231 matches
-
în discuție structurile sociale, că cel mai probabil este ca ei să joace în interiorul acestora. Explicațiile sale, care se vor științifice și critice, nu reduc, oare, incertitudinea în privința comportamentelor noastre, în sensul aservirii față de organizarea socială existentă? Chiar dacă tributar spiritului probabilist, demersul lui Henry Ashby Turner Jr. e original prin aceea că sporește în mod considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea sa face ca Istoria și lumea noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
considerabil incertitudinea: transformînd un eveniment esențial, considerat probabil, într-unul improbabil, viziunea sa face ca Istoria și lumea noastră să pară întîmplătoare și ne obligă să ne punem problema responsabilității în privința modului în care vorbim despre nazism și Holocaust. Spiritul probabilist nu este, oare, periculos pentru oamenii moderni, "probabilismul" nu conduce oare la a-responsabilitate? De exemplu, cum abordează lumea modernă problema riscurilor majore (sanitare, ecologice...)? Să ne gîndim la afacerea sîngelui contaminat, a "vacii nebune", la organismele modificate genetic, la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și Aristotel. 4. Înțelegerea naturii în termenii probabilității Drumul explicației darwiniene a originii noilor varietăți și specii prin selecție naturală a fost deschis și de trecerea de la examinarea corelațiilor dintre cauze și efecte potrivit tiparului determinist tradițional la o abordare probabilistă. Orientarea deterministă a gândirii îl conduce pe naturalist să caute explicația apariției unor noi specii în primul rând în acțiunea directă exercitată de schimbările care au loc în caracteristicile ambianței fizice, în condițiile de climă, sol, relief ș.a.m.d.
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a anumitor specii de plante și animale. Pentru Darwin ele păreau să indice că aceste căi ale explicației - cea deterministă și cea finalistă - sunt închise și că trebuie căutată o cale alternativă. Alternativa a reprezentat-o o gândire de tip probabilist. Atât observațiile prilejuite de practica crescătorilor de plante și de animale, cât și cele făcute în natură evidențiază că indivizii care provin din aceiași părinți și trăiesc în aceeași ambianță prezintă un spectru larg de variații ale caracterelor. Acestea sunt
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de exemplare din fiecare nouă generație, și anume a acelor care sunt mai puțin adaptați. Supraviețuirea celor mai bine adaptați în lupta pentru existență se realizează însă numai ca tendință. Ea va reține atenția cercetătorului care este înclinat să gândească probabilist, și nu determinist. Acele variații întâmplătoare ale caracterelor - care oferă anumitor indivizi avantaje în ceea ce privește adaptarea la condițiile de climă și de sol, în privința găsirii hranei sau a apărării de dușmani, a găsirii unor parteneri pentru reproducere sau a îngrijirii urmașilor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
între indivizii aceleiași varietăți și specii, precum și între speciile aceluiași gen, decât între genuri diferite de viețuitoare. Toate aceste fapte sunt aduse în centrul atenției și capătă o deplină semnificație doar din perspectiva pe care o deschide gândirea populațională și probabilistă. Este perspectiva care va favoriza și observarea faptului că adaptări impresionante ale constituției și comportării organismelor la condițiile ambianței în care trăiesc sunt, totuși, imperfecte. Ceea ce înseamnă că organismele vii nu sunt nici pe departe atât de perfect adaptate pe cât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de perfect adaptate pe cât ar trebui să fie ele dacă ar fi fost create anume pentru anumite condiții de viață sau dacă structura lor ar fi fost modelată în mod determinist de către aceste condiții. Tocmai adoptarea unei perspective populaționale și probabiliste explică de ce lui Darwin i-a atras atenția o mare diversitate de fapte semnificative în acest sens, care au scăpat atenției celor mai mulți din colegii lui naturaliști. Există multe specii cu o constituție și o structură care nu sunt bine adaptate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a convins că ea dă socoteală de toate faptele pe care le explicau teoriile care circulau pe atunci în lumea naturaliștilor și, mai ales, explică multe observații pe care aceste teorii nu le puteau explica. Naturalistul care gândește populațional și probabilist, spre deosebire de cel care gândește în mod creaționist sau determinist, nu va fi surprins de asemenea constatări, de exemplu de aceea că, alături de instincte ce ne apar drept admirabile, pot fi întâlnite nu puține instincte neadecvate din punctul de vedere al
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
În sfârșit, cei care împărtășesc o imagine asupra științei modelată de idealurile de cunoaștere ale fizicii clasice vor fi înclinați să aprecieze drept nesatisfăcătoare o teorie care propune o abordare populațională, care atribuie un rol proeminent individualității și apreciază explicațiile probabiliste ca fiind de nedepășit. Pentru a înțelege multitudinea formelor pe care le-au cunoscut opoziția și rezistența, este important de asemenea să se stabilească ce anume aveau în vedere cei care se refereau la „teoria lui Darwin“. După cum poate constata
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
analiza atentă a sistemului fizic studiat, care să permită obținerea unor percepții corecte, urmată de sinteza acestor percepții, sinteză care să facă posibilă generalizarea aspectelor caracteristice. Se mai recomandă lărgirea bazei empirice a inducției, prin asimilarea metodelor inductive de tip probabilist. În acest caz se fac multe experimente asemănătoare, care să poată constitui un colectiv statistic. Analiza comportării colectivului statistic permite evaluarea preciziei cu care s-a lucrat, controlând strict eroarea de care sunt afectate rezultatele activității respective . II.3.7
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
al., in Deschamps și Beauvois, 1996). Acest ultim punct, dificil de rezolvat și de sintetizat în cîteva rînduri, este conceput diferit în cadrul teoriei reprezentărilor sociale. Acestea integrează atitudinile ca pe o componentă a lor. Geneza conduitelor are aici un statut probabilist, multideterminat și virtual. Comportamentele sînt activate în funcție de diferitele contexte ale producerii lor, ceea ce înseamnă că RS formează palete complete de judecăți și de acțiuni, eventual opuse, dar colineare. Realizarea în acte efective a uneia dintre componentele lor de către un individ
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
perceptive atenuează amploarea iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist. Efectele de centrare rezultă din faptul că, pentru partea de figură care este centrată, probabilitatea întâlnirii între elementele figurii și elementele receptoare este mai ridicată decât pentru elementele figurii care se proiectează la periferia câmpului (ne amintim că elementele receptoare
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care au în vedere aprovizionarea cu cantități fixe; * Metodele în care aprovizionarea se face cu cantități variabile de mărfuri. c) În funcție de instrumentarul statistico-matematic și "gradul de certitudine" cu care sunt "garantați" parametrii de bază ai normării, metodele pot fi: * Deterministe; * Probabiliste; * Combinate. d) În funcție de sistemul de control al stocurilor, metodele de normare pot fi: * Metode ce presupun un inventar permanent; * Metode ce au în vedere un inventar periodic al nivelului stocurilor. Inventarul permanent presupune supravegherea continuă a nivelului stocului, respectiv după
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
ionilor pentru care ele au permeabilitate maximă în condiții fiziologice normale. Canalele ionice au o proprietate particulară: prezintă două stări moleculare alternative: ♦ permit (prin deschidere) trcerea ionilor ♦ opresc (prin închidere) trecerea ionilor Trecerea canalelor dintr-o stare în alta este probabilistă. Canalele ionice sunt bariere de selectivitate (datorită unei grupări electronegative F.S) și bariere de permeabilitate. Deschiderea și închiderea porului, proprietate care se numește “gating”, se manifestă prin tranzițiile aleatoare între conformații conductoare și neconductoare ale canalelor ionice. Evolutiv canalele
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
asigura reprezentativitatea eșantioanelor unui experiment, trebuie ca subiecții s. fie aleși absolut aleatoriu, astfel încît pentru fiecare membru al populației s. existe aceeași probabilitate de a fi inclus în eșantion. Dacă s-ar respecta acest procedeu, ar rezulta un eșantion probabilist (Havârneanu, 2000a, p. 89). Asemenea eșantioane sînt greu de utilizat în cadrul experimentelor din științele socioumane, deoarece fiecare potențial subiect trebuie să și exprime acordul de a participa la realizarea unui studiu. -Artificialitatea mediului în care se realizează experimentul conduce la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
posibilități de evaluare a opiniilor vehiculate discursiv. Verificaționiștii, sau justificaționiștii, pozitiviști, care „cer să acceptăm o părere numai dacă ea poate fi justificată prin date pozitive...dovedită ca adevărată sau, cel puțin, ca foarte probabilă...verificată sau confirmată în mod probabilist.” (K. R. Popper, Adevăr, raționalitate și cunoaștere, în Logica științei, ediție îngrijită de Gh. Enescu și C. Popa, 1970:121). Falsificaționiștii, negativiști, care consideră că „nu putem găsi temeiuri pozitive care să justifice convingerea că o teorie e adevărată” (idem
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
operației însăși, ceea ce duce la o înlocuire a certitudinii recunoașterii cu diferite aproximări, denumite uneori grade de verosimilitate. Acestea explică iluziile senzoriale studiate în psihologia percepției. Nu trebuie să uitam că incertitudinea observației științifice este și o consecința a structurii probabiliste a Universului, care este dramatic de evidentă în lumea cuantica. Această structură probabilistă înlătură orice certitudine, ce ar putea fi legată de observația științifică. De altfel, pentru a putea reduce la maximum aceasta incertitudine, observația științifică spontană sau experimentală a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
denumite uneori grade de verosimilitate. Acestea explică iluziile senzoriale studiate în psihologia percepției. Nu trebuie să uitam că incertitudinea observației științifice este și o consecința a structurii probabiliste a Universului, care este dramatic de evidentă în lumea cuantica. Această structură probabilistă înlătură orice certitudine, ce ar putea fi legată de observația științifică. De altfel, pentru a putea reduce la maximum aceasta incertitudine, observația științifică spontană sau experimentală a adoptat metoda statistică. Folosirea acestei metode este un alt exemplu care confirma că
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului, ale cărui reguli de bază sunt următoarele: - viitorul este determinat în trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea se întemeiază pe certitudine; - cunoașterea științifica
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
principiu, la nivel de cunoaștere completă; - cunoașterea și metoda științifica pot fi, în principiu, unificate. Este important de reținut faptul că, determinismul nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pot fi, în principiu, unificate. Este important de reținut faptul că, determinismul nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale, pentru că ele se opun principiilor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
recunoscut pe plan mondial pentru lucrările logicometodologice (Introduction to Logic, 1957: A Probabilistic Theory of Causality, Logique du Probable, 1981; Foundations of Measurements, 1971), consideră că principiile metafizicii neo-tradiționale sunt false. În ceea ce ne privește, apreciem că aplicarea principiilor empirismului probabilist în cunoașterea sociologică este foarte fertilă, dat fiind faptul că fenomenele sociale prin complexitatea lor se pretează cel mai bine analizei probabiliste sau statistice. În demersul științific este important de stabilit în mod clar, limitele disciplinelor științifice, întrucât ele studiază
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Measurements, 1971), consideră că principiile metafizicii neo-tradiționale sunt false. În ceea ce ne privește, apreciem că aplicarea principiilor empirismului probabilist în cunoașterea sociologică este foarte fertilă, dat fiind faptul că fenomenele sociale prin complexitatea lor se pretează cel mai bine analizei probabiliste sau statistice. În demersul științific este important de stabilit în mod clar, limitele disciplinelor științifice, întrucât ele studiază fenomenele și lucrurile naturale în mod empiric (după efectuarea de experimente), cantitativ și corectabil. Principiul empiric reliefează faptul că știința este bazată
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]