442 matches
-
urmează pas cu pas toate ipostazele tehnicilor de divinație În diferitele epoci și culturi, se Încadrează și modelul propus de John Collins (apud A. Lehmann, J. Myers, 1985, p. 197): a) visele reprezintă forma cea mai răspândită de divinație; b) presentimentele - indivizii anticipează unele evenimente sau cer unor specialiști ai divinației să le interpreteze aceste stări; c) acțiunile corpului - sughițul, strănutul, zbaterea ochiului sunt considerate elemente care anunță anumite evenimente sau acțiuni; d) ordaliile sunt acțiuni de divinație, referitoare la statutul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
naturale - formele plantelor, mișcările copacilor, schimbările meteorologice, traseul astrelor etc.); j) alte forme de divinație (precum moartea neașteptată). La rândul său, Evan M. Zuesse (1987b, vol. IV, p. 376) propune o tipologie Întemeiată pe trei mari familii: a) divinația intuitivă (presentimente, viziuni ale persoanelor charismatice); b) divinația prin posesiune (forțele superioare transmit mesaje prin manifestări ale naturii - mișcările sau poziția flăcărilor, apei, pietrelor, stelelor, păsărilor etc. - sau prin acte ale unor oameni „aleși” - vise, transă, ședințe de spiritism, oracole etc.); c
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
decodarea pe baza unei „științe” a manifestărilor impersonale: astrologia, numerologia, cititul În palmă sau În alte forme ale naturii). Riturile divinatorii pot să se rezume la practici individuale sau În grup restrâns. Ele pot fi performate de oameni obișnuiți (interpretarea presentimentelor, a viselor, a semnelor din cafea sau a liniilor din palmă) sau pot căpăta dimensiuni sociale ample, fiind performate de persoane care aparțin unor grupuri sau chiar organizații specializate. Astfel, sistemul oracolelor conduce la apariția unor congregații de specialiști În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care l-au cunoscut pe C., fiu al Eufrosinei și al lui Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și-l amintesc, impresionați de tragicul lui sfârșit, ca pe un om timid, cu secrete ardori, parcă mereu zorit de obscura alarmă a unui presentiment. După terminarea claselor primare, învață timp de trei ani la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova; clasa a patra o urmează la Iași, la Liceul Național. Întors acasă, este înscris la Liceul „Carol I”, după absolvirea căruia se decide pentru Facultatea
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
Jeremiah e mort, eu nu o să mănânc... Atâta pagubă. Cossel o să se îndoape mâine și cu porția mea și o să creadă că Dumnezeu îl apreciază în mod deosebit! 4. Kasser își privea fiul cu un amestec de milă, neîncredere și presentimente care îl chinuiau de câteva luni bune, de când se întorsese Vassur din campanie. Amel, fiul său, degaja o senzație de forță masculină pe care el nu o avusese niciodată și de care ar fi știut să profite în situații delicate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
militar de elită... ― Prostii, îl întrerupse Crey. Și chiar dacă ar fi așa. Ce-au să facă? Au să oprească laserele noastre cu pieptul gol? Pregăti-ți-vă de desant. Când porni cu celelalte trei navete spre Praxtor, Crey avu un presentiment. Nu putea însă uita ultimele cuvinte ale lui Isidor și avertismentul lui. Nu avea însă de ales. Nu putea lăsa pe planetă cea mai mare bogăție a Universului. Nu conta cât austral pusese deja deoparte. Ceea ce mai rămăsese acolo era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe care o găsise în vis era una îndrăzneață și ea ar fi putut fi pe măsura timpurilor complicate pe care le trăia. Deși nu putea să spună și celorlalți acest lucru, în ultimele luni îl încercase de nenumărate ori presentimentul morții. Avea numai optzeci de ani și putea să spere să mai trăiască măcar încă o jumătate de veac, iar forma sa fizică era aceea a unui bărbat de cincizeci de ani, dar N'Gai Loon avea presimțirea aproape solidă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
181. Capitolul LV al acestui roman conține o focalizare a situației narative care este chiar mai evidentă și mai coerentă în relație cu perspectiva. Narațiunea se limitează aproape exclusiv la redarea gîndurilor și sentimentelor lui Carker. El este apăsat de presentimentul morții și aceasta chiar se adeverește în finalul capitolului. Spre deosebire de aceasta, cea mai cunoscută scenă de moarte a lui Thackeray, aceea a morții lui Thomas Newcome în finalul romanului The Newcomes, este relatată în întregime prin intermediul unui punct de vedere
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
erau lipsite de cusur. EL frecventase des Londra și avea mai multă dezinvoltură și galanterie decît Edmund, prin urmare, el era preferatul. Faptul că era și fiul cel mai mare constituia un alt atu important în favoarea lui. Avusese, oricum, un presentiment că AVEA să-l placă mai mult. Știa că era genul ei448. Este vorba despre un narator auctorial care îi relatează cititorului cum membrii familiei Crawford sînt primiți ca oaspeți la Mansfield, dar în relatarea lui naratorul se folosește de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
exprimă la adevărata lor valoare, decît atunci cînd le ambiționezi să arate ce pot. Reflecțiunea lui Emerson ne ajută să Înțelegem sensul profund al unui alt aforism: „Ca să-ți egalezi maestrul, trebuie să-l depășești” (C. Levaditi). * „Dorințele noastre sînt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sînt solii prevestitori a ceea ce vom fi În stare să realizăm.” (J.W. Goethe) Evident, este vorba de acele „dorințe” care sînt sincere și realiste, și nu de visările amăgitoare ale celor care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cât vei vrea, la gură nu le vei avea, dacă nu le vei duce cu mâna ta”.) Cine se scoală de dimineață departe ajunge. (Cel care din vreme Învață, se pregătește beneficiază de tot felul de oportunități.) „Dorințele noastre sunt presentimente ale aptitudinilor care se află În noi, sunt solii prevestitori a ceea ce vom fi În stare să realizăm.” (J.W. Goethe) Pământul, cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic. (La fel și În cazul predispozițiilor naturale: oricât de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și probleme, în spațiul minim pe care și-l îngăduie, această carte este în realitate plină de un sentiment imens și copleșitor de viață. Bucuria este atât de mare, încât doare. Cu greu cuprinde în ea o durere nemărginită ca presentiment al pierderii acelei bucurii. Această lipsă de limitare sentimentală se întrevede la acest poet, care (poate împreună cu Bertolucci 5) este realmente cel mai mare poet italian în viață - tocmai acel poet care nu a fost niciodată: un poet în afara limitelor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de Novele (I-II, 1880), bibliografia scrierilor lui în proză mai cuprinde Pagini răzlețe (1901), Pacate mărturisite (1904), Spice (1909). Sunt adunate aici articole, discursuri și, bineînțeles, suveniruri. O meditație, Mângâiere (din volumul Spice), cotropită de melancolia senectuții și de presentimentul sfârșitului apropiat, respiră în cele din urmă o liniște aproape filosofică, decurgând din împăcarea cu rosturile eterne ale firii. Această seninătate, această cumpătare sunt și ale operei lui G. Unele pagini sunt de evocare pur și simplu, fără intenție literară
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
scenariu inițiatic poate fi acesta? Sunt generații de cercetători care s-au interogat asupra esenței baladei fără a putea da un răspuns definitiv. Să fie conservată În versurile populare imaginea unei zeități solare ce pleacă la culcare, obosită? Să fie presentimentul schimbării unui ciclu solar cu un altul, Întunecat? Urmele unui mister păgân? Antecamera unei tragedii menite să sfâșie calmul unui paradis necreștin? Câte ceva din toate, și poate nimic. Fiindcă, de fapt, printr-un efect de o mare subtilitate, tot ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a Americii, de unde a pornit renașterea americană, ca americanizare. Privit din această perspectivă, locul memoriei, al survenirii istoriei salvatoare și finale este solemn, aproape sacru, iar cel care Îl slujește nu numai că trebuie crezut pe cuvânt, dar Îți inspiră presentimentul de a găsi În istoria trecutului, În anatomia memoriei, frazele necesare unei predicții despre viitor. Vizitatorii locurilor memoriei - citește istoriei - sunt pelerinii viitorului. Cu fața Înspre trecut și spatele spre viitor, atrași iremediabil de furtuna viitorului, tot așa cum Îl Înfățișează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât în cele anterioare, „puseurile” patriotice, fără valoare estetică, își găsesc locul într-un fel de proză mai mult sau mai puțin rimată (Baba Novac, Cap de răscoală, Vlad, Coșbuc și 1907), în schimb, în Copacul ascuns (1994), pe lângă pregnantul presentiment al morții (Capăt de drum), este invocată „Unica Bobí, Alfa și Omega iubirii mele”, trecută în lumea umbrelor, dar prezentă dureros de viu în amintirea poetului. Sunt versuri delicate, care întregesc profilul unui artist sensibil, grav, încrezător în steaua sa
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
zonă a căutării continue, neliniștite. Înstrăinat, refractar și disprețuitor față de banalitate și prozaism, eul se regăsește pe sine într-un Ev Mediu idealizat. În multe reverii sentimentale este contemplată dragostea, trăire gravă, unică, însoțită de gesturi solemne sau eroice. Atunci când presentimentul morții se intensifică, din voluptatea renunțării, a jertfei în numele iubirii închinate lui Dumnezeu, se naște o beatitudine contemplativă specială. Versurile înscriu astfel și un jurnal, document psihologic a cărui relevanță este concurată numai de scrisorile bogate, dense, trimise de H.
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
Peer Gynt, Horatio), S. reușește să le surprindă, în imagini uneori remarcabile, caracteristicile definitorii. În Arena cu paiațe (1972) se observă o mai mare atenție acordată prozodiei, fără a fi afectat mesajul poetic, ci dimpotrivă. Începe să se strecoare, insidios, presentimentul morții: „eu pierd / măsura, echilibrul, orgoliul meu tăcut, / cuvintele pe care ți le spun se-ntorc / și nu mai au putere. / Ce-ar mai fi de adăugat, inconștientă doamnă moarte?” (Idila). Apar, cu obstinație, și nu doar aici, ca simbol
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
obstinație, și nu doar aici, ca simbol bufonul, saltimbancul, măscăriciul, simpla enumerare a unor titluri fiind elocventă: Fluturi și claunul, Claun vorbind muzelor, Claun către adolescenți, Lamentația claunului etc. Cartea Pasărea medievală (1973) nu face decât să potențeze laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și amărăciunea în fața unei realități decepționante: „Astăzi castelul / năpădit de bălării / și de ierburi otrăvitoare / coboară spre somnul ruinelor./ Eu însumi nu sunt decât / firul de praf / de la capătul gloriei / neamului meu
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Vasile Roaită). Volumul, în bună parte antologic, Pasărea măiastră (1961) exprimă, monocord, acest devotament, într-o autoexcitație a viziunii: „E că-ntrevăd în comunism, curând,/ Măiastra pasăre de aur săgetând” (Pasărea măiastră), ici, colo întretăiată de umbra neagră a unui presentiment privind propriul sfârșit. Manifestări propagandistice ajung să compromită și prozele, schițe și nuvele viciate de un maniheism ireductibil (Mâinile și Cei șapte, 1949, Întrunirea, 1963, O zi de august, 1965). De o parte, (răii, „boierii”, „burtă-verzii”), apariții definitiv respingătoare, de
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
și comentator), Mircea Tomuș, Ioana Lipovanu, Monica Lazăr, Mircea Muthu, Ion Vartic, Marta Petreu. S. a trăit fulgerător și a intrat direct în legendă, devenind un simbol al Sibiului teatral (scena din localitate îi poartă numele). Că nu a avut presentimentul sfârșitului prematur o dovedește faptul că, deși a scris mult, nu și-a adunat scrierile în vreo carte. Cu înclinație către speculația teoretică, a lăsat în manuscris un volum de eseuri, intitulat Aquarium, din care o serie de texte vor
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
mută / fulgeră aerul ca o sârmă ghimpată.// Cuvintele mele, mereu mai puține, / se opresc între azi, între mâine...// Ruine reci, orașul curge-n ceață, / pe când această piatră seamănă cu mine” (Ruine reci). Notația laconică, nepatetică, în jurul acelorași motive - ireversibilitatea timpului, presentimentul morții, iubirea, tăcerea, cuvântul, toamna, înserarea, sentimentul fragilității -, variate mereu, ca într-o structură rafinat muzicală, din cele trei cicluri ale Vesperalelor mai cu seamă, restituie imaginea unui poet al stărilor difuze și evanescente: „Vine o zi când pădurile, calme
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
într-un singur cuvînt și care nu mai sînt analizate de vorbitori, precum acasă, amiază, alene. Au rămas însă actuale construcțiile în care prepoziția exprimă un raport de asemănare, de comparație - sau descrie un semn, introducînd o prevestire ori un presentiment. Sînt încă în uz îmbinări de tipul seamănă a..., miroase a..., sună a...; cu ultimele două verbe, prepoziția a este chiar indispensabilă. În atestările dicționarelor, apar combinații de cuvinte precum: "țipă a ploaie" ("Șezătoarea"); "Și latr-a pustiu/ Și url-a morțiu
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
în plus este asemenea unui confesional catolic, un loc în care autoarea își revarsă preaplinul de amintiri incomode pe un ton pesimist, cu o tristețe uneori cioraniană, alteori temperată de resemnare: "în dimineața asta voi muri! încerc fiorul straniu al presentimentului că ziua de mâine nu mai există pentru mine" (Ultima dimineață). Fiecare personaj își încheie socotelile, ajuns într-un anotimp al adevărului. Și mai abrupte în sinceritatea lor sunt cele trei dialoguri, Dialog cu fantoma tatălui meu, Convorbiri cu fantoma
Scrisul by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/15017_a_16342]
-
care tocmai vă vorbeam consta În extragerea unui calcul biliar. Se pare că următorul proverb s-a adeverit de această dată și În cazul meu: Non est in medico semper relevetur ut aeger, interdum docta plus valet arte malum. Aveam presentimentul că operația nu-mi va reuși. Pacientul era deja Într-atât de slăbit și de surescitat, Încât nu doream sub nici o formă să mă ocup de cazul lui. Am cedat doar la insistențele ministrului, care-mi mărturisi că studentul, aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]