290 matches
-
căpătă o expresie de jovialitate. Din păcate, ca agitator, prima acțiune a lui Neculai a fost un eșec. Intrase cu o echipă de lămurire într-o ogradă țărănească. Gospodăria era pustie. Zbierau câteva oi în șandrama : o cloșcă cloncănea pe lângă prepeleacul cu trifoi. Dată de perete, ușa de la grajd lăsa să se zbicească podelele din loazbe de plop curățate de baligă. După ce au fumat câte o țigară, cei din echipă se pregăteau să plece când, prin grădină, apăru stăpânul zugrumat sub
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
păcăleală, Nimeni nu i-o ia-nainte. Vă aduc acum aminte (Poate-ați învățat la școală): E prieten cu Păcală, Chiar de-i mai puțin la minte. Nu vreau un răspuns în silă, Nimeni să nu aibă trac: El e Prepeleac Dănilă Sau...? Dănilă Prepeleac Vă zic una fără fard, Căci n-am născocit-o eu: E om bun, însă mereu Dă cu oiștea în gard. Irimia Două vorbe diferite, Dar cu-același înțeles; Dacă le citim unite, Tot cu ele
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
o ia-nainte. Vă aduc acum aminte (Poate-ați învățat la școală): E prieten cu Păcală, Chiar de-i mai puțin la minte. Nu vreau un răspuns în silă, Nimeni să nu aibă trac: El e Prepeleac Dănilă Sau...? Dănilă Prepeleac Vă zic una fără fard, Căci n-am născocit-o eu: E om bun, însă mereu Dă cu oiștea în gard. Irimia Două vorbe diferite, Dar cu-același înțeles; Dacă le citim unite, Tot cu ele ne-am ales, Căci
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Implicații ale categoriilor temporale și spațiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă Ștefan Fînariu, elev Colegiul Național, Iași Marii creatori au avut convingerea că o literatură adevărată și durabilă nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru, pe tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe “Marele Spirit
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
și de raportul necesar al literaturii culte cu literatura populară. Printre scriitorii care au însumat valori estetice și etice în creațiile devenite mărturii ale “Marelui Timp” ( Mircea Eliade), se număra și Ion Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII lea cu formele de “basna”, “basne”, dar este pus în circulație abia în secolul
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
contemplative ale antropologiei și ale metafizicii."(L. Blaga, Trilogia Valorilor). Substantivul propriu “Dănilă” este un augmentativ al numelui “Dan”, care are semnificația de “cel dăruit de Dumnezeu”, făcându-se trimitere la implicarea predestinării în evoluția personajului, asociată drumului cunoașterii. Cognomenul “Prepeleac” are ca fundament o reprezentare fizică, materială, văzută ca dublu al său în planul lumii materiale: “atât odor avea și el pe lângă casă, făcut de mâna lui”. Fiind singura valență creatoare în planul lumii materiale și, prin raportare la forma
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: “Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: “Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punându-se în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
soldează cu un eșec, în aparență, însă, deoarece va constitui premiza necesară pentru continuarea drumului. Împrumutând carul fratelui pentru a aduce lemne, “fără a dejuga boii, începe a tăia copacul, să cadă în car deodată. Trebi de-a lui Dănilă Prepeleac!...Bocănește el cât bocănește, când brrr! Cade copacul peste car de-l sfarâmă și peste boi de-i ucide.”. Acesta este momentul hotărâtor care-l va înscrie pe drumul cunoașterii gnoseologice, unde va trebui sa probeze ceea ce deprinsese: să facă
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
mai mult cu cât Creangă se oprește asupra trăirilor interioare, analizând efectele unei anumite situații sau relații interumane din perspectivă psihologică uneori: “Na! Dănilă, zise el in gândul său, așa-i ca-i sfeclit-o?”, “<<Ia, acu-i acu>>, zise Prepeleac în gândul său oftând”. Încercarea labirintului din perspectiva “drumului spre centrul ființei”, are ca punct de plecare gândul de a construi o biserică. Locul ales pentru înălțarea bisericii este pajiștea de lângă heleșteu, care aparține dracilor, motiv pentru a i se
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă forme tragice: “...de-i pocnește lui Dănilă un ochi din cap. Săracul Prepeleac! Se vede că i-a fost scris tot el să răsplătească și păcatele iepei frățâne său, a caprei, a gânsacului logodit și ale boilor uciși în pădure. Pesemne blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!” Finalul basmului valorifică din nou
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
fi folosite pentru dus la gură și dat drumul pe gât, mâncarea, a Început să fie adusă și așezată dinaintea celor, care, mai că-și Înghițeau limba, de poftă și de nerăbdare, imediat ce maestrul de ceremonii a dat semnalul, din prepeleacul În care sta, cu mândrie și la Înalt rang, elita cântăreților, În niște straie populare de-ți luau piuitul, și dotați cu niște instrumente lustruite, de parcă În acea clipă fuseseră luate de pe banda de fabricație. Mesenii se așezaseră, intercalați, absolvenți
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cum curge făina, la moară, nițel trepidant, dar, la fel de rapid și de fulgurant. Și unde nu a Început, ceva-ceva mai Încolo, și dansul. Un dănsoi, o-ho!, cât ontreagă frumusețe de ring, special pregătit, În acest scop, și muzicanții, din prepeleac, așa o țineau, dendrăcit, Încât, de pe ăștia, de pe ring, rachiurile și vinurile și celelalte lichiduri prinseră a ieși, din nou, În lume, de astă dată, sub formă de transpirație. Urmă o pauză. O pauză nu prea mare, Întrucât, bârzoii din
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
așa o țineau, dendrăcit, Încât, de pe ăștia, de pe ring, rachiurile și vinurile și celelalte lichiduri prinseră a ieși, din nou, În lume, de astă dată, sub formă de transpirație. Urmă o pauză. O pauză nu prea mare, Întrucât, bârzoii din prepeleac prinseră a-și tremura, iarăși, aripile, iar zumzetul se transformă, rapid, În bâzâit, iar bâzâitul, În vifor de motor de avion gata de a-și lua zborul, de pe pistă, iar, la rândul lor, mesenii, și, mai cu seamă, mesencile, prinseră
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a-și lua zborul, de pe pistă, iar, la rândul lor, mesenii, și, mai cu seamă, mesencile, prinseră a luneca, de ziceai că sunt pe arcuri, nu alta, spre ring. După Încă o pauză, ceva mai lungă, decât prima, cineva, din prepeleac, ordonă: rămâneți pe locuri! Că urmează surpriza surprizelor! Acum. În data mare. Urmează dansul șatrei din Strehara! Hai! Fetelor! La atac! În același timp, cântătorii, din prepeleac, porniră o iureșească, de te lua cu fiori. Dar, și mai cu fiori
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
spre ring. După Încă o pauză, ceva mai lungă, decât prima, cineva, din prepeleac, ordonă: rămâneți pe locuri! Că urmează surpriza surprizelor! Acum. În data mare. Urmează dansul șatrei din Strehara! Hai! Fetelor! La atac! În același timp, cântătorii, din prepeleac, porniră o iureșească, de te lua cu fiori. Dar, și mai cu fiori, te lua, cu fiori de drag, cu fiori de nu mă uita, cu fiori de lasă-te În voia mea, cu fiori de Hop, ș așa!, când
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu observații de natură morală sau socială, căci omul se confruntă cu ființele fabuloase pe care le învinge. Universul este populat de eroi aparent nătângi, cheflii, suciți, isteți, buni, în conflict cu dracul, moartea etc. În Povestea lui Stan Pățitul, Dănilă Prepeleac, Ivan Turbincă a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
atenția trimisului și în privința locului unde se va statornici, acordându i libertatea de a alege. Sunt clare, după cum cele arătate, implicații folclorice ramificate ale motivului din Belfegor, care la noi, înainte de Caragiale, îi prilejuiseră lui Creangă scrierea incomparabilelor sale Dănilă Prepeleac și Povestea lui Stan Pățitul. Ușurința ,,silogismului’’ pe care se sprijină întreg edificiul nuvelistic poate părea dezarmantă la prima vedere. Cel mai mult este luat în considerare răspânditul loc comun postulat de literatura populară pe teme religios-apocrife, potrivit căruia raporturile existențiale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
la Piatra, într-un ținut muntos, plin de legende, de proverbe, locuțiuni, apoi de localități istorice, Colectorul nu găsește ce să culeagă? Un muntean de baștină, născut aseminea în ținutul Neamțului, e Ioan Creangă. Citit-au vreodată Colectorii pe Dănilă Prepeleac, pe Soacra cu trei nurori și altele, ca să vadă care ar trebui să fie izvoarele din cari să se inspire și cum vorbesc și se mișcă ținutașii din Neamț? Foi literare în provincie ar putea să facă un serviciu nemăsurat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și aduceau la înfățișare cu bordeiele primilor locuitori. Și, ca și când nu ar fi fost de ajuns toate acestea, alții își ridicau pe a jumătatea locului un fel de foișor pentru observare, în care ne urcam spre seară. Acestuia îi ziceam prepeleac, alții îl numeau pripalac sau chiar pitpalac. Oricum, important era ca de acolo de sus, priveam în jur ca niște grăniceri la posturi, observând până și păsările cerului care se îndreptau spre roadele câmpului. De îndată ce coliba era gata, aici se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și bărci la Dubrovnik ulei/carton, ulei/pânză, Portretul scriitoarei Georgeta Cancicov Trandafiri în vas chinezesc ulei/pânză, ulei/pânză, Cultura pământului Păstoritul Vânătoarea și pescuitul Industria casnică țărănească Război de țesut cergi și cergă crudă Masa și roata olarului Prepeleac cu oale Ceramică din județul Bacău Strung de lemn; imagini si unelte pentru Unelte pentru prelucrarea lemnului și obiecte din lemn lucrul la pădure Stanog pentru potcovit animale Piese dintr-un atelier de fierărie din Ghimeș - Făget Interior din casă
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
o nouă iradiație de sensuri fosforescente ce depășesc realitatea". Interesant e că, în dialogurile dintre Eminescu și Mite, femeia (spirit raționalist, îngust) nu sesizează "inefabilul" artei humuleșteanului, elementul "liric", de sugestie, dar observă lipsa de unitate a "caracterului" lui Dănilă Prepeleac, spre indignarea poetului, pentru care "unitatea" cu pricina nu-i decât o "născocire a domnilor franțuzi", o banală și inutilă convenție numită "clasicism". Or, dacă pentru un scriitor "clasic" sufletul e "un cristal primar și ireductibil", pentru creatorul "romantic", dimpotrivă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
li se dă carnație în dezvoltări personale. Pe tulpina zicalei despre popularul Ieremia, cel care a nimerit "cu oiștea-n gard", crește un poem voios. Până la un punct, bravul Ieremia, "stângaci și greoi", fără simțul proporțiilor, e un alt Dănilă Prepeleac: "Drag mi-era Ieremia de câte ori, în jur, / oamenii îmi dădeau vești despre viitor / izbind în garduri vechi, / câteodată frumoase și trainice". Capodopera lui Geo Dumitrescu este Câinele de lângă pod, o "poveste sentimentală" (470 versuri) în notă patetică; om și câine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o lege” și se împarte gratuit broșura Tuberculoza; duminică, 14 august (sală plină), este reprezentată piesa Ovidiu Șicană, în care joacă tineri din sat, se recită versuri, se discută programul Căminului; luni 29 august (sala plină) se citește povestirea Dănilă Prepeleac și basmul versificat Înșir’te, Mărgărite, se joacă piesa Legământ, se discută despre rosturile bibliotecii; duminică, 4 septembrie (iarăși sală plină), se citesc bucăți de lectură în legătură cu beția, profesorul V. Arnăutu vorbește despre „Alcoolism” și explică cele 20 tablouri proiectate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
-mi gogomănie. În cele peste trei decenii și jumătate de cînd văd și fac teatru, m-am mai întîlnit cu animale vii, prin zonă: tot cu cai în Chirița de la Iași, Hamlet-ul de la Tîrgu-Mureș și o montare băcăuană; în Dănilă Prepeleac, tot la Iași, apăreau o gîscă și o capră care erau hrănite din bugetul instituției. Au sfîrșit banal, adică la cuptor. Am mai observat, cu privire bazedoviană, că mașiniștii creșteau, în alt teatru, în subsol, iepuri (îi mai și vindeau
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a făcut o criză de nervi și-a început să înjure în limba lui Goethe. Iată o situație fără ieșire. Cînd lucram la Teatrul "Luceafărul", situații asemănătoare s-au întîmplat cu o capră și o gîscă, care jucau în Dănilă Prepeleac. Greu cu animalele, în teatru! Morala: pe viitor, folosiți de-alea din butaforie... că-s nemuritoare. * 1984. Tot la Teatrul German din Timișoara (unde am avut cea mai bună perioadă regizorală din carieră) am montat piesa lui D. Solomon Erasmus
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]