3,419 matches
-
accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (lex certa, norma trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât să permită oricărei persoane să își corecteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat) (a se
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat) (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016). Or, în cazul de față, lipsa accesibilității, clarității, preciziei sau previzibilității normative a hotărârii Senatului de revocare a președintelui acestei Camere este evidentă atât timp cât nu poate fi identificată o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura de revocare a președintelui Senatului. ... 8. Sub acest aspect, este important
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale prin hotărâre a Guvernului, act care nu are putere de lege. Susține că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție și jurisprudenței Curții Constituționale, norma juridică trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate. Încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție devine și mai gravă în condițiile în care se impun sancțiuni de natură contravențională, potrivit art. 65 și 66 din Legea nr. 55/2020, dar acestea sunt norme care instituie sancțiuni pentru ceva nespecific
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară. Prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă se determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. De asemenea, a fost încălcat principiul supremației legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 34. În al treilea rând, se susține încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale întrucât respectivele prevederi vizează doar situațiile tranzitorii rezultate din intrarea în vigoare a Codului de procedură penală. Cu privire la necesitatea reglementării situațiilor tranzitorii și incidența acestora asupra previzibilității legii și necesitatea respectării principiului securității juridice sunt invocate jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 10. Se arată că motivele de neconstituționalitate invocate atrag neconstituționalitatea legii în ansamblul său. ... 11. În conformitate cu dispozițiile art.
DECIZIA nr. 89 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252557]
-
normative abrogate a continuat să fie aplicată în toată perioada 2010-2017, ceea ce este neconstituțional. Actele normative menționate sunt neconstituționale, întrucât creează un climat de instabilitate juridică, o stare de incertitudine în privința subiectelor de drept vizate și încalcă principiul previzibilității, deoarece nu explică în mod clar, sobru, concis și nu înlătură orice echivoc. Faptul că valoarea de referință sectorială, aplicabilă în cazul autorului excepției din 1 octombrie 2008, nu a fost revizuită periodic, nu a fost actualizată în raport cu
DECIZIA nr. 802 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252439]
-
acesteia susține că noțiunea „aparținând“ din cuprinsul textului de lege criticat nu este definită și, în consecință, nu are un sens sau înțeles juridic precis, fiind încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5). În ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii, Curtea, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 464 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
instituind o procedură derogatorie de la dispozițiile procesual civile, în sensul că expertul este numit de către organul de urmărire penală, în lipsa părților. Apreciază că modalitatea de interpretare a textului de lege în faza de urmărire penală încalcă principiul previzibilității legii penale, deoarece textul nu prevede criteriile după care expertul este desemnat în această fază procesuală. Susține că se încalcă și principiul egalității de tratament, deoarece se creează o inegalitate între persoana care beneficiază în faza de urmărire penală de
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
obligatorie pentru exercitarea dreptului la acțiune în contencios administrativ, potrivit Legii nr. 554/2004. ... 20. Curtea reține, de asemenea, că, potrivit art. 2 lit. n) din Legea nr. 94/1992, criticat de autoarea excepției de neconstituționalitate din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate, termenul de legalitate reprezintă „caracteristica unei operațiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia“. În acest context, referitor la susținerile potrivit cărora noțiunea tehnico-juridică de „operațiune“ nu este definită nicăieri în
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. Se observă că cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu principiul clarității și previzibilității legii au fost înglobate de instanța de contencios constituțional în propria jurisprudență (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016). ... 22. Așa
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
și patrimoniul destinatarului său. Deși art. 15 din Legea nr. 554/2004 impune condiția „pagubei iminente“, nu se oferă însă nici măcar orientativ repere care să contureze această condiție, fiind evident că acest text de lege suferă sub componenta calității și previzibilității. Potrivit autoarei excepției, varianta constituțională a art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 ar fi doar în situația în care s-ar impune dovedirea unei singure condiții, cea a „cazului bine justificat“. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
a expresiei „pagubă iminentă“, stabilită prin art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că, analizate în întregul context normativ privind contenciosul administrativ, prevederile de lege criticate nu prezintă deficiențe care să afecteze exigențele clarității, preciziei, previzibilității și accesibilității normei juridice, permițând destinatarului reglementării să înțeleagă conținutul ideatic al acesteia și să își regleze comportamentul, astfel încât acesta să corespundă exigențelor impuse. În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție nu sunt încălcate
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
într-o cauză având ca obiect comunicarea unor informații de interes public. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 544/2001 sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu stabilesc în mod clar motivarea în fapt sau în drept ce trebuie făcută, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu spun că și comunicarea incompletă și/sau incorectă constituie tot refuz, sau, pur și simplu, lipsa
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
norma este lipsită de claritate, termenul „urgență“ instituind discriminare față de alte categorii de informații de interes public ce sunt comunicate, raportat la dispozițiile constituționale menționate. Totodată, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 este lipsit de claritate și previzibilitate, întrucât nu există la acest moment imposibilitatea vreunei autorități de a nu avea întrunite condițiile tehnice necesare de a pune la dispoziție informațiile solicitate. ... 7. Se apreciază că prevederile art. 7 din legea menționată sunt lipsite de claritate, întrucât exprimă
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
informației de interes public identificate peste termenul prevăzut la lit. a); d) 5 zile pentru transmiterea refuzului de comunicare a informației solicitate și a motivării refuzului. ... 17. Cu privire la critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 544/2001, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens Curtea a constatat că, în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională s-a referit la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. ... 18. Aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudența sa la cauza de față, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate întrunesc exigențele de claritate și previzibilitate a legii, având în vedere că normele juridice nu există în mod izolat, ci ele pot și trebuie interpretate și raportate la întreg ansamblul normativ din care acestea fac parte, respectiv la Legea nr. 544/2001, care în art. 1 stabilește
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. Ca atare, dispozițiile de lege criticate, reprezentând o garanție legală a realizării dreptului constituțional la informație, respectă exigențele de claritate și previzibilitate, așa încât critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală este neîntemeiată. ... 19. Referitor la susținerea potrivit căreia din cuprinsul textului de lege criticat nu se identifică modalitatea în care se calculează termenul de
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
la lit. b) pct. 2 și 3; ... 2. documente privind remunerația conducătorului auto aferente perioadei de detașare; ... 3. contractul său de muncă sau un document echivalent în înțelesul art. 3 din Directiva 2019/1.152/UE/CEE din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană; ... 4. fișele de prezență referitoare la activitatea conducătorului auto; ... 5. dovezile de plată. ... ... (3) Întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. a) care detașează conducători auto pe teritoriul României transmit documentele solicitate conform alin. (2
ORDONANȚĂ nr. 12 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251255]
-
a fost deja recunoscut dreptul de a beneficia de această pensie, câtă vreme condamnarea însăși nu atrăgea, la momentul rămânerii definitive a hotărârii penale, pierderea dreptului la pensia de serviciu. Ca o consecință directă, se pune și problema respectării principiului previzibilității legii. ... 13. Tribunalul Iași - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 14. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 1.339D/2018, că excepția de
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
ulterioare, Infracțiuni contra înfăptuirii justiției, păstrându-se, așadar, soluția legislativă criticată. ... 21. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii, art. 23 alin. (12) privind legalitatea stabilirii și aplicării pedepselor, art. 44 alin. (8) referitor la interdicția confiscării averii dobândite licit
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
consecințe juridice în afara celor expres prevăzute de normele în vigoare la acea dată. În absența unor astfel de norme, reglementarea ulterioară a unor efecte cu conținut prohibitiv capătă semnificația încălcării principiului neretroactivității legii civile, conduita legiuitorului înfrângând și cerința previzibilității normei juridice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, sau Decizia nr. 680 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]