442 matches
-
zi de îngrijire acasă. Tata a trebuit să stea ore în șir în genunchi, dăltuind frenetic, până a eliberat-o în sfârșit de acolo, timp în care toată scara se umpluse de vecini și muncitori îngrijorați, care stăteau ca la priveghi. Bunicuța cu apartamentul care era sursa tuturor belelelor sugerase chiar să spunem rozariul. Către: Magiciansgirl1@yahoo.com De la: Psychic Productions@yahoo.com Re: Neris Hemming Ședința dvs. cu Neris Hemming a fost reprogramată pe data de 22 martie, la 14:30
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a princesei Obrenovici și fiindcă nu s-a publicat nici un program pentru înmormîntare, numărul nostru de vineri a conținut notița că avea să fie înmormîntată încă joi. Rectificăm aceasta. Sicriul dublu a fost depus la biserica Sf. Spiridon pentr-un priveghi de trei zile. Sub placa de sticlă a coșciugului de metal alb se vede fața îngălbenită a moartei, încunjurată cu flori. Împrejurul catafalcului sunt așezate glastre cu flori și arbori cu frunzele negre verzi. Înmormântarea va avea loc abia astăzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Simțindu-mă, iarăși, paiață. M-aș face mister, prin lacrimi de cer Cu sfinții aș sta la băută, Aș fi umilit, certat și dorit, Țambal, contrabas sau lăută. M-aș face un dans, să mor în balans, Să fiu un priveghi cât o vară, Cu tine în trup, dorind să mă rup De toată simțirea amară. M-aș face tupeu, să simt că sunt eu, Certându-mă veșnic, cu patos, Mirat că exist, suprins că subzist, Sisif pus la poale de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
arde apus Și voi ști că am fost răzvrătit și supus. Nu voi râde atunci. Am să tac, obsedant, Iar în voi se va zbate un dor, trepidant, Doar așa mă veți ști, doar așa mă veți vrea, Preluând, prin priveghi, toată liniștea mea. Și veți sta, alipiți, unei ultime vreri, Unor mari remușcări, unor simple dureri, Unor vise ce cad precum frunze sau ani, Ochii mei vor avea, în sfârșit, niște bani. Doar atunci voi trăi, mult mai mult decât
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
lungi, excrescențe ruginite în care spânzura spartan, etalată la bună și la neascunsă vedere, întreaga avere portabilă a locatarului, compusă mai cu seamă din bulendre, obiele, țoale desperecheate și prosoape căpătate în timp, de pe la lichidări de stocuri, solduri, ajutoare, pomeni, priveghiuri și înmormântări, o constelație de borfeturi și de gioarse inomabile, de căcățișuri pudrate cu mătreață și etalate cu dichis precar, sinistru, fără să fi fost și ele măcar odată curățate ori spălate, după dobândire, ci numai îmbrăcate și dezbrăcate periodic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vineri și am dat un tur de control, la prima oră. Am tolba plină. Vreți? Aa..., ca să nu scăpăm din vedere, la noapte ar cam fi cazul să mergem și noi la Lucică Sculă Mică, la capelă, la "Eternitatea". La priveghi. Că mâine îl înmormântează și-l pierdem. Ăsta-i marele dezavantaj al vieții: că se sfârșește, la un moment dat! lansează Nae. Cine mai vine? se interesează încet, Avocatul. Păi, dintre-ai noștri..., Bibi, Vălică Buletin, Cezărel, Iulian Apostatu', Pale
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pedes apostolorum, prin Piața Anton, direct către Gara de Sud, peste pod și, într-o oră, suntem la Mariusache, la bodegă. La "Mizerabilii" . Acolo, ținem consiliu de război! Mie-mi convine, la fix! se declară Vierme de acord. Prindem și priveghiul lu' bietu' Lucică, doar cimitirul e peste drum de bistrou. Pe cant. U-ahhh... Mi-ahh... Ce pute-așa?! Cămășuța ta, dragă! i-o întoarce Dănuț, în silă. Ascultă, Fratele meu, ai nimerit-o expre pe a mai sintetică și mai infectă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
această oră, transpus în tripleta..." Cavalerul, Moartea și Diavolul! BEELZEBUB I Ei, da, chiar așa și este, cum te văd și cum mă vezi! întărește Fratele, luând o gură îndestulătoare din sticla de pălincă, chipurile, autentic-ardelenească, adusă de Iulică la priveghi și dându-i-o mai departe, lui Dănuț. M-am prins fulgerător, în closet, în clipa în care am observat data gravurii...! În penumbra noptatică întârziată, din capela cimitirului, la mijloc, pe un mic piedestal de năsălie, pavoazat ad-hoc cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să pledez pentru el, acolo, sus... Să plecăm de-aici. Boss, tu ai grijă cu coșul. Cu Pocalul. Eu și cu Dănuț îl luăm cu noi pe Uriel. Mai trebuie să mergem într-un singur loc, în noaptea asta. La priveghi. La cimitir... BEELZEBUB II Domnu' Dan, am adus și io niște mititei, buni ca focu', de la mama lor, din locanta lu' Dromaderu', zice Apostatul. Am și muștar, și ceapă, și pâinică. Vreți? Zvârlă-le pe interval! Da' pălincă nu mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
la telefon... - Așteptam de la dumneavoastră, cum v-am rugat, fotografia fiicei. - Tocmai despre asta vreau să vă spun. Doamna Perussi, cu o oră înainte de moarte, m-a rugat - era de față și o doamnă care acum e în camera de priveghi, m-a rugat să-i pun, când va muri, fotografia fetei în buzunarul mic din dreptul inimii, de la rochie, ceea ce am și făcut după ce a închis ochii și am îmbrăcat-o, împreună cu doamna care era cu mine. Dar printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nu știu. Am primit o telegramă de la azil."18 La fel de interesant este și modul în care autorul folosește cele două forme de viitor: "Voi lua autobuzul la ora două și voi sosi în cursul după-amiezii. Astfel voi putea sta de priveghi și mă voi întoarce mâine seara."19 În acest caz, se vede îndepărtarea de situația enunțiativă inițială și "necesitatea de a trece peste un obstacol, de a umple golul dintre situația prezentă și realizarea sa", valori semantice atribuite de lingvistică
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
celelalte, care au aflat întâmplarea, să cedeze mult mai ușor avansurilor masculine. Deznodământul este proiectat din nou în sfera ironiei. Ca și Pampinea, Filomena știe valoarea inestimabilă a cuvântului: „o vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Revederea din parc, Drumul). Survine însă și tăgăduirea învierii (Al nopții) și chiar a divinității (În munți), deodată cu disperarea, concretizată în viziuni de coșmar (Anacreontică, Humorescă) și în autoportrete caricaturale, autopersiflante (Cavalerul cu melc de aur, Satiră duhului meu, Priveghi). Și acestea capătă un pandant, constituit din viziuni epurate, fără nici o tușă subiectivă (Stampă), ori de acelea în care eul liric devine exponent al comunității naționale, resuscitând figurile ei emblematice - Gelu, „Bărbat Voievodul”, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu. Prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
și eroi. În inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase, teme care conduc către izvorul etern de creație, prezența fantastică 686). Teatrul înseamnă transpunerea unor scenarii "mitico-rituale", arhaice
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
celui dintâi) revendică același etimon (verbul gregoréo "sunt complet treaz") împărtășesc experiențe fantastice legate de cea mai dură confruntare inițiatică. (Veghea este un motiv de importanță cardinală în proza lui Eliade; unul dintre personajele Nopții de Sânziene își intitulează piesa Priveghiul). Numele al căror semantism transpare, designatori puternic motivați (procedeu folosit în basme) sunt utilizate de către Eliade în cazul antroponimului cu nume de floare pentru a-l reda pe Brânduș, copilul găsit din Breaza, care trăiește în folclor (Fata căpitanului), pe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tot în prezența fantastică, ca și "gestul și plastica și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase, teme care conduc către izvorul etern de creație, prezența fantastică. 542 Doina Ruști, op. cit., p. 109. 543 Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Monolog în fața fluviului, La curtea ospățului și Măști fără oameni relatează destinul sucit al lui Grigore Nereju, coborâtorul celei mai vechi stirpe din Glava. El moare oficial de două ori în timpul războiului și familia îi organizează de fiecare dată un priveghi ritual, rechemând cu acest prilej, peste nisip, pe întemeietorii neamului său. Din textele următoare, Un trup gol se întoarce pe pământ și pe apă și Cenușa de ieri, reiese că mortul începe cea de-a treia viață, ajungând la timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
cu acest prilej, peste nisip, pe întemeietorii neamului său. Din textele următoare, Un trup gol se întoarce pe pământ și pe apă și Cenușa de ieri, reiese că mortul începe cea de-a treia viață, ajungând la timp la locul priveghiului, ca să-și mănânce coliva. Ca și spațiul, timpul real al nuvelelor este circumscris istoric în proximitatea celui de-al doilea război. Câmpia și Orașul, adevărații protagoniști ai Cărții de la Metopolis, își împart și dominația asupra universului fictiv din Iarna bărbaților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
nu e tot una cu baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi o relicvă a ritualului dacic de înmormântare . Așa, după cum se poate vedea, moșul nu este pur și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași lăsați pentru trebuințele Episcopiei, se ordonă uriadnicilor, șoltuzilor și pârgarilor a-i „lăsa foarte în pace", „de viele domnești ca să nu lucre, și de priveghi și de toate angăriile mai mărunte care sunt pe ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceilalți târgoveți"... În Descrierea Moldovei, tipărită la Iași în 1851, Domnul Cantemir spune că la Huși erau vii domnești, că vinul de Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era stăpânirea de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina târgoveților. Zicerea cu priveghiul și privigherea s-a păstrat și s-a extins în popor, mai ales la țară, spune Melchisedec, când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Huși se califica după cel de la Cotnari, dar, iată, viile acestea, se lucrau cu târgoveții din Huși, iar priveghiul era stăpânirea de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina târgoveților. Zicerea cu priveghiul și privigherea s-a păstrat și s-a extins în popor, mai ales la țară, spune Melchisedec, când se organizează priveghiul sau privegherea mortului în casă. Atunci, la locul numit Ochiul, aflat pe moșia Episcopiei, numită Brosceni, unde ulterior avea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de noapte, în timpul coacerii roadelor mai ales, ca să nu se fure, și era tot în sarcina târgoveților. Zicerea cu priveghiul și privigherea s-a păstrat și s-a extins în popor, mai ales la țară, spune Melchisedec, când se organizează priveghiul sau privegherea mortului în casă. Atunci, la locul numit Ochiul, aflat pe moșia Episcopiei, numită Brosceni, unde ulterior avea să fie punctul cel mai renumit al podgoriilor Hușilor, târgoveții plantaseră multe vii pentru care nu voiau să plătească zeciuiala din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neagră cu inițialele celui decedat. Exista credința că în ea se află sufletul mortului. Astfel pregătit, mortul era privegheat timp de trei zile și trei nopți, de către rude, vecini și cunoștințe, iar preotul venea în fiecare seară și „citea stâlpii”. Priveghiul era un prilej de evocare a figurii celui trecut în neființă, dar uneori și de așa numitele „jocuri de priveghi” practicate de tineri: „Învierea mortului”, „Popa a dus calul” (parodie după slujba de înmormântare) ș.a. Bocetul în zona noastră nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]