631 matches
-
19 aprilie 1934, București) a fost o scriitoare română, soția scriitorului Alexandru Hodoș (1863 - 1929) cunoscut în literatură sub pseudonimul Ion Gorun. Constanța a fost fiica a lui Constantin Taloș, învățător, notar comunal și mai apoi, între 1865 - 1876, prim pretor, și a Amaliei Vida. O parte din studii le-a realizat într-un pensionat particular din Arad. Constanța Taloș a fost căsătorită, în prima căsătorie, cu Nicolae Marcu cu care a avut doi copii, Amos Aureliu (născut pe 13 octombrie
Constanța Hodoș () [Corola-website/Science/322875_a_324204]
-
avea 40 de membri. . La Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia, documentele vremii consemnează și prezența a trei mărinani. Cel de-Al Doilea Război Mondial a curmat viețile a 23 de bărbați din Marin. În 1943, prin Ordonanța prim-pretorului din plasa Crasna 149 de țărani din Marin și din alte sate din zonă au fost obligați să se prezinte la lucru în cariera de piatră aparținând întreprinzătorului Arpád János. În perioada ocupației horthyste, zeci de mărinani s-au refugiat
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Alesia în 52 î.Hr., în care victoria completă romană a dus la extinderea republicii romane de-a lungul întregii Galii. Războaiele au netezit calea lui Cezar spre poziția de conducător unic al Republicii Romane. Iulius Cezar, ajuns în funcția de pretor în 62 i.en. în Hispania, fiind considerat de mulți senatori că un om ambițios, în 59 i.en. a obținut funcția de consul și membru al Primului Triumvirat, împărțind puterea politică cu Marcus Licinius Crassus și Pompei. Generalul Pompei
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
fost un împărat roman din anul celor șase împărați. El a domnit împreună cu Balbinus. "Historia Augusta" spune că Pupienus a fost un fiu de fierar, care și-a început cariera ca centurion și mai apoi a ajuns tribun militar și pretor. Alte surse îl arată pe Pupienus ca fiul adoptiv al Pescenniei Marcellina, și servind în funcțiile de proconsul al Bithyniei, al Greciei și mai apoi al Galliei Narbonensis, asta înainte de a fi "legatus" în Iliria. La sfârșit se spune că
Pupienus () [Corola-website/Science/312192_a_313521]
-
fratele său a fost Britannicus, fiul lui Claudiu cu Messalina. s-a născut la Roma, în partea a doua a anului 39/prima parte a anului 40. Pe când era încă o copilă, tatăl său a promis-o de soție viitorului pretor Lucius Junius Silanus Torquatus, care era unul din descendenții lui Octavian Augustus. Mama Octaviei, Valeria Messalina a fost executată în anul 48, pentru conspirație în vederea omorârii tatălui ei. După aceasta Claudius s-a căsătorit cu nepoata sa (și vara primară
Claudia Octavia () [Corola-website/Science/333003_a_334332]
-
din Galia Cisalpină i-au angajat pe mercenarii Gaesatae împotriva Romei, Papus era staționat la Ariminum (în prezent Rimini). Armata lui Regulus era în Sardinia pentru a înăbuși o revoltă. O forță mai mică de aliați romani conduși de un pretor au fost staționați pe graniță în Etruria, care vor fi primii înfrânți de gali în bătălia de la Faesulae. Sosirea lui Papus i-a obligat pe gali să se retragă de-a lungul coastei, dar au fost interceptați la Telamon de către
Lucius Aemilius Papus () [Corola-website/Science/336783_a_338112]
-
ucis și decapitat din ordinul lui Gaius Marius la sfârșitul anului 87 î.Hr. Iulia, mama lui, era o fiică a lui Lucius Caesar (consul 90, cenzor 89), o altă victimă ucisă în același timp cu Marcus Antonius Orator. Tatăl său (pretor 74) a murit în anul 71 î.Hr. în timpul ce era la comanda împotriva pirateriei mediteraneene. Iulia curând s-a recăsătorit cu Publius Cornelius Lentulus (Sura) (consul 71), un eminent politician patrician și co-lider al infamei conspirații a lui Catilina. Potrivit
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
Fulvius Flaccus (consul 125 î.Hr.) -- Marcus Fulvius Flaccus (consul 264 î.Hr.) -- Quintus Fulvius Flaccus -- Quintus Fulvius Flaccus (consul 179 î.Hr.) -- Marcus Fulvius Nobilior -- Marcus Furius Camillus -- Flavius Aetius -- Cornelius Fuscus Aulus Gabinius -- Gaius Julius Caesar cel Bătrân -- Servius Sulpicius Galba (pretor 54 î.Hr.) -- Cestius Gallus -- Lucius Gellius Publicola -- Germanicus -- Gundobad -- Găius Salvius Līberălis Gnaeus Hosidius Geta Lucius Julius Caesar III -- Iulius Caesar -- Lucius Junius Brutus Gaius Laelius -- Titus Larcius -- Marcus Aemilius Lepidus (consul 6 AD) -- Publius Licinius Crassus Dives Mucianus -- Marcus
Listă de generali romani () [Corola-website/Science/327623_a_328952]
-
de eroi din localitate, căzuți în Primul Război Mondial. Pe soclu se găsește sculptată o cască model „Adrian” și două ramuri de stejar încrucișate. Pe o latură este gravat textul: „Acest monument s-a ridicat de locuitorii comunei sub conducerea pretorului plășii Ion Gașpar, primarul comunei, Achim Cărăbaș, notarul comunei Cornel Vadnay, ajutorul de primar Toma Șest, preotul Gheorghe Ogârlaci și directorul școalei, Achim Grecu, în anul 1937”.
Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301071_a_302400]
-
permite altora să-și încheie mandatele de sufecți. Cei care dețineau oficiul în data de 1 ianuarie, cunoscuți drept consules ordinarii, aveau onoarea de a asocia anului numele lor. Ca rezultat, aproape jumătate din bărbații care au deținut rangul de pretor puteau să atingă și consulatul. Uneori acești consuli sufecți demisionau în schimb, iar alți astfel de sufecți erau numiți. Aceasta a ajuns la extremul său sub Commodus, când în 190 d.Hr. douăzecișicinci de persoane au deținut funcția de consul
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
ortodox din Păuliș, Cornel Popescu, care a determinat autoritățile locale din Radna să interzică noua "sectă". În 1923, Bradin, conducător fiind al noii asociații religioase, și Dumitru Stoi, secretar general, au protestat și au cerut să fie respectată libertatea religioasă. Pretorul din Radna a trimis cererea lor prefectului județului Arad care a trimis-o Ministrului Cultelor. Un oponent mult mai influent și mai înverșunat a fost viitorul episcop al Aradului, Grigore Comșa, care îi detesta în egală măsură pe baptiști și
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
soldați să parcurgă pe jos calea către locul de exil. Timp de trei luni a înfruntat condițiile greu de suportat ale drumului și neomenia gărzilor care primeau spor de plată pentru a-i face drumul și mai anevoios: Soldații prefectului pretorilor, care-l conduceau, l-au grăbit mult pe cale zicând că au porunci în acest sens și (gândind) că dacă moare pe drum, se vor învrednici de grade mai mari (...) numai de un lucru se îngrijeau: să-l răpună pe Ioan
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
o serie de planuri de evacuare a teritoriului dintre Prut și Nistru - planul „Tudor”, planul „Mircea” -, dar acestea urmau să fie aplicate numai în cazul în care s-ar da ordin special pentru aceasta. Operația de evacuare cădea în sarcina pretorilor, prefecților, organelor de poliție și jandarmerie. Populația civilă putea fi evacuată la ordin, dar populația minoritară nesimpatizantă (evreii) rămânea pe loc. "Faptul că li se refuza orice fel de opțiune a stârnit îngrijorare și neliniste în rândul evreilor". La 28
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
prin senatus consult) fie magistrații în funcție sau la ieșirea lor din funcție, prorogându-li-se puterile, fie magistrații în funcție sau la ieșirea lor din funcție, conferindu-li-se puterile unei magistraturi mai înalte, fie, în sfârșit, acordând puterea consulară, de pretor sau de chestor, unui simplu particular, care a exercitat sau nu o magistratură (de exemplu, Pompei a obținut două triumfuri, fără să fi fost magistrat). Teoretic, promagistratul era inferior magistratului, ale cărui puteri le are, în afară de "pomerium". Spre deosebire de magistraturi, promagistraturile
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
prieten. Familia sa provenea probabil din provincia română "Gallia Cisalpina" sau "Gallia Narbonensis". În timpul împăratului Vespasian, Tacit a început cariera politică tipică a unui senator ("cursus honorum"), în anul 79 d.Hr. a avut funcția de Questor, în 88 era Pretor, pentru a deveni în anul 97 Consul și în 112-113 Proconsul al provinciei Asia (Asia Mică de astăzi). În ultimele două decenii ale vietii și-a început activitatea literară și istorică iar operele sale au devenit publice după sfârșitul domniei
Tacit () [Corola-website/Science/302611_a_303940]
-
hotărăște să traverseze liniile frontului pentru a ajunge la români, dar se rătăcește și este prins de o patrulă condusă de locotenentul maghiar Varga, vechiul său amic. Cu ocazia percheziției se găsește asupra sa o hartă cu pozițiile trupelor, iar pretorul militar îl acuză de dezertare la inamic și trădare. Bologa refuză cu încăpățânare să se apere în fața Tribunalului Militar, în ciuda insistențelor căpitanului Klapka, și este condamnat la degradare militară și moarte prin spânzurare. El își simte sufletul împăcat, în timp ce inima
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Valeriu Sârbu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1971 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 146 de minute în regia artistică a lui Constantin Moruzan. Distribuția a fost formată din Ion Caramitru (Apostol Bologa), Constantin Brezeanu (pretorul), Fory Etterle (generalul), Ion Marinescu (Klapka), Andrei Codarcea (Petre), Ion Ilie Ioan (protopopul), Clody Bertola (mama), Nicolae Luchian-Botez (Iosif Bologa), Rodica Tapalagă (Marta), Tudorel Popa (Gross), Nicolae Pomoje (Cervenco), Corado Negreanu (Varga), Dorina Lazăr (Rodovica), Mircea Cosma (ofițerul român), Tamara
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
care erau deținuți evreii deportați. Executanții au fost jandarmi și soldați români, polițiști civili ucraineni sub comanda lui Kazachievici, șeful de post din Golta, precum și un număr de civili germani locali ("Volksdeutsche"), principalul colaborator al lui Isopescu fiind Vasile Mănescu, pretorul raionului Domanevca din Transnistria. Circa 5 000 evrei bolnavi au fost înghesuiți în niște grajduri și hambare cărora li s-a dat foc și au fost arși de vii. Alți 48 000 de evrei au fost uciși cu arme de
Lagărul de concentrare Bogdanovca () [Corola-website/Science/311425_a_312754]
-
intrigantă. În anul 50, ea și cu Pallas l-au convins pe Claudius să-l adopte pe Lucius Domitius Ahenobarbus-Nero, că moștenitor, primind și titlul de Princeps Iuventutis. Agrippina i-a concediat pe Lusius Geta și pe Rufrius Crispinus, perfecții pretorului, înlocuindu-i cu doculul Afranisu Burrus. Agrippina a decis să-l ucidă pe împărat, și așa grav bolnav, pentru a-i asigura tronul fiului ei, Nero, și a contactat-o pe Locustă, expertă în otrăvuri. Halostus, degustătorul bucatelor împărătești, a
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]
-
unul sergent iar celălalt caporal, amândoi formând un post de jandarmi. În cel de-al doilea Război balcanic - 1913 Jandarmeria a participat cu aproximativ 800 de oameni în zona de conflict, sub comanda inspectorul general, generalul Anton Berlescu, în calitate de Mare Pretor. Desfășurarea războiului a găsit Jandarmeria încadrată în armata operativă și a asigurat acesteia serviciul pretoral și detașamentele de poliție la toate eșaloanele, „cu rezultate deosebite”. Pe toată durata războiului, unitățile și subunitățile de jandarmi, au totalizat 6243 de oameni dintre
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
care va deschide focul asupra soldaților români și germani”. A doua zi 28 iunie, sosesc la Iași și la Chestura poliției pentru a planifica, pregătii și executa "Progromul" ofițeri ai Jandarmeriei și Armatei. Dintre jandarmii sosiți amintim pe: colonelul Barozzi - pretorul Armatei a 3-a, colonelul Bădescu Gh. - comandantul Jandarmeriei din Moldova și din județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți în Iași locotenent-colonelul Aristotel Alexandru - comandantul Legiunii de Jandarmi Iași
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
județ și ajutorul său locotenent-colonelul Mihail Niculescu Coca. La toți aceștia se mai adaugă cei deja prezenți în Iași locotenent-colonelul Aristotel Alexandru - comandantul Legiunii de Jandarmi Iași, maiorul Vasiliu - comandantul Legiunii de Jandarmi mobile din Iași și maiorul Nicolae Scriban - pretorul Diviziei a 14-a Infanterie. În timp ce frontul înainta spre est, formațiunile de jandarmi - legiuni, secții și posturi - s-au instalat în vechile circumscripții teritoriale pe care le abandonaseră în vara anului 1940. În același timp, companiile de jandarmi care executau
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
pentru bătrâni adăuga: fiica, ginerele și 1-2 copii. Maiorul de jandarmi ar fi salvat astfel „lume multă” afirmă Marius Mincu în cartea „Pogromurile din Bucovina și Dorohoi”, publicată în 1945. Sub comanda generalilor (degradați) Ioan Topor (1940) - numit apoi Marele Pretor al Armatei, C. „Piki” Vasiliu (1940-1944), criminal de război, condamnat la moarte și executat la penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946 și a adjunctului său, Constantin Tobescu, dezertor degradat și condamnat la 10 ani de închisoare, Jandarmeria a devenit - sub
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
statului în august 1941, în deportarea evreilor cu responsabilități de organizare, dar și de executare au fost următorii: inspectorii generali ai Jandarmeriei din Basarabia, Bucovina și Transnistria, generalul Vasiliu (comandantul general al Jandarmeriei), generalul Tobescu (coordonator pe teren), locotenent-colonelul Poitevin (pretorul Armatei a 3-a), locotenent-colonelul Lazăr (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei în Basarabia), maiorul Teodorescu - Sachelarie (ofițer anchetator din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei), locotenentul Roșca (comandantul Companiei 60 Poliție de la Atachi), locotenentul Gorovei și sublocotenentul Marino (ofițerii de legătură și
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
inițiativă și nu sub presiuni germane. Pentru punerea în aplicare a acestei sarcini, el a ales armata și jandarmeria, în special administrația civilă a armatei, pretoratul. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Ilie Șteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, Ioan Topor. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonelului Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan "„pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]