303 matches
-
tortului sau a lânii. Tocălia 2, alături de fus și de drugă, a ajutat și la răsucit firele toarse de in sau cânepă. A fost frecvent folosită la răsucirea sforii groase de Fig. 1 Cânepa se bătea cu maiul la gura proțapului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) cânepă, necesară confecționării plaselor și năvoadelor de pescuit. Odată cu descoperirea fusului, ea și-a restrâns simțitor sfera de întrebuințare, mai fiind utilizată doar la torsul și răsucirea părului de capră sau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente ale morilor de apă și de vânt sunt de origine latină, mulți dintre aceștia fiind împrumutați de la uneltele agricole sau de la mijloacele de transport: grindei 1, proțap, coș, capră, sanie, masă, podeț etc. Deocamdată nu dispunem de date care să ateste prezența morilor de apă de aici. Totuși, în satul Tarnița au existat două mori de apă situate una pe pârâul Berheci, în dreptul casei lui Ion Chirilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al fusului se găsea o altă roată, mult mai mică și prevăzută cu dinți, care se îmbucau cu dinții celei de-a treia roți, aflate pe un fus vertical, sprijinit cu capătul inferior tigotie (piuliță de fier). Prin intermediul unui proțap sau al unei oiști, animalele înjugate învârteau fusul vertical. În același timp era pusă în mișcare roata dințată de pe fusul orizontal. Implicit, se rotea fusul și roata cu cupe. În timpul rotirii, cupele se umpleau cu apă și se goleau ritmic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ioniță i-a răspuns: "Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa-i peste drum!" Comisul Ioniță de la Drăgănești "era un om nalt, cărunt, cu fața uscată și adânc brăzdată", interiorizat, care povestea frumos celor adunați "pe butuci și pe proțapurile carălor". Calul cel roib al comisului era "moștenire din iapa lui Vodă". Confuzia planurilor temporale transferă personajele în mit, în această istorisire cu caracter anecdotic. În narațiune sunt și note lirice, la confluența dintre sentimentul statorniciei lucrurilor (hanul) și sentimentul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
el; Plugușor cu șase boi, Cei dinainte Cu coarnele frânte, Cei de la mijloc Cu coarnele busuioc, Cei de la roată Cu coarnele-n baltă. Hăi, Hăi! Hai mai iute cu colacul Că fărâmă boii pragul. Ș-aveam jug de putregai Cu proțapul de mălai. Ș-aveam a trece Peste-o apă rece Unde stau leiiparaleii, Cu gurile căscate, Cu limbile lăsate, Să ne-apuce pe la spate. Hăi, Hăi! Hopuri hopurate, La mulți ani cu sănătate, Să trăiți, Ca meii, Ca perii, În mijlocul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Erau ținuți cu capul în fum de ardei iute și bătuți la tălpi cu varga. În conace, boierii huzureau, înconjurându-se de argați. Afișau dispreț de la fereastră. Se gândeau că acești nepricopsiți nu-i puteau ajunge nici măcar cu jalba în proțap. Prin iatacuri, strângeau în brațe ibovnice focoase. Credeau că, pedepsindu-l crunt, vor putea să potolească mânia țăranului nedreptățit. Și că vor toci coasa țărănimii, sub ascuțișul căreia se temeau că aceasta se va răscula. În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de carne cu care va umple cîrnații. Mulți oameni din cei care înfulecau pe la mese cîrnați de cei puși într-o zamă cam ca la Boldescu de bună, se tot ridicau și plecau drept la care, sculînd boulenii, săltînd și proțapul - cu tîngă - în dreptul grumajilor pentru ca boii, cuminți, să-și petreacă tot gîtul în jug și să iasă încet, călcînd rar, din ograda crîșmarului care spurca bunătatea cîrnaților adăugîndu-le sînge. S-au tot măcinat ani și ani... Feciorii, nepoții și chiar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
degeaba fostul rabin-șef al Cultului mozaic din România, dr. Moses Rozen (Dumnezeu să-l odihnească-n pace!), un fervent susținător dar și șef al CDE a fost în același timp și unul dintre cei care mergeau cu jalba-n proțap la autoritățile comuniste românești ale vremii pentru a obține aprobarea de plecare din țară a co-minoritarilor. Acest lucru l-a scris cu propria mână în lucrarea „Primejdii, încercări, miracole” pe care a publicat-o imediat după anul 1990. În această
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și-a aflat alt rost: de păzitor al turmei ori țarcului În care omul le asigură traiul cu cele obținute pe ogor ori fâneață. Așa, haita de câini, decimată, controlată numeric cândva de riscurile vânătorii și punerea câte unuia În proțap, devine prea numeroasă. Apare excedentul, câinele de prisos, vagabondul, care nu uită Însă contractul cu omul, tacit, căci acesta n’a pus laba... Și așa, istoria scrisă a omului e Însoțită de câine, mai ales În ipostaza malefică, de vagabond
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de boi nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de boi nu pornea. Căruțașul i-a luat de funie și îi îndemna: Hăis, Ciucurel, hăis! Cea, Florian, cea! Hai, măi! Au venit groparii, încercând să împingă atelajul peste boi. Nici vorbă. Carul s-a oprit la picioarele lor, iar proțapul, cu tot cu jug, s-a urcat până pe coarnele boilor, dar ei tot nu porneau. Preotul a venit și el și privea neputincios și umilit refuzul boilor și încercările nereușite ale căruțașului de a-i determina să pornească, în ciuda loviturilor de bici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
oraș, oraș ca ale noastre. Păi acolo stau. Deci au orașe și au și junglă. Cam așa. Ăia goi sînt în junglă. În junglă se mănîncă oameni! Cum?! sar ca fripți. Sînt canibali rău de tot. Se halesc făcuți la proțap. Unde asta? În junglă. Dar jungla unde este? Nu-i junglă în Cuba. Numai în capul lui moș Tudor este. Vă bateți joc de noi, țipă moș Tudor. Cam da. Supărații pleacă și rămîn la vorbă cu cei mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întâmpla asta. S-a pregătit pentru intrarea aia triumfală în budă cu o țigară aprinsă. Să nu mai tușească, să nu dea impresia că fumatul îi face rău. Apoi, smerenia cu care un țăran merge la Primărie cu jalba-n proțap poate fi regăsită la bolnavii care se duc spre cabinetul doctorului. Centrul de unde emană puterea. Aceeași moacă umilă, privire împăcată cu situația ce anticipează refuzul. Curva satului nostru, v-am spus, e doamna Aduța. Deși poate intră în fișa postului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
aderare. Inițiativa dlui Pașcu nu s-a născut din spuma mării. Ea a fost încurajată, psihologic, de o maladie cruntă care scutură societatea românească: procesomania. De la vlădică la opincă, pentru te miri ce, extrem de mulți români fug cu jalba în proțap la cea mai apropiată judecătorie. Deseori, tocmai cei a căror onoare poate fi detectată greu până și la o ecografie sofisticată cer sume exorbitante, ca și cum sutele de milioane pot fi folosite drept prișnițe pentru leziuni mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
năprasnic la munci epuizante, cu puștile paznicilor ațintite asupra lor, cu câinii asmuțiți împotriva „trântorilor”, deținuții muncesc până la epuizare, sunt hrăniți cu ciorbă de murături, astfel că sunt stăpâniți de psihoza foamei, iar unii mănâncă șerpi, șoareci, șobolani („șobolan la proțap”), lucernă, în timp ce doctorul nu tămăduiește, ci e doar „expert în decese”. Intelectualii, care nu erau puțini și nu de mâna doua, fiindcă ei se numeau Alexandru Paleologu, Al. Zub, Al. Ivasiuc, I. D. Sârbu, erau strașnic păziți, ca să nu își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
Pe scurt! Răstoarnă clepsidra ce începe iar și iar să măsoare timpul ,bob cu bob, clipă de clipă... O pricină cu un moșneag, un răzăș din Broscăuți, care, de trei zile, adastă în genunchi la porțile cetății cu jalba-n proțap și rogojina aprinsă-n cap. Suspină la mila Măriei tale... Eu nu-mpart mila! Județul! se corectează Tăutu. Străjerii n-au dovedit să-l alunge. Mai cu binișorul, mai cu anasâna... Pas de te-nțelege cu moșneagul. Căpățânos moșneag! Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu prezentul având valoare de prezent etern. Marea bogăție de informații din compozițiile cărții, ce aspiră să devină uneori monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de tâlc: Să știi că după bulboana asta de lângă noi este un loc al satanei care dacă te prinde în vârtej te învârte până te amețește și chiar te poți îneca spunea Ileana lui Păpușoi. Doamne ferește! Întârește vorbele Catrina lui Proțap. Am auzit că un bărbat din sat îmbătându se o dată bine, l-au luat cu călduri. S-a dus să se răcorească și vârtejul l-a ucis. L-au găsit pe seară umflat și cu ochii holbați ca de broscoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alții ar sta acasă, eu însă nu pot. Cunosc (a fost plutonier sanitar în armată) aproape toate medicamentele, dar pentru starea mea nu-i nici unul”. Nu suportă prostia, iar antipatiile lui sînt adînci și incurabile. „Prostul chiar ajuns în vîrful proțapului nu poate spune «cotcodac»!” *M-a cuprins sila cînd am citit „cronica dramatică” semnată de Genoiu în „Tribuna”. E un pupat lung, apăsat, bălos al unui obraz pe care, în urmă cu doi-trei ani, îl maculase printr-o critică tendențioasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui Marx și Engels. Aceștia, cînd se certau între ei, se amenințau că-și dau în cap cu Iorga, singurul om cu barbă pe care-l cunoșteau. Habar nu aveau cine erau Marx și Engels, pe care-i purtau în proțap. Această acțiune dusă de o mînă de oameni ai comunismului sovietic a fost numită mai tîrziu, cu multă emfază, "revoluția partidului comunist român", care a "cucerit" puterea la 23 august. Nu se poate imagina o denaturare mai grosolană a faptelor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mașinii; dușuri cu apă caldă și rece; grupuri sanitare. Restaurant cu 50 locuri unde pot fi servite și mâncăruri tradiționale (păstrăv cu mămăligă, tochitură, sarmale, ciorbe, lactate, siropuri și dulciuri din zonă. Se pot organiza focuri de tabără, oaie la proțap, excursii în nordul Moldovei; Vila - are 20 locuri de cazare cu două și trei paturi, grupuri sanitare cu dușuri, salon pentru servirea mesei, încălzirea se face iarna cu lemne în sobe, curtea este îngrădită, având loc pentru parcare, grătar, loc
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
mulțime? Într-o clipă, urlînd, gloata înnebunită a rupt cordoanele de ordine, iar învălmășeala a fărîmițat cortegiul. Reacțiile au fost de un eroism comic. Scoțîndu-și sabia curbă, Nikita al Muntenegrului își adăpostea ginerele firav de un posibil atentat, împingîndu-l sub proțapul de la afetul de tun pe care era pus sicriul regal. Șeful meu, domnul Alexandru Catargi, se trezi într-o străduță laterală cu un băiețel agățat de poalele uniformei sale brodate cu aur. Cît despre Diadoh, el trecuse prin gardul metalic
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Tovărășia cu coconul cel mai tânăr conduce la o anihilare de tip cosmogonic: „- Ține, vere, tu de vârf,/ Că țiu și eu de mănunchi./ (...)Dar Scorpia ce-mi făcea?/ De necăjită ce era,/ Drept în sus că s-azvărlea,/ Cu gura proțap ieșea/ Ca să cuprinză lumea/ Și prin paloș că trecea,/ Pân’ la coadă se spărgea/ Și doi frățiori ieșeau/ Nevătămați, cum erau”. Saltul în statutul de inițiat este, în această baladă, de două feluri: frații mai mari trebuie să coboare în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe creștet, s-a cotrobăit prin buzunare și i-a întins păgubașului un pumn de mărunțiș. Ruble sau copeici. Nimeni dintre noi nu se pricepea la monedele rusești. Vasilică a fost sacrificat urgent, a fost jupuit și pus pe un proțap la foc puternic de vreascuri uscate. Grigoruță s-a mai ales, în plus, cu pielea berbecului. Dar de plâns a continuat să plângă în timp ce tovarășii ruși înfulecau carnea mai mult crudă decât friptă, codimentată însă din belșug cu votcă de-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi care iriga terenul cultivat cu o instalație rudimentară, construită din lemn, cu o roată mare, pe care erau înșiruite cupe de tablă. Doi cai trăgeau în ham de un proțap cu care învârteau roata. Cupele pline se deșertau automat într-un jgheab de unde apa aluneca pe canalele care împânzeau toată grădina. Omul care deținea grădina de zarzavat (Neculai Bulgarul), era bine priceput la toate muncile necesare funcționării roții de scos
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]