198 matches
-
25 octombrie 1999. Articolul 1637 Sunt exceptate jocurile ce contribuie la exercițiul corporal, cum: armele, cursele cu piciorul, călare sau cu carul și alte asemenea. Cu toate acestea, judecătorul poate să respingă cererea când suma pusă în joc sau la prinsoare ar fi excesivă. Articolul 1638 Pierzătorul nu poate în nici un caz repeți ceea ce a plătit de bună voie, afară numai în cazul când câștigătorul a întrebuințat dol, înșelăciune sau amăgire. (Cod civil 953, 960, 994, 1092). Capitolul 3 Despre contractul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
aleatoriu este convenția reciprocă ale cărei efecte, în privința beneficiilor și a pierderilor pentru toate părțile, sau pentru una sau mai multe din ele, depinde de un eveniment necert. Astfel sunt: 1. contractul de asigurare; 2. împrumutul nautic; 3. jocul și prinsoarea; 4. și contractul de rendita pe viață. Cele două dintâi se regulează după legile comerțului maritim. Capitolul 2 Despre joc și prinsoare Articolul 1636 Legea nu dă nici o acțiune spre plata unui debit din joc sau din prinsoare. Articolul 1637
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
ele, depinde de un eveniment necert. Astfel sunt: 1. contractul de asigurare; 2. împrumutul nautic; 3. jocul și prinsoarea; 4. și contractul de rendita pe viață. Cele două dintâi se regulează după legile comerțului maritim. Capitolul 2 Despre joc și prinsoare Articolul 1636 Legea nu dă nici o acțiune spre plata unui debit din joc sau din prinsoare. Articolul 1637 Sunt exceptate jocurile ce contribuie la exercițiul corporal, cum: armele, cursele cu piciorul, călare sau cu carul și alte asemenea. Cu toate
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
jocul și prinsoarea; 4. și contractul de rendita pe viață. Cele două dintâi se regulează după legile comerțului maritim. Capitolul 2 Despre joc și prinsoare Articolul 1636 Legea nu dă nici o acțiune spre plata unui debit din joc sau din prinsoare. Articolul 1637 Sunt exceptate jocurile ce contribuie la exercițiul corporal, cum: armele, cursele cu piciorul, călare sau cu carul și alte asemenea. Cu toate acestea, judecătorul poate să respingă cererea când suma pusă în joc sau la prinsoare ar fi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
sau din prinsoare. Articolul 1637 Sunt exceptate jocurile ce contribuie la exercițiul corporal, cum: armele, cursele cu piciorul, călare sau cu carul și alte asemenea. Cu toate acestea, judecătorul poate să respingă cererea când suma pusă în joc sau la prinsoare ar fi excesivă. Articolul 1638 Pierzătorul nu poate în nici un caz repeți ceea ce a plătit de bună voie, afară numai în cazul când câștigătorul a întrebuințat dol, înșelăciune sau amăgire. Capitolul 3 Despre contractul de rendita pe viață Secțiunea I
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
costum, se comportă astfel încît prin această jignește simțul de pudoare publică; 2. Acela care apare în public într'o stare de beție ce provoacă scandal, precum și acela care cu voință îmbată pe altul, fie procurandu-i băutură, fie făcînd prinsoare de a bea el o anumită cantitate. ÎI. Se pedepsește cu închisoare polițienească dela 10 zile la o lună și amendă dela 500 la 2.000 lei: 1. Carciumarul care a servit băutură alcoolică unei persoane mai mică de 16
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
INTERFERENȚE ISTORICE ȘI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ „ȘTEFAN TOMȘA VODĂ ȘI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564)” Prof. dr. Cezar Furtună (Școala „Titu Maiorescu”-Iași) Membru al unei importante familii de boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
sterilitate la noua generație de politicieni, percepută ca incapabilă să îndeplinească programul revoluției pașoptiste (pe care Hasdeu îl va considera abandonat odată cu abdicarea silită a lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866), poema Ștefan Tomșa Vodă și vornicul Ion Moțoc în prinsoare la Leopole (1564), situată în siajul creației bolintineene, are nu numai meritul de a fi intuit, cu trei ani înainte de cunoscuta acțiune uzurpatoare a „monstruoasei coaliții), destinul tragic al domnitorului primei Uniri, sacrificat pentru ideea „prințului străin”, care apărea atunci
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
realizarea predicației prin intonație sau numai prin marcarea exclamativă a predicatelor. Realizează predicația prin intonație interjecțiile afective, care se impun ca termeni centrali (sau unici) ai unor enunțuri neanalizabile, componente ale unor enunțuri complexe, întemeiate pe relația de incidență: „Fac prinsoare pe ce vrei, că și tu ai venit să mă vezi pentru vreun măgar, pentru vreun leneș, pentru vreun ticălos... -Aș! zic eu... -Măi! adaugă el...” (I.L. Caragiale) „-Văleu! și unde-i bălaurul, moș Nechifor?” (I. Creangă) Interjecția ei realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
găsește întotdeauna coeficientul și valența de cer mare. Acest mare poet a scris din suflet și pentru suflet. Este cu adevărat miraculos și foarte interesant. Sentimentele cele mai alese au colorat hârtia și au străbătut inimile noastre: Suflet, tu , magnifică prinsoare, Cuprins de mrejele destinului Am alăturat lângă a ta durere Și am format necondiționat O persoană, două... Tu, suflet, persoana mea, Ma-nchin mereu în fața ta. Mă-nchin spre mine Cu multă compătimire. Andra Ciupilan *** Floare albă, Floare roz, Floare
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
erosului, ca în Foarte multă văz plăcere: " Cînd voi zice frumusețe,/ Voi și suflet cu blîndețe,/ Cu simțiri, cu isteciune,/ Depărtat de-nșelăciune.// Și un nu știu ce prea dulce/ Ce simbadie aduce!/ Și să-nnoadă cu strînsoare/ Unde va fi dat prinsoare". Vorbind despre al doilea fiu al lui Ienăchiță, Nicolae, criticul propune în fraze succinte o definiție clară a austerului și chibzuitului urmaș, prin raportare la înaintași, la rîndul lor fixați în efigie: "... Folosește și el armele familiei (jeluirea, oh-ul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ă. În chip direct, deși foarte succint, Vladimir Streinu scrie despre Ion Barbu într-un amplu eseu intitulat O perspectivă asupra poeziei noastre actuale. Ion Barbu este văzut aici ca "un virtuoz al versului, poet din proprie voință, printr-o prinsoare, cum declara el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc balcanic apoi, baladist fantastic prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie." Vladimir Streinu n-a ieșit, se pare, niciodată
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
creației rebreniene, Vladimir Streinu observă judicios: "Atât se deosebesc între ele, ca mediu social, ca interes anecdotic, ca tehnică și construcție, romanele lui Liviu Rebreanu, încât s-ar zice că întreaga sa carieră de scriitor este o mare și continuă prinsoare de a nu se repeta. Această sforțare la noutatea temelor, a procedeelor și a lumii ce-și propune a ne înfățișa de fiecare dată, se remarcă mai ales în romanele de al doilea plan și din ea rezultă aspectul felurit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dacă acceptă să fie redus la statutul de corp inert, legat, pasă-mi-te, indelebil de-o masă. Atâta vreme însă cât spiritul lui rămâne viu la superlativ, el se poate desprinde de sine mai iute decât l-ar revendica prinsoarea gravitației, căci prezența de spirit nu e altceva decât forța de sciziune opozabilă ei. În episodul de lângă Bergamo se purificase de sine prin viteză. După ce lestul fricii fusese lepădat, de-a lungul fapticului devenit oaspete în mai vasta lui ființă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să-i înfingă creangă plină de spini în plină față, lovindu-l mereu cu putere . Deodată, la orizont își făcu apariția un grup de studenți. Lăură strigă îndată după ajutor. Aceștia se apropiară imediat, dar individul n-o slăbea din prinsoare nicidecum. Chinurile ei luară sfârșit. Răsuflă ușurată când îl descoperi printre membrii grupului pe algerianul de la Karate. Îi explică imediat în limba franceză despre ce e vorba și la un semnal el sări, grupul îl înconjura pe individ, îi descleștară
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
opera părinților și înaintașilor lor. În toamna anului 1848, gazetarul și omul politic Gheorghe Barițiu, cu „casa jefuită, nevastăsa cu un copil la piept, cu altul de mână, pribeag prin Țara Românească, fără adăpost și în mângâiere, el însuși în prinsoare muscălească, purtat de la Câmpina la Cernăuți și aici aruncat în fiare, de unde abia intervenția familiei Hurmuzachi îl putu elibera...” lucrează și la scoaterea ziarului Bucovina. Mediul torționar exista în Bucovina ocupată. Românii din Bucovina, dar mai ales intelectualii, învățătorii și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aduce scule pentru fugă. Isaiia hoave A avut na puntețe Pe Mano-o-le. Aba nu brezale, bre! Lua pită ș-o frângea Și găsea ce-i trebuia! Simion Nicoară Manole Cristea Dămian Ionuț Manole și Nechifor și Gheorghe Tataru cad în prinsoare la Turci în ajunul bătăliei dela Podul Înalt. Li se cer relații; ei îndeamnă spre smârcurile dezghețate. Când Turcii cunosc că au fost înșelați, îi omoară cu buzduganele. (?) (nu mor atunci, ci pe urmă, din răni și chinuri) Mai întăiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în robie. Trei zile pe drumuri aspre, când călare când pe jos, captivii au fost duși cătră înălțimile piscurilor. Uneori tatarii se opreau ca să se apere de Cazacii urmăritori. Una din copilele cneaghinei Ana a pierit. Captivii au stat în prinsoarea lui Șamil opt luni, până ce au fost schimbați cu feciorul imanului, prizonier la ruși. Trofeul acestor munteni nu e capul dușmanului, ci o mână uscată cu mirodenii și ținută pe ușa casei. Legea răzbunării e în floare la acest popor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Domnul și-a amânat venirea din mai multe pricini și, după cum relatează Dlugosz, Ștefan se temea că, în lipsa lui din țară, Moldova să nu fie ocupată de turci, de unguri sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el va veni în fața regelui, dar să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venit cam 10.000 de tătari în sprijinul” sultanului. Dar „le-au ieșit înainte trupele voievodului aproape de Cetatea Albă și i-au risipit și au fost eliberați vreo cinci mii de inși dintre supușii săi pe care îi luaseră în prinsoare. Venind o parte din flota maritimă a Turcului ca să facă un pod mai jos de Cetatea Albă au fost respinși de cei din acel loc și de cei din Chilia. Au fost capturați vreo cinci sute de ieniceri care alergaseră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rugă către Allah, au atacat pe acei umili, doborându-i cu săbiile și învălmășindu-i în foc pe cei dinăuntrul și pe cei din afara cetății. Dând astfel la iveală încercarea făcută de dușmanul umil împotriva împărăției padișahului, au luat în prinsoare pe cei mai mulți dintre cei care intraseră în cetate, trimițându-i apoi la Poarta fericirii”. Era un eșec care nu-1 descurajează pe Ștefan într-atât încât să renunțe la gândul recuceririi celor două cetăți. Avea nevoie de ajutoare, însă Ungaria încheiase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
învinge firea așa ușor! Mai târziu feliurite alte izbânzi atribuite lui au fost puse în circulațiune. Se zicea că ar fi trecut oarecând Dardanelele și că altă dată ar fi scoborât asemine înot Dunărea de la Viena până la Peșta în urma unei prinsori 178. Dar aceste vitejii nu le-am auzit din gura lui, și n-am avut chip să le verific. Ceea ce-i sigur e că pentru România a fost un mare bine că Hurmuzachi nu s-a înecat în excursiunea îndrăzneață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sau poimâne, [noi, românii] vom fi siliți [...] a pelerina cu bățul În mână și cu copiii În spate, ca odinioară evreii din frumoasa Palestină ; vom deveni la starea adevăratei ticăloșii, a nu avea unde să ne plecăm capetele, vom umple prinsorile [= Închisorile] sau ne vom stinge de foame și de ale ei urmări Înfiorătoare” (Andrei Mureșanu, 1844) ; „De ce nu faci, o, Doamne, minuni ca și-n pustie/ Cu populul Iudeii, prin Moise, omul tău !/ Să scoți din jug o gintă ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în cumpăna drépții socotéle cumpănind, spurcata aceasta faptă decât frica, carea despre partea monarhiilor purta, mai grea a fi află, și batgiocura isteciunii viclene decât lauda carea socotiia că cu prinsoarea Inorogului își va agonisi cu multul mai mare și mai neștearsă a fi cunoscu"16. Ceea ce îl aduce pe calea cea bună este pilda Inorogului, exemplaritatea corectitudinii și purității acestuia, care împrumută, astfel, accente christice. Șoimul se convertește, asemenea atâtor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cabinetul era împodobit cu cel mai frumos lac chinezesc" etc. Cina este uluitoare: masa dispare undeva în adâncimi în timp ce desertul sosește prin aer. Iar repetarea jurămintelor de dragoste contribuie la desăvârșirea muncii arhitectului: "Mélitte fremătă, se tulbură, suspină și pierdu prinsoarea". Desigur, acest tip de povestire nu este nou. În Angola de La Morlière sau în Divorț fericit de Marmontel, vizita unei mici case și a amenajărilor ei luxoase o fac pe tânăra femeie care le descoperă să scoată "un strigăt de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]