662 matches
-
inertă când o interogăm în legătură cu legimitatea acestor efecte. Chiar dacă aceste consecințe pot fi catalogate ca nefirești (în mod evident fiind vorba de așa ceva în raport cu spectrul de semnificații al ipotezei), nu putem să le trecem la ceteris paribus atâta timp cât ele sunt prevalente ca pondere. Nu ne rămâne decât, îndrăgostiți fiind de frumusețea ipotezei, să ne încăpățânăm să o păstrăm. Până la urmă - nu-i așa? - rezistența unei ipoteze este o problemă de acceptanță a comunității teoreticienilor. Numai că atitudinea, motivată de confortul nostru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mai completă - de consecințe, de fenomene reale. De abia în aceste condiții piața coboară din misterul cerurilor (unde a fost făcută după chipul și asemănarea pantocratorului) în lume, care cuprinde la un loc obiecte, mecanisme și, în mod preeminent și prevalent, ființe umane. Puterea nu mai vine din nebuloasa aruncată din înalturi pe pământ, ci este chiar expresia intrinsecă a naturii umane, eminamente terestre, de a modela condiția umană. Managementul, care are și funcția de a reglementa, este o activitate specific
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca și în privința procesului de sectorizare a economiei (public/privat, real/monetar). Intervin și oscilații deosebit de importante în privința controlului extensiilor și propensiunilor comportamentale de scurtare a căii succesului (pasagerul clandestin, hazardul moral, exuberanța irațională, dilema prizonierului). Oscilația devine o funcție prevalentă în situațiile de control al exceselor de genul căutării de rentă în defavoarea raționalității, a apelului prevalent la bani fictivi, la piața neagră, economia subterană, situațiile de consumator captiv ș.a.m.d. Demarcația, în măsura în care limitează excesele, are o valoare pozitivă și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
importante în privința controlului extensiilor și propensiunilor comportamentale de scurtare a căii succesului (pasagerul clandestin, hazardul moral, exuberanța irațională, dilema prizonierului). Oscilația devine o funcție prevalentă în situațiile de control al exceselor de genul căutării de rentă în defavoarea raționalității, a apelului prevalent la bani fictivi, la piața neagră, economia subterană, situațiile de consumator captiv ș.a.m.d. Demarcația, în măsura în care limitează excesele, are o valoare pozitivă și favorizează tendințele de câștig în condiții participative de natură incluzivă. Tăietura prin mișcarea vibratorie a fierăstrăului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
duce la cristalizare, la forme a căror tendențialitate să minimizeze eșecul în cunoaștere prin propensiunea către armonie, către echilibrul favorabil (de fapt dezechilibrul favorabil, cu sens de mereu-departe-de echilibru) în care pericolul nefiind preeminent nu va sfârși prin a fi prevalent. Gradul de nedesăvârșire, de neterminare care caracterizează cogniția economică este, astfel, un dat de la natură mai evident decât la alte științe. Cristalizarea la care ne așteptăm pe căile cunoașterii economice este și mai dificil de reprezentat mental, pentru că ea pur
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
său specific: societatea cunoașterii. Eu văd posibil declicul sistemelor economice dacă se îndeplinesc două condiții, și necesare, și suficiente: cunoașterea începe să înceteze să mai fie o resursă între altele, eventual doar insertată indistinct în capital și muncă, devenind resursă prevalentă (economia se scientizează), pe de o parte, și Economia ca atare, ca experiență practică și teoretică de creare a avuției iese de sub tutela puterii politice, inclusiv a statelor, și se manifestă ca dimensiunea intersubiectivă a naturii umane (Economia se hominizează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
doua modernități. Valorile ce prefigurează arhitectura globalizării resimt rezistența bine sponsorizată a valorilor primei modernități, iar dislocarea lor presupune un interval mai mare de timp, greu de precizat, dar la capătul căruia modul orizontal de gestiune a puterilor va fi prevalent. Schimbarea radicală nu este una care vizează instantaneitatea timpului, ci are structura de frontieră între ere de civilizație, în cazul acesta marcând sui-generis frontiera dintre Era Preglobală și Era Globală, adică segmentarea pe motive de conținut a termenului cel mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În contextul unor etape și secvențe temporale. În istoriografia românească dedicată studierii comunismului, care a Început să se contureze În ultimele decenii, s-au definit două mari etape care, În parte, se suprapun cronologic, dar se disting prin formele lor prevalente de manifestare de la o perioadă la alta. Dinamica și succesiunea În timp ale formelor de manifestare recompun un fenomen istoric Încă În parte necunoscut. Prima mare etapă o reprezintă rezistența armată anticomunistă dintre 1944-1962, iar cea de-a doua etapă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bejenaru, L.M., „Să lupți pentru a muri: mișcarea de rezistență armată anticomunistă din România
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Kotter și Hesket(1992Ă și Appelbaum și Batt(1993Ă: un lider puternic care trebuie să inițieze și susțină schimbarea culturală. Acesta trebuie să înfrunte rezistență la schimbare a angajaților și să-i determine pe aceștia să examineze asumpțiile și valorile prevalente. În procesul schimbării organizaționale pot apare și alți lideri influenți. viziune clară asupra obiectivelor. Această caracteristică are la bază ideea că trebuie să existe o credință împărtășită în rândul angajaților referitoare la caracteristicile noi culturi. Din acest punct de vedere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
abilitatea de a măsura atent și de a specifica bunurile sau valorile care intervin în schimbul reciproc. În practică, bunurile, actorii și cadrul de timp sunt, de cele mai multe ori, difuze: bunurile au valori ambigue și dimensiuni vag definite. Schimburile difuze sunt prevalente în politică și în administrația publică. Contextul social este cea de-a doua dimensiune a schimbului relațional. De la un anumit nivel acesta devine impersonal. Comunicarea dintre părți și informațiile pe care acestea le au unele față de celelalte sunt strict limitate
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
administrativ. Așa cum spuneam în secțiunea precedentă în privința graniței dintre sfera publică și cea privată, un anumit nivel al incidenței pieței sau guvernării nu poate avea fundamente exclusiv obiective. El ține de o anumită opțiune politică, susținută ideologic, de anumite percepții prevalente în rândul celor care dețin certificările necesare pentru a emite opinii fundamentate științific - cercetători, consilieri, profesori etc. - și care orientează concepția legitimă asupra rolului statului în economie. De-a lungul ultimelor două secole, relația guvernare-piață a cunoscut o serie de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și imobile. Universalitățile nu sunt recunoscute ca bunuri distincte și pentru aplicarea a numeroase dispoziții de drept, este necesar să se stabilească, dacă fondul de comerț aparține unei categorii sau alteia. S-a considerat, că între bunurile mobile și imobile prevalente sunt cele dintâi, iar între cele corporale și incorporale mai importante, prevalează cele din urmă cu o vocație de statornicie mai pronunțată (dreptul asupra firmei) și în consecință fondul de comerț este un bun mobil incorporal. La momentul actual se
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
existence. Hayden White, 1973 "Foucault was primarily a historian. A restricted theory of interpretation determined the scope of his concerns. He provided understanding of acknowledged intentions and beliefs of promoters of social practices independently of what he established concerning the prevalent connection between knowledge and power relations. In establishing that connection, he offered an interpretation of social practices and institutions. But the understanding of the overt beliefs and avowed intentions that he provided is independent of that interpretation 1." Laurent Stern
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dispusă a unifica. Mari conflicte marchează, pe parcursul acestui secol tragic, lupta dintre o tendință și alta. Va izbândi spiritul care îl animase pe Napoleon în ideea de a construi o unitate continentală? Se va impune oare spiritul de tendință opusă, prevalent în lumea germană? Dificultatea de a scrie o istorie a Europei decurge și din marile vicisitudini care au interzis până acum unitatea geopolitică a continentului. Abia dura experiență a "cortinei de fier" a făcut ca o bună parte a Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
literatura tradițională, sunt ușor de remarcat emoțiile generate de împrejurările specifice continentului: astfel, simpatia pentru cei de jos este concretizata în românul indianist și indigenist, protestul împotriva puterii aberante este cuprins în românele antidictatoriale, denunțarea intrării masive a capitalului agresiv, prevalent străin, este exprimată în literatura antiimperialista. În creațiile literare ale continentului, schimbarea este fie integrată într-o problematică generală, fie proiectată pe un amplu fundal de valori umane. Dacă în primă modalitate, cerută de complexitatea schimbării, cu bogați și săraci
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108 2.Prevalența semnificației etice / 115 II.Monoteismul / 126 3.EPOCA POST-MITICĂ /137 A)Sistematizarea dogmatică / 137 Mitul divinității trinitare / 143 B)Religie și Filosofie / 153 C)Religie și Știință / 162 PARTEA A DOUA DUMNEZEU ȘI OMUL A
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pe principiul utilității marginale. Utilizarea acestui instrument de analiză este generalizată pentru toate problemele eco-nomice, astfel încît neoclasicismul a căpătat și denumirea de marginalism. 1.4.4.4. Economia ca știință a alegerilor eficace Această concepție a rămas pînă azi prevalentă. Ea este bine ilustrată prin definiția dată de Lionel Robbins, după care "economia este știința care studiază comportamentul uman ca relație între scopuri și mijloace rare, de folosință alternativă"21. Această formă a fost deseori reluată, mai cu seamă de către
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
imobilitatea și pe durată insuportabil de lungă, poate avea efecte contrare; labilitatea structurii echipei, reflectată de schimbări permanente (la oră, săptămână etc.) desființează funcțiile învățării pe echipe; în consecință, structura echipei trebuie menținută atâta vreme cât relațiile de cooperare sunt prevalente și stimulează emulația în cadrul clasei; aceasta să dureze un timp minim pentru desfășurarea unei teme; până când pot fi obținute rezultate concludente în procesul de evaluare; - se vor folosi procedee pedagogice de stimulare și motivaționare a învățării, adecvate fiecărei echipe după
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ci despre activitatea individuală desfășurată în timpul lecției susținută de un profesor. Sunt momente în timpul lecției când activitatea individuală are o pondere substanțială în ansamblul activităților didactice. Există chiar domenii ale pregătirii elevilor pentru o profesie agricolă unde instruirea individuală este prevalentă, așa este conducerea tractorului, conducerea auto, echitația etc. Pentru succesul lecției bazată pe activitate individuală se recomandă cel puțin următoarele norme metodice: - fiecare elev să dispună de surse de informație și de echipamente proprii, care să-i permită accesul la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
baza unui “plan de verificare”, consemnat anterior de profesor în documentele proiectate. Planul de verificare, cuprinde o listă de întrebări scurte, clare și precise, care urmează o anumită logică, fie inductivă, fie deductivă, fie inductivo- deductivă. Pe parcursul derulării momentului, prevalentă este metoda conversației examinatorii, dar pot apare situații în care se folosește demonstrația, exercițiul etc. Fiecare întrebare se formulează cu glas tare, răspicat și se adresează întregii clase; apoi se așteaptă câteva secunde, ca elevii să-și formuleze răspunsurile în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Svetozar Pejovich, unul dintre fondatorii teoriei neoinstituționale a sistemelor economice, scria în Economic Analysis of Institutions and Systems (North Holland, Amsterdam, 1997) : " Alegerea relevantă pentru o comunitate nu este între modele abstracte frictionless ale unei societăți perfecte și sistemul imperfect prevalent. Într-o lume de incertitudine și informație incompletă, singura alegere relevantă este între sisteme imperfecte..." Perfect adevărat, numai că realismul materiei investigate și al instrumentarului analitic folosit în abordarea neoinstituțională este acompaniat de pro-blema alegerii colective. Altfel spus, cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
schimb, întemeiată pe principiul utilității marginale. Utilizarea acestui instrument de analiză este generalizată pentru toate problemele economice, astfel încît neoclasicismul a căpătat și denumirea de marginalism. 2.4. ECONOMIA CA ȘTIINȚĂ A ALEGERILOR EFICACE Această concepție a rămas pînă azi prevalentă. Ea este bine ilustrată prin definiția dată de Lionel Robbins, după care "economia este știința care studiază comportamentul uman ca relație între scopuri și mijloace rare, de folosință alternativă"4. Această formă a fost deseori reluată, mai cu seamă de către
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
regionalismului atît la nivel subnațional, tendințele de descentralizare și autonomizare fiind evidente, cît și supranațional, înregistrîndu-se multiple tentative, experiențe de regrupare regională. Dacă pînă acum entitățile regionale erau constituite pe criterii preponderent politice sau rezultate din conflicte militare, acum criteriul prevalent devine cel economic. Or, spațiile economice nu se suprapun peste cele politice, iar mondializarea facilitează acest proces de repunere în cauză a vechilor întemeieri naționale și chiar de reconsiderare a concepției însăși despre națiune și despre stat. Regionalismul refuză actualele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu ritmuri și accente diferite. Dacă sfîrșitul anilor '60 și prima jumătate a anilor '70 au fost perioade marcate de un val de protecționism și Întărire a controlului național asupra investițiilor străine și a operafiunilor corporațiilor transnaționale, În anii '80 prevalentă a devenit concepția conform căreia beneficiile generate de ISD, cu deosebire În plan tehnologic, depășesc problemele pe care le ridică În plan național activitățile firmelor transnaționale. Tendința de liberalizare a dobîndit În planul reglementărilor naționale formulări apropiate sau chiar similare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]