357 matches
-
fervent al politicii iozefiniste de culturalizare a populației și de laicizare a învățământului, înființează (sau reorganizează) numeroase școli sătești, pregătește cadre didactice, fixează programele de învățământ. Utilizând în special originale germane, traduce și elaborează manuale fundamentale: ABC sau Alphavit, Prima principia latinae grammatices, Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri (toate tipărite în 1783), Îndreptare cătră aritmetică (1785). Adaptând și creând terminologia necesară, Ș. expune noi cunoștințe în forme cât mai adecvate înțelegerii elevilor săi. Această activitate, extrem de benefică pentru întreaga
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
firească spre surparea superstiției norodului, îngr. și introd. Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, pref. D. Prodan, București, 1964; Opere, I-IV, îngr. Florea Fugariu, pref. Manole Neagoe, București, 1967-1973. Traduceri: Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri, Blaj, 1783; Prima principia latinae grammatices, Blaj, 1783; ed. Blaj, 1785; ABC sau Alphavit, Blaj, 1783; ed. 2, Sibiu, 1788; ed. 3, Blaj, 1796; Îndreptare cătră aritmetică, Blaj, 1785; Povățuire cătră economia de câmp, Buda, 1806. Repere bibliografice: Al. Papiu Ilarian, Viața, operele și
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
S. a elaborat numeroase manuale școlare, considerate printre cele mai bune din vremea aceea, revenindu-i meritul de a fi contribuit la răspândirea ideilor esteticii moderne. De altfel, estetica a fost una din constantele preocupărilor sale, concretizate în volume precum Principie de literatură (1892), Principie de estetică și poetică (I-II, 1893-1896; Premiul Academiei Române), Cestiuni literare și pedagogice (1897), Cestiuni literare (1897), Legătura între filosofie și științele experimentale (1907) ș.a. S. nu era, cu toate acestea, un gânditor original. Aflat, la
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
manuale școlare, considerate printre cele mai bune din vremea aceea, revenindu-i meritul de a fi contribuit la răspândirea ideilor esteticii moderne. De altfel, estetica a fost una din constantele preocupărilor sale, concretizate în volume precum Principie de literatură (1892), Principie de estetică și poetică (I-II, 1893-1896; Premiul Academiei Române), Cestiuni literare și pedagogice (1897), Cestiuni literare (1897), Legătura între filosofie și științele experimentale (1907) ș.a. S. nu era, cu toate acestea, un gânditor original. Aflat, la început, sub înrâurirea cercurilor
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
și germană (Goethe, Schiller, Ferdinand Freiligrath) nu au alte calități în afara exactității. SCRIERI: Etica sau filosofia practică a lui Aristotel, București, 1868; Manual de stilistică, București, 1880; Începutul renașterii naționale prin școli sau Despre episcopul Petru Pavel Aron, Craiova, 1891; Principie de literatură, Craiova, 1892; Epistolar, Craiova, 1893; Principie de estetică și poetică, partea I: Estetica, Craiova, 1893, partea II: Poetica, Craiova, 1896; Cestiuni literare și pedagogice, Craiova, 1897; Cestiuni literare, pref. R. Hardouin, Craiova, 1897; Ioan Eliade Rădulescu, Craiova, 1902
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
alte calități în afara exactității. SCRIERI: Etica sau filosofia practică a lui Aristotel, București, 1868; Manual de stilistică, București, 1880; Începutul renașterii naționale prin școli sau Despre episcopul Petru Pavel Aron, Craiova, 1891; Principie de literatură, Craiova, 1892; Epistolar, Craiova, 1893; Principie de estetică și poetică, partea I: Estetica, Craiova, 1893, partea II: Poetica, Craiova, 1896; Cestiuni literare și pedagogice, Craiova, 1897; Cestiuni literare, pref. R. Hardouin, Craiova, 1897; Ioan Eliade Rădulescu, Craiova, 1902; Din viața lui Inocențiu Micul, Blaj, 1903; Legătura
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
eșuat și Hilbert. A urmat șocanta și alarmanta descoperire a lui Gödel, care a demonstrat în 1931 un aspect cu totul neliniștitor al matematicii: orice sistem formal lipsit de contradicție, echivalent cu sistemul formal propus de Russell și Whitehead în Principia Mathematica, este, în mod necesar, incomplet. El nu va putea include întreaga aritmetică; unele teoreme aritmetice vor rămâne, în chip fatal, în afara sistemului formal considerat; vor exista enunțuri adevărate pe care sistemul formal nu le poate demonstra. Se naște astfel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le recomandă totuși celor avizați: E.E. Kramer, The Nature and Growth of Modern Mathematics, Fawcett Permier Books, Greenwich, Connecticut, 1974; P.T. Geach, Logic Matters, University of California Press, Berkeley, 1980; K. Gödel, „On Formally Undecidable Propositions”, în R.B. Braithwaite (ed.), Principia Mathematica and Related Systems, Basic Books, New York, pp. 173-198. 11. A. Einstein, B. Podolsky, N. Rosen, „Can Quantum Mechanical Description of Reality Be Considered Complete?”, Physical Review, 47/1935. Pe seama acestui „experiment imaginar” s-au produs numeroase dispute, stârnite, se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cipariu dezbate chestiuni de filologie, accesibile unui mic număr de cititori. Apar articole despre cele mai vechi cărți tipărite în limba română, glosare cu denumirile plantelor din Transilvania, discuții în jurul folosirii alfabetului latin și fragmente din ciclul de studii intitulat Principia de limbă și de scriptură. Redactorii și alți colaboratori (Th. Aaron, G. Pop, Al. Gavra) publică articole, documente și informații istorice, diverse încercări de prezentare, la un nivel accesibil, a unor probleme de filosofie, educație, geografie, științele naturii, precum și modeste
ORGANUL LUMINAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288571_a_289900]
-
optimă va fi atinsă cu mult înainte de dispariția sau modificarea condițiilor care o definesc ca atare. Dacă procesul de căutare este mai îndelungat decât persistența condițiilor în raport cu care starea de optim este definită, lucru ce nu poate fi exclus de principio, legea rămâne inoperantă, lipsită de sens. Ea nu poate prevedea decât o stare care ar putea fi atinsă, eventual, după o perioadă indefinită de căutări, dacă condițiile sistemului ar fi suficient de persistente. Procesul de căutare modifică sistemul. Dacă încercarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Expresia Anfangsgründe, din titlul ei, poate fi redată prin prime fundamente, prime temeiuri sau principii. S-a atras atenția asupra faptului că în manuscrisele din ultima perioadă a vieții sale Kant traducea titlul latin al lucrării lui Newton Naturalis philosophiae principia mathematica prin Methematische Anfangsgründe der Naturwissenschaft. Traducerea expresiei Anfangsgründe prin principii mi se pare preferabilă nu numai pe temeiul conciziei. Dacă spunem fundamente ne gândim la ceea ce susține o construcție, care este în acest caz știința matematică a naturii. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
os Science, vol. 29, no. 4, 1998. Concluzia lui Watkins este că atât wolffienii, cât și unii dintre adversarii lor, încearcă să ofere o ontologie inteligibilă pentru corpurile fizice și totodată o întemeiere neempirică pentru legile care guvernează mișcarea corpurilor. Principia lui Newton nu încearcă nici unul din aceste lucruri deoarece elaborează principii matematice mai degrabă decât metafizice, iar legile mișcării sunt întemeiate mai degrabă în mod empiric decât a priori.” (The Laws of Motion..., p. 11.) Și, mai departe: „Wolffienii tind
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
forá de a le poté terminá. Deci, nevrând a ținea mai Îndelungat foaiele tipărite până acuma nepublicate, am onoare a le presenta Onor. public românesc, de la a căruia cuprindere va depinde și terminarea acestei edițiuni. Blaj, 1 ian. 1866 T.C. (Principia de limba și de scriptura de T. Cipariu. Editiunea II revediută și inmultită. Blasiu, MDCCCLXVI. Cu Tipariul Seminariului) Iată transcrierea fragmentului, făcută de un specialist, Carmen-Gabriela Pamfil: Prefațiune Aceste studie asupra limbei românești Începusem a le publica Încă În a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
oglindește de fapt dorința de a trăi într-un Cosmos pur și sfânt, așa cum era el la începutul începuturilor, când ieșea din mâinile Creatorului. Experiența Timpului sacru îi va permite omului religios să regăsească periodic Cosmosul așa cum era el in principio, în clipa mitică a Creației. Capitolul II Timpul sacru și miturile Durata profană și Timpul sacru Ca și spațiul, Timpul nu este nici omogen și nici continuu pentru omul religios. Există intervale de Timp sacru, ca de pildă timpul sărbătorilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
apară Cosmosul nu exista timp cosmic. Înainte de apariția unei anumite specii vegetale, timpul de care ea are nevoie astăzi să crească, să rodească și să moară nu exista. Orice creație este deci imaginată ca având loc la începutul Timpului, in principio. Timpul țâșnește o dată cu prima apariție a unei noi categorii de realități existente. Mitul joacă, așadar, un rol atât de important pentru că arată cum anume și-a făcut apariția o realitate. Repetarea anuală a cosmogoniei Mitul cosmogonic arată cum s-a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
orândui, ori de a le arăta oamenilor temeiurile civilizației. Această "stare primordială" nu este de ordin istoric și nu poate fi calculată cronologic; este vorba de o anterioritate mitică, de Timpul "originii", de ceea ce s-a petrecut "la începuturi", in principio. Or, "la începuturi", Ființele divine sau semidivine își făceau lucrarea pe Pământ. Nostalgia "originilor" este așadar de natură religioasă. Omul dorește să regăsească prezența activă a zeilor, dorește să trăiască în Lumea proaspătă, curată și "puternică", așa cum a ieșit ea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
verbul lui Sardinha - e atacat cu violență. E atacat, mai ales, pentru "aristocratismul" său, pentru credința sa în ierarhie, pentru marea credință pe care o avea în primatul spiritual. (Prima carte a lui Antonio Sardinha se numește, de altfel, Ao principia era o Verbo - "La început era Cuvîntul"...). " Noi nu ne grăbim cu restaurarea, scrie Monsaraz, un colaborator al lui Sardinha, pentru că înainte de aceasta trebuie să îndoctrinăm țara. Nu e de ajuns să ataci; mai important este să distrugi principiile. Pentru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Pedro e Don Miguel. A querela da suces-sîo, 1826-1828 (Sîo Pado-Cayeiras-Rio, 1925); Don Miguel Sotto-Mayor: A Realeza de Don Miguel (Porto, 1882); Alfredo Pimenta, Estudos filosóficos e criticos, p. 183 sq. Despre Gomes Freire de Andrade, cf. António Sardinha: Ao principia era o verbo... (ed. II, Lisboa, 1940), p. 45 sq.; Ameal și Cavalheiro, Erratas a História de Portugal, p. 125 sq. Despre masoneria portugheză și rolul ei în războaiele civile de la începutul secolului XIX precum și influența ei crescândă în societatea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sonetos compleios, prefațate de Oliveira Martins (ediția nouă, Coimbra, 1933); Odes modernos (ed, nouă, Coimbra 1924); Prosas, 3 volume (ediții noi, Coimbra 1923-1932); Fidelino de Figueiredo, Historia de Literatura Realista (ed. II, Lisboa, 1924), p. 39 sq.; Antonio Sardinha, Ao principia era o verbo (ed. II, Lisboa 1940), p. 91 sq.; Sant Anna Dionisio, Antero (Lisboa, 1934). Despre Oliveira Martins: Operele lui principale, îndeosebi História de Portugal și Portugal contemporîneo; Fidelino de Figueiredo, Historia dum Vencido da Vida (Lisboa, 1930); G.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Portuguesa" și a ziarului "Monarquia" în care au apărut majoritatea studiilor și articolelor lui Antonio Sardinha, republicate apoi în cele 14 volume de critică istorică, socială și artistică, filosofie și politică, din care menționăm pe cele mai însemnate: A o principia era o verbo (L. 1924, ed. II, 1946); A Alianca peninsular (Porto, 1924; ed. II, 1930); Ao ritmo do ampulheta (Coimbra, 1925); Na feira dos mitos (L. 1926); A prol do comun... (L. 1934); Purgatorio das ideas (L. 1929) etc.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o homen e a sua obra (L. 1933, ed. III, 1935), tradus și în limbile franceză, italiană și engleză. În ultimul volum al lui Antonio Ferro, Homens e multidoes (L. 1941), se găsesc retipărite o nouă serie de convorbiri: Salazar principia e fim (p. 201-296), datate septembrie 1938. Pentru opera financiară a lui Salazar, cf. Marcelo Caetano, A obra financeira da Salazar (L. 1934); Renato de Toledo Lopes, Salazar (Rio de Janeiro 1935) și volumul editat de SPM: A obra d
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
poartă principală pe latura sudică și alte două, mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a lungul străzii principale: principia, bazilica paleocreștină cu trei nave, un mare edificiu care a suferit importante modificări și recompartimentări, o serie de locuințe, prăvălii, magazii de provizii și mărfuri. La aproape 100 m spre sud, de poarta principală, în exterior, se află băile romane
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Carlo di Tommaso Strozzi", ms în ASF, CS, ser. III, 233, dos. 130v]. Madonna de' Ricci o Nunziata de' Ricci. La devozione della Madonna, che și chiama de' [Ricci]202 per essere quivi intorno le case di quella famiglia, hebbe principio da questo caso l'anno 1501. Un Rinaldo...203, giocatore, haveva perso buona somma di danaro, e, passando da quel luogo, dove allora era una stradella în sul canto della quale era un inmagine della Madonna, gettò sterco di cavallo
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
prolisso avvertimento, mă anche per le pitture, come fu questo caso espresso în un quadro, che și mostră ogn'Anno îl giorno di S. Maria Maddalena, per esser la pictură la carta, sulla quelle leggon coloro, ne' quale non e principio di lettere, che son per lo piu quelli, ch'anno maggior bisogno d'essere avvertiti e corretti. De' suoi beni incorporați dal Magistrato n'applicò egli parte alla Fabbrica dell'Oratorio, destinato farsi în onor di quella venerabile Immagine, vi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mulți termeni de referință decât abordarea de tip reformă. Editura Economică, București, 1995; Aurel Negucioiu, op. cit.; Constantin Popescu și Dumitru Ciucur, Tranziția prin criză, Editura Eficient, București, 1995; Gheorghe H. Popescu, Macroeconomia, Editura Universitară, București, 2009, pp. 197-204; Anghel Rugină, Principia Oeconomica, Editura Academiei Române, București, 1993 și Teoria și practica economică în epoca de tranziție și după, Editura Fundația României de Mâine, București, 1994; Cătălin Zamfir, op. cit. 21 Forma conceptului prezentat în acest fel se pretează foarte bine la reformele religioase
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]