9,456 matches
-
țăranca bătrînă deghizată în florăreasă care își comentează fiecare gest cu un singur cuvînt ferigi ferigi ferigi ferigi ferigi 12/5/05 Hotel Eidolon cîndva și undeva Geraldine spune că nu e geloasă că e rănită de cînd privisem fotografia prințesei Ileana la optsprezece ani în studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! - poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa Ileana îmi amintește de Mina
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
rănită de cînd privisem fotografia prințesei Ileana la optsprezece ani în studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! - poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa Ileana îmi amintește de Mina Loy de Florența Paris și München la sfîrșitul unui alt ,fin de sičcle" ochii tăind lentila obiectivului felul de a-și ascunde fruntea și de a-și strînge părul ca o surdă amenințare țin iubirea
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
aceea care vine dintr-o copilărie nemiloasă 3. ,vă implor nu pronunțați un cuvânt sincer fiindcă sângele tatei pe care mama îl ține în brațe ca pe o minge uriașă ar începe să schelălăie îngrozitor" Temperament ortografie hazard - rugby la prințesă ,Luna urmează soarele ca o traducere franceză dintr-un poet rus" Eu nu fumez nu beau nu sunt nerușinat zice dracul zice rățoiul flașnetă nu fumez și beau zice orașul zice pisica cerului zice basmul negru pe granița asta subțire
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
nota ca fiind remarcabile secvențele de rezonanță, pornind de la concret și trecând prin încercări succesive inerente unei minți deschise: „Clopotele cerului/ Au frecat norii grei/ Ploaia a căzut peste noi/ Iar eu semi-ud/ Te țineam în brațe/ Când mergeai ca prințesă/ Eu ca un căruțaș obosit/ Cu sandale lustruite/ Am căzut în capcana întrebărilor/ Fusese un sărut tainic/ Al unui tâlhar orbit/ Gemea iubirea clasică/ Ploaia cădea pe suspinele mele/ Gemeam amândoi în tăcerea ta/ Negura înghițea ușor tăcerea ta/ Iar
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
textele care nu au fost accesibile copiilor și nu au avut un mesaj pe înțelesul lor, au pierdut în fața celor cu impact la micii cititori. Rezultatele finale sunt următoarele: CATEGORIA - 6 ani Premiul l : Ioana Chiriță, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Prințese” - păpuși din hârtie glasată cu îmbinări de scobitori Premiul ll: Nădășan Mara, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Câmp cu flori” - planșă hârtie colorată cu aplicații de decupaje Premiul lll : Suciu Darius, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Grădină înflorită” - planșă hârtie colorată cu
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
crezut că-i drept așa? Nu vezi tu oare cât ne doare, Când suntem dezamagiți iar ... și iar? Am fost dezamăgiți din prima clipă, Că am venit la trup cam prea tărziu, Că am fi vrut să fim prinți sau prințese, În nici un caz, să fim lupul cel rău! Apoi ne-am continuat drumul prin viață, Și ne-am simțit, mințiți, trădați, urâți, Nu am avut parte de dulceață, Cu toate că doream aât de mult! Ne-am fi dorit s-avem poate
OF ... DOAMNE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380732_a_382061]
-
Am publicat, acum două săptămâni, în România literară un articol în care citam fragmente dintr-un interviu al Oanei Orlea, apărut în revista "Elle". D-na Orlea îl desemna pe Radu Cosașu drept autorul unui articol denigrator la adresa domniei sale, intitulat "Prințesa dolarilor". Conform unor precizări aduse de autorul Supraviețuirilor, acesta n-ar avea nici o legătură cu articolul citat. Îl creditez, cu scuzele de rigoare, după cum am creditat-o și pe Oana Orlea. Am preluat, recunosc, cu oarecare ușurință acele fragmente având
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
de sfinți, o biserică din care, scăpată, lumina o ia la fugă pe străzi... O noapte de Paște, În care Învierea se Împarte tuturor. Tuturor morților și tuturor viilor... Învierea! Copilăria mea dintre două biserici... Calc pe urmele ei cu prințesa de mână. Cu lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să fie sufletul lui Iov, după ce și-a pierdut fiii. Chiar și toamna trece prin sufletul meu cu toate cuiburile. Cu toate vrăbiile pe care Domnul le Îngroapă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în limbajul epocii nu exista o astfel de sintagmă. Dar faptele ca atare conțin o clară intenție de a "aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului", cum se spune acum în lege. A aplica unei persoane calificativul răspicat-infamant de "Prințesă a dolarilor", într-o vreme a "luptei de clasă", când se făcea închisoare pentru lucruri infinit mai puțin grave, înseamnă a-i fi pavat drumul spre pușcărie. Ceea ce, în cazul Oanei Orlea, s-a și întâmplat. Mai rămâne să aflăm
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce va fi, căci am rămas fără nici un sprijin în viață. Într-o bună zi sunt chemată la Cotroceni în audiență la Regina Maria, pe atunci principesă de coroană. Prințesa, foarte emoționată, îmi vorbi cu dragoste multă de tata „unchiul nostru” cum îl numeau copiii regali; de jalea mare a micuței prințese Mignon, când a auzit că bunul unchi n-are să le mai povestească niciodată basmele minunate care numai el
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Într-o bună zi sunt chemată la Cotroceni în audiență la Regina Maria, pe atunci principesă de coroană. Prințesa, foarte emoționată, îmi vorbi cu dragoste multă de tata „unchiul nostru” cum îl numeau copiii regali; de jalea mare a micuței prințese Mignon, când a auzit că bunul unchi n-are să le mai povestească niciodată basmele minunate care numai el știa să le spună, și îmi încredință copiii săi pentru a lucra cu mine muzica. Lecțiile urmau să înceapă cât de curând
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
atât de interesantă. Mai ales, că nici acum, trebuind încă să-mi menajez brațul, nu puteam lucra pentru mine decât cu cea mai mare precauțiune. Eram recunoscătoare împrejurărilor care mi-au adus această muncă mai intensă și plină de răspundere. Prințesa Mignon era de o drăgălășenie surpintătoare. Desigur că muzica era încă un ceva prea dificil pentru vârsta sa fragedă. Cealaltă principesă, Elisabeta, își lua însă munca mai în serios, fiind și mai mare ca vârstă. Totuși se simți mai atrasă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pe un domn Djuvara, viitor ministru al țării la Bruxelles(fost elev al tatălui meu), pe pianistul Piaggio, un argentinian, muzician bun, prins de împrejurările războinice din România. Nu pot să uit pe excelenta persoană - Miss L. Wilm, educatoarea tinerelor prințese și una din cele mai devotate ființe față de persoana mea, dându-mi întotdeauna cele mai sincere dovezi de prietenie, cu toată marea diferență de vârstă, dânsa fiind în etate. Vești bune primesc de la fratele meu Romulus din Berlin, care e
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Acolo alt bucluc, șeful gării și el la rând, nu vrea să știe nici de mine și din nou biata doamnă este oprită în drum. Din fericire, o cunoștință, domnul Cernătescu, vorbește șefului, convingându-l că sunt artista și profesoara prințeselor, Aurelia Cionca. Atunci deveni foarte reverențios și ne poftește pe toți în biroul lui, ca să așteptăm trenul care vine pentru București. În birou se mai află o artistă de cabaret, o franțuzoaică zburlită și blondă, îmbrăcată pe jumătate soldățește cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Bucureștiul era blagoslovit, și nava își întoarse zborul din nou în direcțiua opusă, de unde pornise. Familia regală se reîntoarce în capitală și iată-mă în serviciul spitalului reginei, în palatul regal. Lucram la o masă lungă în subsolul palatului împreună cu prințesele Elisabeta și Mărioara. Mai erau domnișoarele Robescu, Păun (actuala domană Vochy), d-șoarele Blanc, fiicele doamnei de onoare Procopiu, d-na Mary Diaconescu, d-na Marincovici, soția atașatului delegațieisârbe, mai târziu ministru iugoslav, Miss Milne etc. Lucram la pansamente. Primii răniți
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
iar pe față i se citea o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu mare și sinceră bucurie. Am șezut amândouă pe un mare divan și ne-am povestit una alteia tot ce ne venea să spunem, după un interval atât de lung de despărțire
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
o bucurie fără margini. Regele surâdea cu bunătate mulțimii, care aclama cortegiul regal. Curând după această însemnată zi, într-o bună dimineață plecai pe jos până la palatul Cotroceni, în nerăbdarea de a revedea pe prințesele mele. Fui primită îndată de prințesa Elisabeta și cu mare și sinceră bucurie. Am șezut amândouă pe un mare divan și ne-am povestit una alteia tot ce ne venea să spunem, după un interval atât de lung de despărțire. „Dacă trăia acum tatăl tău, ce
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
iarăși o rochie de mireasă (a doua), din crèpe de Chine și așa m-am trezit cu două toalete pentru același scop! În fine, veni ziua cununiei, nași fiind inginerul T. Eremie cu doamna, iar micuța lor fiică Suzi (azi prințesa Ghica-Budești) împreună cu Mărioara sora mea, amândouă fetițele îmi duceau trena mea lungă. Ceremonia avu loc în Biserica Amzei unde Arhimandritul (viitorul episcop) al Romanului - Teodorescu, înconjurat de un sobor de preoți, oficiază slujba divină. Lume multă, artiști, însă mie mi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mult entuziasm pentru ceea ce făcea frumoasa sa mireasă. După un scurt timp se făcu nunta domenască, la care fui și eu invitată spre a lua parte, însă numai la cea mai intimă recepție, adică imediat după reîntoarcerea de la Patriarhie. Mica prințesă Ileana ducea lunga și bogata trenă a regalei mirese, o trenă brodată numai în flori de argint și care erau de dimensiuni neînchipuit de mari. Mireasa urcase deja scara cea marede marmoră a platului și se afla aproape sus, pe când
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
flori de argint și care erau de dimensiuni neînchipuit de mari. Mireasa urcase deja scara cea marede marmoră a platului și se afla aproape sus, pe când surioara și cu greaua trenă de-abia că urcase câteva trepte! Una din prietenele prințesei îi oferi un mare buchet de garoafe roșii, pe care domnița îl luă în mâini ca singură podoabă de flori, căci nu purta alt buchet cum se obișnuiește din partea mireselor de a avea tradiționalul mănunchi de flori. În aceeași zi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
se obișnuiește din partea mireselor de a avea tradiționalul mănunchi de flori. În aceeași zi tânăra pereche plecă pentru scurt timp la Scroviștea, un domeniu regal, iar nu mult după aceea, în patria tânărului prinț. A fost o despărțire grea între prințesă și amicele ei dragi. Și grea de asemena a fost despărțirea ei de țara pe care o iubea cu frenezie. O aștepta un popor necunoscut, însă cu un mare trecut de glorie. „Elisabeth mit ihrem klassischen Gesicht passt in dissem
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
într-o zi regina noastră! Însă marea suferință ce o aștepta acolo nu oputea prevedea nimeni dinainte. Plecarea viitoarei regine a Greciei lăsă un gol atât în palat, cât și în sufletul prietenelor sale. Înainte de plecare, îi spusei între altele prințesei: „Are să rămână trist palatul fără prezența alteței tale”, la care îmi ripostă: „Nu prea cred că o să se resimtă lipsa mea; poate tata da, el are să mă regrete și încă poate Ileana!” Nu trecu mult de la sosirea ei în țara
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
când veni vestea că o boală năprasnică o doborî la pat. Luni de zile trecură fără speranță. În țară se făcură la toate bisericile rugăciuni pentru însănătoșire, iar într-o bună zi părinții fură chemați în grabă la Atena, starea prințesei fiind extrem de gravă, așa că medicii nu mai dădeau nicio speranță. Neaflându-se în portul Constanța niciun vapor gata de plecare, călătoria se făcu pe un vas de transportat cărbuni. Bucuria de a-și revedea părinții adusese în starea prințesei o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
starea prințesei fiind extrem de gravă, așa că medicii nu mai dădeau nicio speranță. Neaflându-se în portul Constanța niciun vapor gata de plecare, călătoria se făcu pe un vas de transportat cărbuni. Bucuria de a-și revedea părinții adusese în starea prințesei o îmbunătățire și într-adevăr speranța de vindecare începe să se ivească tot mai mult. Încet, dar treptat starea se ameliorează și iată că după luni de zile, domnița noastră e pe punctul de a se face bine. După câtva
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
se face bine. După câtva timp, iată că deși extrem de slăbită, o aduc în țară pentru reîntremare și rămâne aproape de mare mai mult timp, până la completa restabilire. Între timp încep pregătirile pentru încoronarea monarhilor noștri. Adaug că tot în timpul cununiei prințesei se făcu și căsătoria principelui Carol al României cu sora Diadohului, prințesa Elena. Poporul nostru spune ca să nu se cunune nicicând doi frați cu două surori, și că a avut iar dreptate vorba bătrânească, cum că se va vedea mai
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]