273 matches
-
semantic specific se constituie dincolo de nivelul semnificațiilor limbii și al designațiilor, care devin doar semnificante pentru 'sensul metaforic' al expresiei. Studiul acestor texteme constituie [...] cel dintâi "filon" care se impune a fi investigat sistematic în metaforica textului."323 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă 3.0. Fără a intenționa să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în opinia noastră, modelul prismatic pe care lingvistul belgian Dirk Geeraerts l-a elaborat pentru abordarea "expresiilor compuse"324. Ca și alți frazeologi contemporani, Geeraerts tratează cuvintele compuse împreună cu expresiile idiomatice, precizând că acestea ar avea o "arhitectură semantică" identică: "în ambele tipuri de expresii
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
interpretarea expresiei ca întreg, pe de alta, dar această dimensiune sintagmatică poate fi înfățișată, evident, atât cu privire la sensul originar, cât și cu privire la sensul derivat. Așadar, relațiile semantice din cadrul expresiilor idiomatice ar putea fi cartografiate în mod sistematic prin intermediul unei structuri prismatice."326 b) Un al doilea pas îl constituie abandonarea noțiunii tradiționale de compoziționalitate, căreia Geeraerts îi preferă termenul izomorfism: "deoarece termenul de compoziționalitate evocă puternic, datorită conotației sale procesuale, ideea de derivare de-jos-în-sus, ar putea fi mai folositor un termen
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sfârșit, "laturile" unui "triunghi" (1-2, 1-3, 4-5 și 4-6) indică raporturi de izomorfism (= transparență sintagmatică), în timp ce legăturile dintre "vârfurile" unor triunghiuri diferite (1-4, 2-5 și 3-6) indică raporturi de motivare (= transparență paradigmatică). 3.1.3. Modul de utilizare a modelului prismatic poate fi ilustrat cel mai bine printr-un exemplu. Să luăm, de pildă, locuțiunea a împroșca cu noroi (pe cineva) - cu varianta a zvârli cu noroi (în cineva) -, al cărei sens idiomatic este acela de "a calomnia, a defăima pe
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
figurat al expresiilor idiomatice e real nu doar atunci când e dat pe baza sensurilor literale ale elementelor constituente ale expresiei, dar și în măsura în care el este căutat atunci când nu este dat."339 3.3.1. Datorită complexității și clarității sale, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts se prezintă ca extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
extrem de util nu doar pentru cognitivism, ci și pentru integralismul lingvistic. Desigur, nu putem utiliza aici taxonomia cvadripartită a "expresiilor compuse" pe care a propus-o lingvistul belgian, deoarece aceasta vizează o singură categorie de texteme (expresiile idiomatice). Însă modelul prismatic poate fi aplicat în studierea tuturor categoriilor "discursului repetat". De exemplu, cele trei categorii distinse de către Coșeriu (și redistribuite în secțiunea 2. a capitolului de față) ar putea fi caracterizate și cu ajutorul conceptului de "motivație": a) Astfel, "perifrazele lexicale" (ex.
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ex.: a face cu ou și cu oțet) pot fi considerate fără excepție drept unități motivate, deoarece ele permit proiecția figurată/metaforică a tuturor elementelor care compun respectiva secvență de "discurs repetat". 3.3.2. Din perspectiva lingvisticii integrale, modelul prismatic prezintă, totuși, două carențe importante. În primul rând, el nu precizează cu exactitate planul/planurile lingvistice pe/în care se situează "sensurile" vizate. Desigur, putem deduce că e vorba despre niște raporturi care se stabilesc între planul universal și cel
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dovedește a fi nu utilă, ci necesară. Celălalt motiv ține de faptul că din modelul lui Geeraerts (care, spuneam, se oprește asupra raporturilor dintre desemnare și semnificație) lipsește o componentă esențială a "conținutului" lingvistic: sensul. De aceea, propunem extinderea modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această extindere are consecințe majore nu numai asupra clasificării, ci și asupra analizei textemelor. 4. Clasificarea textemelor în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă non-derivabilitatea "conținutului" 4.0. În primă instanță, modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts își dovedește utilitatea analitică și taxonomică în măsura în care îl corelăm cu definiția textemelor pe care am propus-o în 2.4.3. ("unități ale "discursului repetat" caracterizate prin non-derivabilitatea directă/nemijlocită a planurilor "conținutului" lor") și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conținuturile derivate/metaforice (idiomatice), și dublul proces motivațional ce asigură legătura dintre acestea și care se poate manifesta atât la nivel local (relația dintre semnificatele componentelor), cât și la nivel global (relația dintre "expresii" în ansamblul lor). Reluând aici modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts, propunem următoarele denumiri: (2) și (3) reprezintă niște cultureme, adică niște "lexeme" care, în urma unui proces motivațional codificat ca atare în planul unei limbi "istorice", și-au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înțelese ca ansambluri de texteme caracterizate prin prezența unui culturem comun. Prin urmare, între câmpul idiomatic și clasa idiomatică există două diferențe esențiale. Pe de o parte, câmpul idiomatic vizează motivările de pe axa "superioară" a textemelor (linia 1-4 din modelul prismatic), în timp ce clasa idiomatică are în vedere motivările de pe axele "inferioare" (2-5 și 3-6). Pe de altă parte, termenul nuclear al unui câmp idiomatic (termenul 4, pe care l-am numit doxa) nu apare niciodată materializat ca atare în texteme, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alte cuvinte, textemele au un statut metaforic, dar, ca urmare a "repetării" lor, ele constituie în sine doar niște metafore convenționale (ceea ce nu exclude, totuși, posibilitatea reactivării anumitor valențele metaforice în planul textual-discursiv). În ceea ce privește clasificarea textemelor, am recurs la "modelul prismatic" al cercetătorului belgian Dirk Geeraerts, pe care am încercat să-l reformulăm din perspectiva lingvisticii integrale. Pe baza acestui model, am delimitat trei categorii de texteme (diasketice, diasemice și diatropice), în funcție de planurile între care se manifestă non-coincidența "conținutului", precum și alte
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a metaphorical status, but, due to "repetition", they prove to be mere conventional metaphors (which does not exclude, however, the possibility of re-activating their metaphorical valencies at the textual-discursive level). Regarding the classification of textemes, we resorted to Dirk Geeraerts' "Prismatic Model", which we attempt to redesign from the perspective of integral linguistics. Based on this model, we delineate three categories of textemes (i.e., diasketic, diasemic and diatropic), according to the levels between which the non-coincidence of "content" manifests, and two
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, 1975; Încercare în politropia omului și a culturii, București, 1981; Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, 1983; Dialoguri de seară (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
zonă pământul era înroșit, denotând o ardere îndelungată/puternică. Rostul acestui complex nu l-am putut lămuri, deoarece în apropierea acestuia, a fost găsit puțin material arheologic. Inventarul utilajului litic cioplit, descoperit în această locuință, este format din două nuclee prismatice, 10 lame neretușate, două lame cu o singură latură retușată, două lame cu ambele laturi retușate, o lamă trunchiată, două lame cu encoche, un gratoar pe așchie, un racloar pe așchie și un vârf de săgeată. Materia primă utilizată pentru
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
aceste urme constituie negativul piesei de debitaj desprinse). În cadrul acestei clase, în funcție de maniera de desprindere a produselor de debitaj, se pot defini mai multe categorii de nuclee. În cazul așezării de la Hoisești au fost identificate două astfel de categorii: nucleele prismatice, caracterizate de prezența unui plan de lovire orizontal, a unui front de desprindere vertical (paralel cu axul piesei) și o secțiune prismatică, din acest tip de nuclee detașându-se, de regulă, lame; nucleele amorfe pot prezenta mai multe planuri de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai multe categorii de nuclee. În cazul așezării de la Hoisești au fost identificate două astfel de categorii: nucleele prismatice, caracterizate de prezența unui plan de lovire orizontal, a unui front de desprindere vertical (paralel cu axul piesei) și o secțiune prismatică, din acest tip de nuclee detașându-se, de regulă, lame; nucleele amorfe pot prezenta mai multe planuri de lovire și, în consecință, mai multe fronturi de desprindere, acest fapt conferindu-le un aspect neregulat în secțiune, din ele detașându-se
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
un aspect neregulat în secțiune, din ele detașându-se în special așchii (SOROCHIN 2002, 69). Din această clasă de piese au fost descoperite 11 exemplare, reprezentând 3,59% din totalul utilajului litic cioplit provenit din așezarea de la Hoisești. Categoria: Nuclee prismatice În această categorie am încadrat două exemplare dintre care unul epuizat, cu planul de lovire aproape complet distrus în urma desprinderilor lamelare (Pl. 18/1). Al doilea exemplar este caracterizat de un plan de lovire bine evidențiat, ușor oblic, cioplirea făcându
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o constituie silexul de Prut, din punct de vedere al dimensiunilor încadrându-se în categoria uneltelor macrolitice. Grupa: Racloare pe nucleu Grupa racloarelor pe nucleu (Pl. 25/1) este reprezentată de o piesă realizată pe latura lungă a unui nucleu prismatic epuizat. Latura stângă a acestuia a fost retușată cu retușe continue directe. Materia primă o constituie silexul de Prut, din punct de vedere al dimensiunilor această piesă încadrându-se în categoria uneltelor mărime mijlocie (lungimea este de 6,3 cm
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
analize a claselor și categoriilor de piese descoperite (Grafic 2). Acest fapt pare a fi însă infirmat de compararea numerică a celor două categorii de nuclee care marchează o preponderență a nucleelor amorfe (rezultate în urma unei debitări așchiare) față de nucleele prismatice (rezultate în urma unei debitări lamelare) (Grafic 7). De asemenea, din cele trei nuclee prismatice (aici includem și exemplarul transformat în racloar) două sunt de dimensiuni microlitice, în timp ce marea majoritate a pieselor se încadrează în clasa pieselor mijlocii. Din punct de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fi însă infirmat de compararea numerică a celor două categorii de nuclee care marchează o preponderență a nucleelor amorfe (rezultate în urma unei debitări așchiare) față de nucleele prismatice (rezultate în urma unei debitări lamelare) (Grafic 7). De asemenea, din cele trei nuclee prismatice (aici includem și exemplarul transformat în racloar) două sunt de dimensiuni microlitice, în timp ce marea majoritate a pieselor se încadrează în clasa pieselor mijlocii. Din punct de vedere al tehnicii debitajului, pentru nucleele prismatice a fost aplicată metoda cioplirii bipolare. Compararea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
7). De asemenea, din cele trei nuclee prismatice (aici includem și exemplarul transformat în racloar) două sunt de dimensiuni microlitice, în timp ce marea majoritate a pieselor se încadrează în clasa pieselor mijlocii. Din punct de vedere al tehnicii debitajului, pentru nucleele prismatice a fost aplicată metoda cioplirii bipolare. Compararea procentuală a tipurilor de lame retușate (Grafic 3) ne relevă o ușoară preferință a locuitorilor așezării de la Hoisești pentru lamele cu o latură retușată. Acest fapt ar putea fi explicat, atât prin rezistența
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
os și corn provenit din așezarea de la Hoisești, conform clasificării utilizate (BELDIMAN 2007, 72-157), acesta poate fi împărțit în șase mari grupe morfo-tehnice. O primă grupă o constituie vârfurile, caracterizate printr-o parte activă ascuțită, cu secțiune conică, piramidală sau prismatică. A doua grupă este dată de netezitoare/ șlefuitoare, pentru acestea fiind specifică partea activă în suprafață, cu o morfologie variabilă, în funcție de materia primă folosită, aceste unelte fiind utilizate prin frecare. A treia grupă este constituită de dăltițe, care sunt definite
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
corijează cu lentile convergente. 243 c) ochi prezbit - posibilitatea de acomodare a cristalinului este slăbită din cauza vârstei înaintate. d) ochiul astigmatic - are abatere de la formă simetrică, având corneea nesferică. Îndepărtarea defectului se realizează cu ochelari ce posedă lentile cilindrice sau prismatice. instrumente care dau imagini virtuale: 1. Lupa este o lentilă convergentă, cu distanța focală mică (2 - 10 cm), ce servește pentru detectarea obiectelor luminoase mici. Obiectul AB se așază între lentilă și focar, iar imaginea A’B’ este virtuală, dreaptă
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lobulului clasic sunt: sinusoidele hepatice (componenta vasculară), țesutul conjunctiv localizat intralobular în spațiul Disse (componenta stromală) și pasajele intercelulare prin care este drenată bila către periferia lobulului (componenta biliară). Lobulul hepatic clasic este considerat un fragment de parenchim, de formă prismatică, având baza poligonală (clasic hexagonală), de aproximativ 1 mm diametru și maxim 2 mm înălțime. În centrul său se află o venă centrolobulară, tributară venei cave inferioare iar marginile sunt delimitate de țesut conjunctiv. În locul de întâlnire a doi sau
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]