180,565 matches
-
care aveau o puternică emergență către privitor: uși, ferestre, geamuri, dulapuri magice ș.a. Ideea privea, în fond, și sper că s-a observat acest lucru la momentul potrivit, desființarea planului. De altminteri, eu n-am fost niciodată de acord cu prezența fizică, subliniez, fizică, a tabloului ca ultim plan perceptibil, un fel de substitut al peretelui. Poate fi și o reacție claustrofobă aici, dacă ne-am propune să glumim puțin. Cu obiectele acestea, împreună cu Paul Neagu, sau în paralel cu Paul
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
paranoic la rîndul meu și să vorbesc de un comando exterminator) dovedește relieful, anvergura lui Patapievici. Nu recurgi la artilerie grea pentru a lichida un autor insignifiant, despre care pretinzi că merită "uitat". Patapievici e, de mai mulți ani, o prezență masivă în publicistica românească. Scrie mult și, mai ales, scrie bine, are un portret stilistic pregnant, o marcă inconfundabilă. Aș adăuga că are și meritul de a fi un om de convingeri, un om care nu scrie decît despre lucruri
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
că miza e esențială. Angajarea lui nu e nici ideologică, nici strict livrescă, ci existențială: un pariu cu el însuși, cu viața lui, cu destinul lui și cu comunitatea din care face parte. De aici vine și intensa expresivitate a prezenței sale, o expresivitate care pentru naturi mai palide e iritantă. Care vă sînt eventualele rezerve legate de Omul recent? N-am citit pînă acuma nici o carte, în afară de Biblie, care să nu-mi provoace și rezerve. Nu trebuie să contemplăm Omul
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
funcții de conducere cu pluta fidelității față de partid și-a fățărniciei multilateral dezvoltate cedează, cu una cu două, imensele avantaje ale poziției neacoperite de vreo calitate sau merit anume? Această tendință e tot mai evidentă, fie și numai dacă numărăm prezențele publice ale ministrului integrării, d-na Puwak, de la începutul mandatului și de azi. Dacă în primele luni ale lui 2001 nu era săptămână în care să n-o descoperi, afișând o siguranță teatrală, pe unul sau altul dintre canalele de
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
terminînd cu Gherasim Luca, Dimitrie Trost și Paul Păun, au apărut măcar în exegeze și în antologii, dacă Marcel Iancu a beneficiat și el de o mare expoziție monografică, Victor Brauner a fost, în toată această perioadă, mai degrabă o prezență abstractă sau, în cel mai bun caz, una reductibilă doar la cele cîteva pînze arhicunoscute de la Muzeul Național de Artă, decît o prezență nemijlocită și vie, așa cum ar fi avut toate condițiile să fie. Această absență îndelungată din orizontul nostru
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
el de o mare expoziție monografică, Victor Brauner a fost, în toată această perioadă, mai degrabă o prezență abstractă sau, în cel mai bun caz, una reductibilă doar la cele cîteva pînze arhicunoscute de la Muzeul Național de Artă, decît o prezență nemijlocită și vie, așa cum ar fi avut toate condițiile să fie. Această absență îndelungată din orizontul nostru real este nu numai una inacceptabilă, ci și una paradoxală în mod evident și chiar oarecum misterioasă. De departe cel mai important și
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
lui de personalitate. în pofida faptului că recenta expoziție este insignifiantă în raport cu întregul, în vreme ce desenele însele pot părea insignifiante pe lîngă marile sale lucrări în ulei, avem acum suficient material pentru a realiza o radiografie, fie ea și sumară, a unei prezențe umane și artistice cu totul excepționale. Numai că vectorul gîndirii lui Victor Brauner, dinamica imaginației și sensul propozițiilor sale nu sunt tocmai confortabile și puțini ar fi tentați să și le asume și să se identifice simbolic cu ele. Dacă
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
televizor, Internet, care telescopează spațiul și îl distorsionează) sau prin modificarea duratei zilei (care nu mai e vechea zi-lumină, ci un continuum temporal). "Apocalipsa după Virilio" este mai curînd un scenariu posibil și o denunțare a lumii electronice care alungă prezența, o simptomatologie a anilor '80 (cartea a fost scrisă în 1983) cu depopularea metropolelor sau hiper-concentrări urbane, endo-colonialism (Apartheid-ul Africii de Sud), războiul nuclear mereu iminent spre finele războiului rece, primele discuții despre Statul Unitar, terorism, ș.a.m.d. Paul Virilio
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
lor cu timpul cotidian reașează sensul în lume: "nici sens exterior lumii, ca finalitate a ei, nici eveniment exterior sensului, ca factor de destabilizare și deturnare de la finalitatea lumii. Ci felul imanent de a fi al lumii în timp, ca prezență reiterabilă a sensului în evenimențialitatea lui". Ceea ce este cotidian este tocmai expunerea la eveniment ("evenimente" meteorologice sau naturale, evenimente personale sau "știri" de toate felurile), "cotidianul însuși este posibilitatea evenimentului". Ciprian Mihali - Anarhia sensului. O fenomenologie a timpului cotidian, Idea
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
datorită suferințelor îndurate, luptei eroice duse în încleștări devenite mitice. Pentru poetul român, tot acest trecut se subliniază în cântec tragic. Troia comunistă ne va provoca încă lungă vreme lacrimi și durere și ne vom aminti de ea și fără prezența aedului. Asemenea poetului noi ne aflăm încă ,,sub zidurile Troii''. P.S. Ne-a părăsit de curând profesorul Ion Zamfirescu, un om care impunea atât prin statura fizică, cât și prin solidaritatea formației intelectuale implinită într-o vreme când România era
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
cu raiduri în lupanare exotice, cu exhibiții sexuale (Orbitor). În acest avînt de depășire a realismului cuminte, am remarcat de curînd performanța unui prozator încă tînăr și aproape fără notorietate. Am fost surprins la lectura romanului Povestea Marelui Brigand de prezența unei tehnici narative rafinate, pe un suport de viață și de depozitare livrescă extrem de pretențios, un autor la fel de stăpîn pe descripția fidelă de epocă și pe resorturile inspirației magice, cu rădăcini indigene, dar și străine. Ce-am reținut cu satisfacție
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
o nevoie de atmosferă. Face parte din capriciu, sînt nadele pe care le întinde păcatul. Întotdeauna, cineva mușcă din momeală. Un nou destin sub lupă. Alteori, raportul erotic este dezgolit de orice altă dimensiune. Înseamnă doar sex, rutină și consum: prezența prostituatei care deschide și închide cercul. Dincolo de gesturi mai studiate, mai precipitate sau nu, de elaborate strategii erotice, de ludicul senzualităților, de limbajul trupurilor, de ambiguitățile privirilor și cuvintelor, de complicitățile luminilor, clar-obscurului, de răbdare și grabă, de carnalitatea posesiunilor
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
teoretic la promovarea nemijlocită a valorilor și la construcția instiuțională propriu-zisă. împreună cu pictorița Ileana Micodin, ea a deschis Galeria Sabina & Jean Negulescu, galerie orientată exclusiv spre arta contemporană sau, mai exact spus, spre acele personalități ale artei contemporane a căror prezență publică este încă sub nivelul lor valoric sau care urmează acum să-și acrediteze un statut conform cu indiscutabila lor înzestrare. Expozițiile organizate pînă în acest moment, Florin Niculiu, Paula Ribariu, Sabina & Jean Negulescu și Adrian Chira, trimit implicit către intențiile
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
spații mari și discursul desfășurat, ea manifestă cîteva dintre obișnuitele simptome ale debutului. Absolventă a Secției de artă monumentală, clasa prof. Ion Stendl, Ioana Panaitescu s-a apropiat de pictura de șevalet sub semnul autoritar al unor artiști a căror prezență publică a marcat vizibil ultimile decenii: Horia Bernea și Florin Ciubotaru. Știind să controleze cu ușurința și cu firescul unui monumentalist spațiile mari, să armonizeze accentul minuscul cu suprafețele ample, să elibereze dirijat energii cromatice și să tempereze efectul devastator
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
frînte, în sus, în jos, nu contează. N-ai să remarci rotunjimi, curbe, cercuri, încovoieri blînde. Este vorba despre o regizare a morții, a uciderii unor indivizi din capriciul și dezgustul visceral al proprietăresei lor, care nu le mai suportă prezența alături de ea pe pămînt. Din caietul program al Genocid-ului - o construcție culturală, și ea atipică, interactivă și postmodernistă, șocantă ca formă și grea în conținut - pentru care Roxana Crișan merită să aibă acces din plin și la alte "infracțiuni
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
ultimul. Perseverența în aprofundarea biografiei sale, mereu legată de evenimentele epocii în care a trăit și a scris; realitatea fizică a acestor evenimente și ecoul lor în operă, pe de o parte. Pe de alta, cunoașterea operei dinlăuntrul ei, structură, prezențe umane, conștiințe, principii, rațiunea și tonalitatea comportamentelor, suflul personal al exprimării. Toate se numără printre atributele care au contat mult ca temeiuri pentru Teodor Vârgolici când și-a propus să se implice în înaintarea pe terenul deloc ușor de abordat
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
îndeaproape faptul că soprana Angela Gheorghiu este în egală măsură o personalitate artistică de importantă consistență și o vedetă care cunoaște regulile etalării potrivite în spațiul cel mare al vieții publice. Plăcută în vis-a-vis-uri, tânără și frumoasă - frumusețea naturală a prezenței ei în proximitățile publice este mai agreabilă ...chiar decât cea creată pentru scenă sau ecran - Angela Gheorghiu "potopește" literalmente spațiul în care apare. A fost prezentă în țară pentru câteva zile cu prilejul lansării bucureștene a filmului Tosca, o producție
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
mai multe posibile explicații. în primul rînd, desigur, conta faptul că influența turcă nu este dintre cele mai importante; în comparație cu cea slavă, mai ales, ea apare ca limitată, marginală; în epoca disputelor puriste, era resimțită în mod mult mai acut prezența influenței lingvistice neogrecești, favorizate de domniile fanariote. Cel mai important e însă faptul că turcismele nu apar ca un pericol pentru lexicul cult românesc. Elementele de origine turcă sînt fie vechi (unele probabil cumane) și perfect asimilate (dușman, musafir, mioriticul
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
pe care îl evocă: "Este de luat seama că în toată prescrierea aceasta abia două ziceri străine limbei i-au scăpat: huzur și hal, și aceste poate pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit limbei". La fel de firesc acceptă prezența turcismelor Heliade Rădulescu, cînd discută cazul termenilor vestimentari, ca exemplu perfect de împrumut lexical superficial, care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat pe cel care le
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
Trebuia să particip personal la discutarea acelor rezultate proaste la învățătură și a acelora ce încălcau disciplina. Odată, învățătoarea noastră m-a chemat din nou la o asemenea prelucrare. De obicei, în timpul pauzei ne retrăgeam undeva, în trei și, în prezența învățătoarei, eu trebuia să-i fac morală colegului de clasă învinuit. Am început cu obișnuitele și plictisitoarele mustrări formale, spuneam că el ne face de rușine pe noi, pe toți, că trebuie să se corijeze pentru a ajuta prin aceasta
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
pură. Ei se considerau dintotdeauna apolitici, dar ajungeau prin crezul lor chiar în miezul luptei politice, în fruntariile ei. Erau și unii, ca mine, pentru care dreptul artei la independență era doar un pretext, unul din punctele de dezacord, și prezența noastră se explica prin faptul că aici era centrul pasiunilor politice. Erau și altfel de oameni, asemenea autorului unor versuri pe care le-am reținut încă din acea vreme: Nu, pistoalele nu le vom descărca noi În plin, în coloane
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
ultima vreme. Abia trecuse "anul Eça de Queirós", abia și-a închis porțile anul cu trei centenare majore, 2001 (în care au fost sărbătoriți Régio, Rodrigues Miguéis și Nemésio), că o nouă aniversare insolită și-a semnalat în luna decembrie prezența: semicentenarul morții poetului Teixeira de Pascoaes, scriitor-simbol al unei anumite Portugalii, al alteia decît cea cu care sîntem obișnuiți. Cînd înceta din viață, în decembrie 1952, Teixeira de Pascoaes avea 75 de ani, se născuse în 1877. De-a lungul
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
luni ne-au pus în fața unei avalanșe de evenimente de o densitate fără precedent în peisajul autohton: o serie de premiere românești, o serie de festivaluri sau "săptămîni" (ale filmului european, britanic, francez), festivalul DaKino, festivalul CineMaIubit, premieră Țoșca în prezența Angelei Gheorghiu; și, peste tot, săli pline (ca-n vremurile bune, s-ar putea spune, dacă acele vremuri n-ar fi fost rele!)... Așadar, am intrat în anul care va confirma sau va infirmă dacă toată efervescenta din 2002 a
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
Prometheus. Îi atragem d-ne Adameșteanu atenția că e vorba de Premiul "României literare" pentru Cartea Anului. Premiul Prometheus este altceva și a fost decernat cu mai bine de o lună în urmă, fără altă legătură cu revista noastră decît prezența ca membru în juriu a dlui Manolescu. Desigur, nominalizarea Jurnalului suedez era o idee bună. Tot în 22, președintele A.C. răspunde unui articol despre mizeria societății civile publicat în aceeași revistă de dl Andrei Cornea. Cu excepția acestei replici, A.C. nu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
tânărul devine vedetă înainte de a fi artist. Câteva roluri memorabile - și diverse - pe o scenă importantă, cronici bune, emisiuni interactive la televiziune, emisiuni de divertisment, film, binemeritată odihnă, prea multă odihnă, dispariție, roluri de semifigurație, unul-două, mai multe și apoi prezența în paginile unde cultura este reflectată sub prisma scandalurilor între artiști și autorități. Altă ipostază: un prim rol principal sub bagheta unui mare regizor cu vocație pedagogică, se impune un nume și apoi alte roluri, cu alți regizori, mai grăbiți
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]