163 matches
-
componentă simbolistă și reprezintă o trăsătură dominantă a picturii ei, care se relevă nu numai în cazul panourilor decorative, ci și al picturii propriu-zise. În același timp, această coregrafie simbolistă care o apropie de pictura lui Ferdinand Hodler sau a prerafaeliților, este în măsură să genereze și un efect decorativ în spațiul unei armonii a suprafeței, mergând spre o ușoară stilizare a gesticulației. Într-un interviu din 1905, remarcând influența pe care o exercita asupra lui Gustav Klimt, Hodler subliniază în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efect de perspectivă specific picturii renascentiste. Fundalul urmărește acest fragment de edificiu, care la rândul lui închide o buclă paralelă celei create prin coregrafia pantomimei simbolice, o buclă care circumscrie și un sens simbolic. Acest sens simbolic decelabil în tablourile prerafaeliților rămâne ca o alternativă în această pictură, fiind obținut și prin ruperea de un context istoric propriu-zis. Personajele apar în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pantomimei simbolice, o buclă care circumscrie și un sens simbolic. Acest sens simbolic decelabil în tablourile prerafaeliților rămâne ca o alternativă în această pictură, fiind obținut și prin ruperea de un context istoric propriu-zis. Personajele apar în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un Panou decorativ al pictoriței. Cecilia Cuțescu-Storck pictează cinci femei într-o atitudine grațios coregrafică, în jurul unor arbori stilizați în stilul Art Nouveau-lui. Trei dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
discret tensiunea între ezoteric și exoteric. Devine interesantă preponderența elementului feminin în picturile Ceciliei Cuțescu-Storck, abordarea feminității o apropie de sensibilitatea simbolistă prin accentuarea dimensiunii spirituale, vizibilă, de pildă, la un Ferdinad Hodler sau Puvis de Chavannes, cât și la prerafaeliți. În partea stângă se află Dragostea profană, construită într-un raport de simetrie cu Dragostea spirituală. Tânărul îndrăgostit se află îngenuncheat la picioarele iubitei. Oare presupune această postură sensul unei constrângeri, a unei necesități pe care o îmbracă dragostea profană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scară, în lateral, coboară o serie de personaje care în mod vădit sunt relaționate prin discurs și gestualitate. Acest grup instabil generează dinamismul scenei, dublat de o intemperanță dramatizată atent, dar și o arhitectură secretă. Se poate observa aici influența prerafaeliților și chiar o posibilă influență directă a picturii lui Edward Burne-Jones cu tabloul, Scările de aur (1876-1880), cum remarcă Edward Lucie-Smith, unde "spațiul este anormal comprimat"464. În treacăt fie spus, aceeași pictură a lui Burne-Jones exercita o fascinație puternică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întâlnirea cu o altă civilizație. Acest impact extraordinar îl are în Europa descoperirea culturii grecești preclasice, a culturii miceniene, spre exemplu. Pictura Ceciliei Cuțescu-Storck nu se organizează printr-un raport direct cu un text literar, cum se întâmplă în pictura prerafaelită sau în pictura simbolistului Fernand Khnopff. Artista reia pe baza unor ritmuri interne un personaj arhetipal, un anumit tip de femeie, cu o notă de androginitate, un anumit decupaj capilar scurt, urmând fidel forma capului, o anumită alură a corpului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reverberații politice în Viena fin de siècle, unde artei îi este imprimat rolul de factor coagulant. Este vremea liberalizării expozițiilor și emancipării pe scară largă a noilor curente în artă, care se vor succeda cu o viteză extraordinară, de la pictura prerafaeliților și simbolism, la avangardele istorice și suprarealism, cu nenumăratele sale nuanțe. Inițiativele private iau tot mai mult locul structurilor expoziționale etatice, legitimate academic, câștingându-și publicul pe care totodată îl formează și informează. O contribuție însemnată o au aceste societăți artistice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de o manieră armonică tradiția picturii academice relevabile în arta portretului la G.D. Mirea și Eustațiu Stoenescu cu cosmopolitismul "tinerilor", recognoscibil chiar și în interpretarea tradiției, un rusticism simbolist cu note mistice în cazul lui Verona, "secesionismul münchenez" cu note prerafaelite al Ceciliei Cuțescu-Storck, cu valențele unei picturi influențate de simbolismul exotist al lui Gauguin, "neoimpresionismul lui George Mărculescu și Arthur Segal", feeriile simboliste mediteraneizate ale lui Kimon Loghi, sau "primitivismul" avangardist al lui Constantin Brâncuși etc.. Acest eclectism conduce însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Un simbolism care provine din cel mai pur academism este caracteristic pentru o bună parte dintre pictorii români, precum Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu. Etienne Azambre este ilustrativ pentru un anumit tip de simbolism pe filiera tematicii religioase cu influențe prerafaelite, precum în Fecioara cu crini (1893). Dacă pe Azambre, Seon și Luce, Bogdan-Pitești îi cunoștea prin intermediul saloanelor rozacruceene ale lui Péladan, Rochegrosse expunea constant la saloanele din Paris între 1883 și 1901, iar Bogdan-Pitești îl descoperea probabil acolo. Seon reprezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ce indică o cosmologie subiacentă condiției regale. Asemeni Ofeliei, Salomeea se lasă să plutească în apele unui râu unde se îneacă ținând la piept capul sfântului. Întruchipare a soteriologiei decadente, avem în Ofelia un personaj utilizat în iconica decadentă și prerafaelită, contraponderea lilială a vicioasei nimfete, Salomeea. Fascinul malefic care apare în acuarela lui Gustave Moreau, Apariția, unde Salomeea fixează obsesiv capul Sfântului Ioan suspendat în sala tronului, este aici dizolvat într-o relație aproape maternală, ca în tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999. Mallarmé, Stephane: Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, versiune în limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997. Marin, Ileana: Pictura prerafaelită sub semnul narativului, prefață de Dan Grigorescu, Editura Meridiane, București, 2003. Mihalache, Marin: Cecilia Cuțescu Storck, Editura Meridiane, București, 1969. Mitchievici, Angelo; Ioan Stanomir: Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011 Octavian, Tudor: Un artist al casei regale Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
limba română de Ioana Diaconescu și Mihnea Moroianu, prefață, note și comentarii de Mihnea Moroianu, Editura Atlas, București, 1997, pp. 170-171. 10 A se vedea întregul articol, "Aux XX", în L'Art Moderne, 3 februarie, 1889. 11 Ileana Marin, Pictura prerafaelită sub semnul narativului, Editura Editura Meridiane, București, 2003. 12 Ibidem, p. 18. 13 Ibidem, p. 19. 14 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 153. 15 Edward Lucie-Smith, Le Symbolisme, traducere din engleză de Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Acronimul sugerează însă variate interpretări deriziv-subversive precum "Please Ring Bell" sau în varianta Rosetti, "Penis Rather Better" (vezi Michael Gibson, Symbolism, p. 63). Ironia de acest fel va suna cel mai bine în opera unui artist care datorează mult mișcării prerafaelite, Aubrey Beardsley. 85 Nicole Tuffelli, 19th Century French Art 1848-1905, traducere de Gearóid Cronin, Chambers Harrap Publishers, 2004, p. 70. 86 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 24. 87 Ibidem, p. 24. 88 Tim Hilton, The Pre-Raphaelites, Thames & Hudson World of Art
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]