1,062 matches
-
memorialist, universitarul Const. Ciopraga (1916-2009) este, în același timp, unul dintre cei mai însemnați și convingători epistolografi din secolul de curând încheiat. Anii de studii temeinice și de lecturi aprofundate la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, prizonieratul în Rusia și o intensă și îndelungată activitate literară, publicistică și culturală au făcut posibilă inițierea de către el a unor dialoguri epistolare extrem de valoroase pentru cercetarea vieții literare din răstimpul 1940-2000. Bogata sa literatură epistolară conține numeroase informații, precizări, note
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
am conservat într-un acvariu cu formol, exact așa cum fuseseră, poate fiindcă în ceea ce-i privește orice metamorfoza ar fi fost de prisos. Cum femeile-papusi erau neinstruite, puteam să schimbăm poveștile fără pericolul de a fi dați în vileag, astfel încât prizonieratul nostru a devenit, de la un moment dat încolo, un adevărat deliciu. Istoria Francescai da Rimini și a lui Paolo di Malatesta am facut-o să se deruleze chiar în infern, iar din Lăură lui Petrarca, bar-batul meu a făcut un
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
multe amănunte despre Rimbaud și Verlaine, înfățișați, cel dintâi - ca o demoazela fatală, iar cel de-al doilea - ca un țap întunecat, dar istoria spusă de noi era atâta cât era, adică o poveste cu zulufi, pentru această noapte de prizonierat narativ. îi simpatizară pe Heathcliff și Scarlet O'Hara, dar nu și pe Vronski ori Rhett Butler. Cât despre Kare-nina, spuneau că este o victimă care își meritase soarta. Nu se pronunțară asupra Damei cu camelii și nici asupra Doamnei
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
aparținând trecutului, dar care sunt departe de a fi clasate. Din această disponibilitate spre deschidere a creațiilor purtând girul tradiției s-a născut și fascinația "revizuirilor", a revalorizării unor scriitori și opere pe care criticul vrea să le elibereze de prizonieratul clișeelor și poncifelor receptării. Circumscrierea unor astfel de creații e realizată printr-un demers în care finețea și rigoarea se întâlnesc pentru a configura un desen pregnant, sigur al demonstrației; de altfel, nu de puține ori, Ion Simuț își exprimă
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
vag Strălucitoare - Credința. *** Rîu în vară. Adîncitură prin care Asudă muntele Și făpturile lui; Grohotișuri, pietre Șlefuite, de generații, Prelingeri, Scalda înveselită De răcoare, Tinerețea frigului Încă neîmpovărată Judecînd după Stropii încălziți Pe cîte un umăr. Foarte curînd, Ghețuri, Lungul prizonierat Al iernii. *** Ciulini Prinși de zăpadă Ca de blănița Unei făpturi Nou născute - Un dar pămîntesc Lăsat în ieslea iernii. *** Prinț al afinilor Surghiunit între străini: (Străzi, Obiceiul de a scutura Pînă la rupere Pomii, Execuții de umbre La fiecare
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
ci despre vîrste și femei. Un an în Paradis (acolo unde timpul n-ar trebui să treacă) e, lăsînd deoparte acțiune și morală (cîtă e...), și o scriere despre vreme. Despre zilele cărora nu poți să le ții șirul, despre prizonierat (o formă dintr-atîtea...), despre îmbătrînire. Despre un soi - paradoxal, ca toată cartea - de self-esteem la care ajung, cu experiența, tocmai femeile pe care nimeni nu mai dă doi bani. O luptă pentru supraviețuire schimbată într-un decadent rafinament. Felul lor
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
ebraic (Rosh HaShana) până la Yom Kipur. http://www.youtube.com/watch?v=8vjRyw7YMfc, din timpul războiului de Yom Kipur. GUILAD SHALIT, caporalul israelian răpit de guerilele extremiste din Gaza, si-a petrecut a treia aniversare a zilei de naștere in prizonieratul palestinian. Astfel, cei apropiați lui, cat și ceilalți evrei, se roagă pentru sănătatea lui , pentru el iberarea sa. Viața e asemenea peronului unei gări unde, În fiecare clipă, ne despărțim de unii și alții... de noi... Cine nu știe de ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
tratat cu respectul datorat militanților, adică este expulzat. Trece în Belgia unde „crapă de foame luptând pentru comunism” până ce istoria se repetă: arestat și expulzat. Își face stagiul în brigăzile internaționale care luptă în războiul civil din Spania. Războiul și prizonieratul le petrece ca soldat francez. În 1945, se hotărăște să se întoarcă în Basarabia, așa că cere cetățenie sovietică. Este refuzat. Totuși, sovieticii îl trimit în R.D.G. unde muncește și se însoară. Cerând din nou acces în Basarabia, este trimis în
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
treptat, identitatea, e istorisită cu aparentă simplitate: „Ne duceam de la Veneția la Napoli, când ne-au tăiat calea niște vase turcești”. Conștient că, dacă va mai trăi, viața avea să i se schimbe, italianul mai are tăria, în așteptarea iminentului prizonierat, de a răsfoi un volum „cumpărat cu bani grei la Florența”. Semn că tot ce avea să urmeze se afla într-o carte, sau, conform clișeului în continuare aducător de succes, într-un manuscris. „Pe vremea aceea eram cu desăvârșire
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
ori o fabrică de cărămidă și peste tot aceeași foame, aceeași suprasolicitare fizică și psihică, atenuate însă printr-un refugiu constant în Cuvântul lui Dumnezeu. Îndeletnicirea principală îl urmează pretutindeni și tot ea îi prelungește într-un fel starea în prizonierat: croitoria. Tot ceea ce va întreprinde, tot ceea ce i se va întâmpla își va găsi corespondentul și confirmarea în faptele și profețiile Vechiului și Noului Testament. Se îmbolnăvește de tifos exantematic, de ulcer duodenal, de reumatism la picioare, pentru că suferă de
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
în eroare de titlul cărții care nu dezvăluie aproape deloc adevărata intenție a acestui jurnal îmbrăcat în aparența unei relatări simple. Este o carte cu o lectură dublă necesară, jurnalul fiind mai mult o prelungire, o exemplificare a versetelor biblice, prizonieratul și suferințele din acea vreme - o experiență care a venit să întărească și mai mult credința în Dumnezeu. Adriana Iliescu, Serbările mării, roman, Editura Adria-Pres, 2002. Naum V. Lospa, 50 de luni în robia sovietică, Jurnalul unui prizonier, Editura Ion
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/13615_a_14940]
-
de război decorat, legate de împroprietărirea cu loc de casă sau echivalent, sunt transmisibile moștenitorilor legali, dacă titularul a depus cererea de obținere a acestor drepturi în timpul vieții. Văduva de război este soția supraviețuitoare a celui decedat pe front, în prizonierat sau ca urmare a rănilor ori bolilor contractate pe front sau în prizonierat. Veteranii de război cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă beneficiază de anumite drepturi, dacă nu le-
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
transmisibile moștenitorilor legali, dacă titularul a depus cererea de obținere a acestor drepturi în timpul vieții. Văduva de război este soția supraviețuitoare a celui decedat pe front, în prizonierat sau ca urmare a rănilor ori bolilor contractate pe front sau în prizonierat. Veteranii de război cărora le-au fost acordate ordine și medalii pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă beneficiază de anumite drepturi, dacă nu le-au primit prin alte legi de împroprietărire de la data decorării până în prezent și
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
Și le-au folosit optim. Printr-un „lanț al slăbiciunilor” au construit și întrețin o uriașă piramidă a erorilor. Penetrarea politică generalizată a sistemelor a dus la disfuncționalități majore. Numeroase exemple arată o realitate îngrijorătoare. Clientela politică a luat în prizonierat instituții întregi, făcîndu-le „funcționale” intereselor lor și nefuncționale pentru cetățeni. În instituțiile publice, apartenența politică a luat locul meritocrației, generînd divergențe majore, lipsă de comunicare și de adaptare la realitate. S-au înființat departamente peste departamente, ministere peste ministere, doar
Dacă nu era desființată unitatea de vânători de munte din Apuseni [Corola-blog/BlogPost/92452_a_93744]
-
dorindu-și să plece în cruciade, pentru a cuceri Sfântul Mormânt. Aceste vise de mărire pe calea armelor au luat sfârșit când a fost luat prizonier de perugieni, într-o luptă internă. S-a convertit la cele sfinte în perioada prizonieratului în Perugia, când, spunea el, a primit un mesaj de la Iisus Hristos, care-l chema să renunțe la stilul lumesc de viață. După eliberare, a adoptat Evangheliile ca regulă de viață și pe Iisus Hristos ca model. Se îmbrăca în
4 octombrie – Ziua Internațională a Animalelor [Corola-blog/BlogPost/93496_a_94788]
-
-l țin pe Sucki închis mai bine decât să risc să-l pierd, acordându-i o mică libertate. Cât era ziua de mare nu mă gândeam decât să cumpăr o colivie mare, pentru ca Sucki să se simtă mai liber în prizonieratul lui. Într-un cuvânt, plănuiam să-i dau iluzia că e liber, deși el era închis. Am cumpărat o colivie somptuoasă, ca o mică pagodă, cu multe oglinzi și leagăne și alte găselnițe cu care oamenii își închipuie că pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
păsări și pești, apărute brusc pe hârtiile lui contabile, sub magia luminii și umbrelor. Eu însămi, pradă unei noi neliniști, răsfoiam un album cu gravuri de Piranesi, hoinărind printre gânduri, rătăcind în labirintele carcerelor imaginare, trecând de la o stare de prizonierat la una de proaspăt eliberat și încercând să găsesc o cale de ieșire din întuneric. Când toate foile de hârtie fuseseră umplute de cifre cu aer de păsări și pești, ascunzând formula magică, soțul meu le-a strâns pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
de nepătruns, care ne cuprinde tuturor sufletele? Și ce nume are forța asta cu desăvârșire străină care ne otrăvește ființele, sugerându-ne multora dintre noi să ne punem mai degrabă capăt zilelor decât să mai acceptăm fie și o clipă prizonieratul în dictatura nesfârșită a vieții? Cine e demonul ăsta necunoscut și cum de a pătruns atât de adânc în lume? De ce nu-l oprește nimeni? Cum de nimeni nu i se opune și cum de nimeni nu-i face față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
A născut o fetiță pe care a trecut-o pe numele lui! A fost un dascăl bun, cu tragere de inimă pentru misiune, zice Gheorghe D. (Ghiță) Iacobeanu în însemnările sale monografice. Alți mînvățători, Mitică Vraciu gustă pâinea amară a prizonieratului, la fel Dumitru Iacobeanu (fostul deputat) și cel care ne-a lăsat mărturie scrisă, Ghiță D. Iacobeanu. Printr-o întâmplare fericită, Ghiță D. Iacobeanu are ocazia să-și formeze singur unitatea (compania) din soldații țărani din comuna Filipeni, Gloduri, Secuieni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zi avea meandrele ei, în curbe sinusoidale, urcând pe piscurile speranțelor, ca să se năruiască, apoi, în abisul disperărilor. Parcă trăiam din nou, durerile marilor dezrădăcinări de altădată, dar lipsite acum de încântarea explorării noului continent și de bucuria evadării din prizonieratul comunist. În locul mamei, plângând pe peronul gării din Oradea, rămâneau frații mei, cu care am suferit și ne-am bucurat împreună, timp de 16 ani.” Atunci când sfârșitul înseamnă un nou început Aceste cuvinte, involuntar, ne conduc prin străfulgerări ale memoriei
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
ne îndreptăm gândurile către „Timpul Domnului și timpul omului” - lucruri ce se află într-un contrast evident, dar care ne marchează în fiecare clipă. „Trebuie să fii veșnic pentru a înțelege veșnicia. Problema timpului nu poate fi pătrunsă din spatele gratiilor prizonieratului nostru în timp. Trăim cu regretele zilei de ieri și cu teama de mâine într-un prezent pe care nu-l știm fructifica. Grefați pe linia timpului, nu ne putem desprinde nici măcar pentru o secundă să ne privim viața dintr-
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
zi avea meandrele ei, în curbe sinusoidale, urcând pe piscurile speranțelor, ca să se năruiască, apoi, în abisul disperărilor. Parcă trăiam din nou, durerile marilor dezrădăcinări de altădată, dar lipsite acum de încântarea explorării noului continent și de bucuria evadării din prizonieratul comunist. În locul mamei, plângând pe peronul gării din Oradea, rămâneau frații mei, cu care am suferit și ne-am bucurat împreună, timp de 16 ani.” Atunci când sfârșitul înseamnă un nou început Aceste cuvinte, involuntar, ne conduc prin străfulgerări ale memoriei
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
ne îndreptăm gândurile către „Timpul Domnului și timpul omului” - lucruri ce se află într-un contrast evident, dar care ne marchează în fiecare clipă. „Trebuie să fii veșnic pentru a înțelege veșnicia. Problema timpului nu poate fi pătrunsă din spatele gratiilor prizonieratului nostru în timp. Trăim cu regretele zilei de ieri și cu teama de mâine într-un prezent pe care nu-l știm fructifica. Grefați pe linia timpului, nu ne putem desprinde nici măcar pentru o secundă să ne privim viața dintr-
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
numeau copii de diavoli, parias intouchables- paraziți murdari, bandiți, etc. „De unde veniți? Din Egipt? Din India?” erau întrebați de toată lumea din jurul lor. În 1829 prin declarația regelui Louis, toți acești „bohémieni” erau trimiși la închisoare iar nevestele și copiii în prizonierat. Regele Ludovic (Louis) al XIV-lea (1638-1715) dă ordin să fie arestați în Franța toți bohémieni sau egipteni, cum li se mai spunea. La închisoare erau duse și femeile și copiii. Fac o paranteză : Se estimează că sunt la ora
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
Tambov, Oranki, Schit, Suzdal, Monastîrka, Uscioara <>, Morșansk, Mihailovo, Odessa, Sighet, Bragadiru, Periprava, Capul Midia, prin refuzul de a se înrola în Diviziile roșii, ale mișeliei, rușinii și trădării naționale, timp de aproape un deceniu (1942-1951). După cei 9 ani de prizonierat sovietic, Radu Mărculescu mai face un „curs de pregătire” în țară la Bragadiru, de supraveghere politică. Pe arpegiile eliberării din 17 Iulie 1951, cad fulgerele relei vestiri: soția sa divorțase și se recăsătorise. Trauma sufletească îl însoțește pe Radu timp
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]