândouă aceste coordonate, de folos în valorizarea estetică a actului creator, autorul lui Dănilă Prepeleac oferind un meleag optim de practică textuală, atât în zona expresivității și a explicării bogăției de procedee, cât și în privința confruntării cu autori și opere dintr-o paradigmă europeană comună, dintr-un fond de sensibilitate comun. Studiul din 1963 își
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
duce cu gândul la Roman de Renard, iar „scena cu așezatul greoiului urs pe scăueșul de ceară și cu înghițitul hâlpav al sarmalelor, producând onomatopeicul zgomot gogâlț, gogâlț” este considerată tot din sfera grotescului, procedeu mai bine impus în Dănilă Prepeleac (1876), unde apare pentru prima dată „omul anapoda”, adică „un personaj care vorbește și acționează în dodii, un prost și un hâtru în același timp”, totdeauna în determinare grotescă. În loc să ducă spre comic această ipostaziere contradictorie, ca „natură bivalentă a
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
relua forma și volumul îndată ce încetează cauza care le-a modificat". Bunica mea spunea "tumurugi", iar eu, impertinent, o corectam: "Buturugi!" Abia mai tîrziu, citindu-l pe Creangă, aveam să fiu cuprins de remușcări. Urînd să zidească o mănăstire, Dănilă Prepeleac "se duce prin pădure și începe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de amînare, cela de tălpi, ista de grinzi, cela de tumurugi..." (s.m.) Cine n-are bătrîni să și-i cumpere!
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
fi prezentate până pe 10 noiembrie la Sla Lahovari. De asemenea, publicul care va fi prezent la Grand Cinema Digiplex în următoarele week-end-uri au ocazia să descopere pildele din frumoasele povești pentru copii: Fata babei și fata moșneagului, Păcală sau Dănilă Prepeleac. Vezi aici programul Teatrului Țăndărică în perioada 31 octombrie - 10 noiembrie
Spectacolele Teatrului Țăndărică în prima decadă a lunii noiembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64632_a_65957]