174 matches
-
liberării, grupuri de oameni din toate stările sociale au început să pornească, care pe sus, care pe jos, spre Văcărești. Ziua era frumoasă și câmpul înverzit. Întovărășit de mai mulți camarazi și ziariști, am mers pe jos până la poalele dealului. Preumblare plăcută și înveselită prin foarte numeroasele trăsuri, cabriolete și căruțe care treceau către închisoare. După o destul de lungă așteptare - până ce au fost îndeplinite toate formalitățile - poarta Văcăreștilor e deschisă și Nicolae Fleva urmat de Nicolae Filipescu apare. Era ora 5
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o întâmplare ce mi-a povestit-o d. colonel Obedenaru, căpitan la Comenduirea pieței pe timpul războiului din 1877. Îl las să vorbească: „Aveam obiceiul, pe când eram la Comenduirea pieții, ca în fiecare dimineață - dimineața de tot - să fac câte o preumblare călare prin împrejurimile orașului. într-o dimineață de vară, poate erau orele 6, călăream pe șoseaua Filaretului, cam prin regiunea viilor. Când văd venind înspre mine un grup compus dintr-o trăsură și oarecari cazaci călări. Grupul d-abia se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Bulevardul, strada Lipscani, până la Piața St. George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni. Tot timpul cât a durat preumblarea Auguștilor Suverani la luminații, aclamațiunile entuziaste ale populațiunii înțesate pe strade n-au încetat. Serbarea acestei zile solemne a fost favorizată de timpul cel mai plăcut și norii de ploaie, ce păreau a amenința un moment, s-au împrăștiat. Ordinea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o mare impresie prin grandoarea și noutatea lui arhitectonică. (stil italian) O curiozitate, marea biserică a sfântului Vasile, din latura cetății Cremlinului. Străzi foarte largi, spațiu mult, circulație mare. E ora când ies lucrătorii și funcționarii. N-ai nicăieri impresia "preumblării" ca la București. Toți se duc grăbiți ori acasă ori la alte treburi. Orașul păstrează încă urme din marile suferinți ale războiului. Vizităm un mare magazin de alimente, tutun ș.a. Foarte bine ordonat și, condus cu o rânduială domoală. Metrouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pensiei"", sau, la 18 februarie 1882, "știe să amenințe cu alintări pisicești à la Iunion: " Știi tu că dacă Mâțu nu-i cuminte, apoi și Mâța se va mulțumi și m-oi duce și eu pe la teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele mai cu seamă în costumul cel nou. Mă admiră toți bărbații și-mi fac complimente "". Etc. Iar Eminescu rezonează în același mod:"Curat mecanism de teatralitate notează Dan C. Mihăilescu gelozia, infidelitatea, incriminările și disculparea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că Veronica i-a dat flori albastre, tocmai fiind impresionată de poezia lui Eminescu, care, la rându-i, ar fi putut să fie inspirată de, cine știe?, alte flori albastre pe care poetul i le-ar fi putut da în preumblările lor vieneze din urmă cu patru ani când, conform evocării Veronicăi: ,"modestia ta și mai ales darul tău de a povesti unele întâmplări din viața marilor gânditori m-a făcut să-ți port respect... Șase luni cât am stat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aminte, îmi vine să surâd și să zic: dă-mi, Doamne, încă o dată acele nenorociri pe cap! Într-o zi de primăvară, un bun și iubit amic al meu, în desperarea dragostei sale, mă îndemnă să merg cu el la preumblare. Vreu să mă mai răsuflu la aer, îmi zise el; simt că mă înăduș. Ne-am suit într-o trăsură și am mers la Copou. Acolo, priveliștea frumoasă, verdeața care înviese spornic după o lungă iarnă, aerul, lumina, soarele încălzitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
își lăsase hainele de dimineață și unde noi, prin o fericită zăpăceală, le-am uitat în momentul când îl crezusem mort. Pe când se îmbrăca el în perfectă liniște, ca și când s-ar fi întors de la cea mai obicinuită și mai banală preumblare, el ne zicea: Ei bine, domnilor, asta nu mi-i întâia oară când stau câte cinci și șase ceasuri în mare. Pe mine apa nu mă ostenește; când înot cu fața în sus îmi trebuie o mișcare din palme aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de lecturi, de conversațiile intelectuale cu amicii la cafenea, nu mai manifesta acum nici un interes pentru asemenea îndeletniciri: devenise un singuratic și cu aerul său absent își petrecea tot mai mult timp în lungi peregrinări prin munții din preajma șantierului. În timpul preumblărilor, el își luase obiceiul de a vorbi cu sine însuși, de a se judeca și, de fiecare dată, la aceste judecăți amănunțite, ieșea vinovat, vinovat fără scăpare. Atâtea dintre deciziile sale trecute, atâtea dintre cărările pe care în ultimul timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
satele de pe sub margini, care erau prin păduri, în ele aflându-se mulți călugări care se odihneau și bolnavi, oameni veniți la mânăstiri să se tămăduiască. Acest general aflându-se mai apoi în Sibiu, ieșind el într una din zile la preumblare cu caleașca sa, s-au făcut spaimă mare cailor lui care au răsturnat căruța sa care l-au strivit până ce a căutat să piară ca un diavol cu moarte grabnică.» Alăturarea consecințelor pozitive și negative ale Uniunii cu Roma într-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
copilărie, petrecută la Piatra-Neamț, Eugen Herovanu În volumul Orașul amintirilor, București, 1936 ; <endnote id="cf. 100, pp. 224-225"/>). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, golanii din Galați, mai ales mateloții greci, obișnuiau să arunce În evreii imprudenți - care „se duceau la preumblare” În zona portului - cu „bucăți de iască [fumegândă], Înadins prevăzute cu o materie de aprins [= smoală]”. Era un preambul al bătăii <endnote id="(314)"/>. Se pare că, În epocă, aceasta era o distracție inventată de greci și adusă de marinari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu mari cheltuieli” o linie de transport Între București și Băneasa, formată din „două trăsuri, În cari Încape mai multe persoane (care se numește omnibus)” (sic !). Cu doar „un sfanț”, bucureștenii puteau merge, „atât pentru trebuință-le, cât și spre preumblare”, la moșia de la Băneasa a „preaînaltului și fericitului nostru Domn” <endnote id="(536, p. 479)"/>. Peste doar câteva săptămâni, „preaînaltul și fericitul Domn” Gheorghe Bibescu avea să abdice În favoarea guvernului revoluționar. Dar bucureștenii au continuat să se preumble „la șosea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sultană! Anteriu de selemie Cu dalgal de fir deschis!... a Brusei: Cu-ale sale minarele, Ce se-nalță strălucind, Brusa pare, predomnind Dealuri verzi cu verzi vălcele Cinse-n râuri de argint... a turcoaicei din Esme: Când o vezi la preumblare Feredjeaoa-i se-mlădie Sub iașmac adus din Sam, Pe kiahiul, bogat cerchez, Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea fiic-a lui Osman. Cu șalvari largi de geanfez... Macedonele nu împlinesc deloc făgăduința, implicată în titlu, a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
carpato-caspic s-ar fi pornit din nordul întunecat ca un puhoi mînat de năluci și au ajuns pînă în țara faraonului pe care l-au scărmănat rău. Pentru acest secol se face prima menționare a geților și sciților care în preumblările lor prădalnice peste ținuturile fără margini au ajuns și în Egipt unde un fa-raon i-a așteptat cu sabie și ghioagă. Evenimentul este amintit de scriitorul grec Ctesias care a trăit pe la sfîrșitul secolului V î.e.n. și ne spune că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
datorie. Purificîndu-și trupul și sufletul cu apa sfîntă a Istrului, cetele de năluci s-au îmbulzit în lumina soarelui să-i întrebe pe nepoftiți ce doresc de sînt atît de aprigi! Mult venin a adunat și acest rigă persan în preumblarea pe care a făcut-o în lumea geților, pentru că a fost primit doar cu ascuțiș de sabie și ploaie de săgeți trimise măiastru de neînfricații nemuritori pămînteni. Sofocle(496-406 î.e.n.) scria pe la 455 î.e.n. în drama Triptolemos despre geți și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unul dintre prietenii mai vechi, eventual și-a căutat și el o gazdă; acest moment al vieții sale, cu fixarea în urbea natală, nu este rezolvat încă, biografii fiind foarte curioși să numere banii din chete și aproape indiferenți la preumblările prin lume ale poetului). „Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va urma: „Doctorii mă asigură, de 2 ori pe zi mă vizitează, spesele sunt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prohap înaintea prezenței arierate. Se poate pune rămășag că cel ce a evitat estrada individului de pe care s-au lansat pentru președinție atîți oameni politici, va cîștiga locul suprem în treburile țării. Des, îl aud pe dl. Sache murmurînd, în preumblările noastre: ... Știu cum sînt oamenii bătrîni, și nu-i conturb. Nu-i împiedec să vorbească singuri. Nu le întrerup solilocviile... Mai știu că, spre senectutea înaintată, îți vin în memorie fel de fel de gînduri, vorbe, uitate de mult, ce
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
primele tentative de dezvoltare a turismului în zonă. În 1854 un anume Persescu (probabil urmaș al boierului fanariot stabilit cu un secol în urmă aici) a construit un han a cărui carte de oaspeți a stat la baza volumului "O preumblare prin munți" de Constantin D. Aricescu, de unde se arată că acest han i-a găzduit pe acesta, ca și pe Gheorghe Tattarescu și pe folcloristul I.C. Fundescu. Ulterior, în 1870 Ștefan Borănescu, moștenitor prin căsătorie al moșiei lui Sibiceanu, a
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
lui Mihail Sturza ca domn al Moldovei. Deși inițiativa exista în planurile Eforiei Iași încă din 1833, hotărârea oficială de a înființa o grădină publică în Copou o ia Mihail Sturza, motivat inclusiv de observația că "„toate trăsurile ieșea la preumblare pe câmpul acela ... (cu) o pădurice sălbatică”", lipsit însă de un "„loc de petrecere, sau de umbrit împotriva soarelui de vară”". Astfel, domnitorul a solicitat Eforiei Iași să "„privegheze asupra ei și s-o împodobească cu toate cele de trebuință
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
ceva din începuturile-mi dorohoiene, stînd sub părintească aripă, apoi momentele unice ale vernisajelor ieșene și bucureștene, apoi îndepărtatele peregrinări. Figuri memorabile, figuri uitate: cu ele am defilat în secol. O primă etapă(II), declanșată miraculos în haosul incertitudinilor, prin preumblarea din 1968 pe la mirificele mînăstiri din Nord, cu determinanta lor sugestie compozițională. Într-un permanent balans înalțare-deriziune: Icar-Arlechin. Imensele pînze din 1999(III) sînt bîntuite de desculții lumii, îndreptîndu-se, aceștia, spre niciunde, în boarea cenușie a timpului. Ce reconfortantă e
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
și Arionești, iar Ioan Cristache, pentru Valea Urloi și Valea Seman . Aceasta explică și faptul că la sfârșitul veacului al XIX-lea în Urlați existau 664 de știutori de carte, ceea ce constituie un record pentru acele vremuri. Nicolae Iorga, după preumblările sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea pietroasă a Cricovului face să se vadă pe dealul din stânga ciudata culă cu clopotniță de biserică și
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
primul prețuise fala și luxul și avusese o activitate ctitoricească remarcabilă, al doilea scrie că „prea multă laudă e urmată de pieire”, iar fala deșartă, hainele, podoabele, caii și clădirile „să lipsească”; dacă cronica lui Radu Greceanu avea ca leit-motiv preumblările domnului între numeroasele sale moșii, Nicolae Mavrocordat îi recomandă fiului său Constantin Mavrcordat plimbări și vânători puține. Pe de altă parte, figura lui Brâncoveanu a continuat să stârnească și admirație, dovadă fiind troparul mitropolitului Calinic al Haricleei, cronicile rimate și
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici (“Gândul”, ”Păstorul și țânțarul”), Grigore Alexandrescu (“Umbra lui Mircea la Cozia”, ”O seară la Cozia”), Dimitrie Bolintineanu (“Barcarola”), Andrei Mureșanu (“O privire de pe Carpați”), Elena Văcărescu (“Roma”). A fost publicată și proză: V. Alecsandri (“O preumblare prin munți”; ”Istoria unui galben și a unei parale”, ”Borsec”), Costache Negruzzi (“Tudorică judecătorul de cărți”; ”Tunsul” și articolul despre limba românească), Nicolae Bălcescu (“Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei și până acum”), Mihail Kogalniceanu (“Cuvând pentru
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
editat cartea să de response rabinice Or Hameir, care conține și schimburi de scrisori în domeniul legii religioase iudaice între el și renumiți rabini ai epocii, ca Hafetz Hâim, rabinul Meir Arik, admorul din Ostrovce și alții. Într-una din preumblările sale prin orașul Lublin pe strada Lowertowska 57, rabinului i-a venit ideea de a-si împlini vechiul vis de a înaltă aici o ieșivă nouă. Proprietarul terenului viran întins pe care il zărise, care era unul din fruntașii orașulului
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]