730 matches
-
procedură penală. ... 113. Astfel, cu referire la prima întrebare: „Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenția fizică a organului de urmărire penală sau dacă acest procedeu probator permite doar (ii) pătrunderea de la distanță într-un astfel de sistem în vederea monitorizării/supravegherii activității derulate?“, s-a apreciat că răspunsul se găsește în însăși definiția legală a accesului la un sistem informatic, prevăzută în art. 138 alin. (3
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
accesului la un sistem informatic la categoria măsurilor de supraveghere tehnică (măsuri oculte) și a percheziției informatice la categoria procedurilor de investigare transparente. În toate cazurile, modul în care a ales un organ de urmărire penală să utilizeze un procedeu probator ce conduce la obținerea unor mijloace de probă apte să fie utilizate în procesul penal trebuie și poate fi supus cenzurii de legalitate din partea judecătorului de cameră preliminară, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală. ... 117. În concluzie
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
prin intermediul unor mijloace tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informațiilor conținute. În vederea executării percheziției informatice, pentru asigurarea integrității datelor informatice stocate pe obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii. ... 134. Distincția între cele două procedee probatorii a fost analizată în doctrină, constatându-se că accesul la un sistem informatic presupune pătrunderea într-un sistem informatic sau într-un mediu de stocare a datelor informatice, fie direct, fie de la distanță, prin intermediul unor programe specializate sau
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
nr. 17 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 18 mai 2021). ... 161. A). Din perspectiva acestor argumente teoretice se constată că prima întrebare menționată în sesizarea de față, respectiv „Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenția fizică a organului de urmărire penală sau dacă acest procedeu probator permite doar (ii) pătrunderea de la distanță într-un astfel de
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
că prima întrebare menționată în sesizarea de față, respectiv „Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenția fizică a organului de urmărire penală sau dacă acest procedeu probator permite doar (ii) pătrunderea de la distanță într-un astfel de sistem în vederea monitorizării/ supravegherii activității derulate?“, are legătură cu soluționarea cauzei, respectiv cu soluția pe care completul de doi judecători de cameră preliminară este chemat să o pronunțe
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
probă care pot fi luate în considerare pentru a pronunța o soluție cu privire la acțiunea penală și la acțiunea civilă. ... 163. În acest sens, se constată că, în esență, inculpații au solicitat excluderea probelor obținute ca urmare a procedeului probator utilizat de procuror în cursul urmăririi penale, acela al accesului la un sistem informatic, susținând că în măsura în care sistemul informatic se afla deja în posesia organului de urmărire penală, singurul procedeu probator ce putea fi folosit pentru identificarea
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
probelor obținute ca urmare a procedeului probator utilizat de procuror în cursul urmăririi penale, acela al accesului la un sistem informatic, susținând că în măsura în care sistemul informatic se afla deja în posesia organului de urmărire penală, singurul procedeu probator ce putea fi folosit pentru identificarea și strângerea probelor era percheziția informatică, iar în acest scop era necesară emiterea unui mandat de către judecătorul de drepturi și libertăți. În același timp, s-a susținut și că autorizarea pătrunderii în sistemul
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
legalității trimiterii în judecată, a legalității administrării probelor și a actelor de urmărire penală, în condițiile în care această competență nu a fost contestată de inculpați, și care, de altfel, au învestit judecătorul de cameră preliminară cu cenzurarea alegerii procedeului probator de către procuror, în vederea clonării datelor din sistemul informatic aflat la dispoziția acestuia. ... 174. Este de subliniat, în acest context, că organul de urmărire penală poate dovedi acuzațiile formulate în cursul urmăririi penale cu probe rezultate din mijloacele de
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
probele și mijloacele de probă au fost dispuse, autorizate sau confirmate, legalitatea mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obținute. Se reține, în acest sens, că, indiferent care sunt mijloacele de probă administrate și procedeele probatorii prin care au fost obținute și pe care procurorul a înțeles să le utilizeze în faza de urmărire penală, legalitatea acestora face obiectul verificării din partea judecătorului de cameră preliminară. ... 175. Întrebarea adresată instanței supreme - și anume cenzurarea ori nu
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 2.485/90/2022/a1, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenția fizică a organului de urmărire penală sau dacă acest procedeu probator permite doar (ii) pătrunderea de la distanță întrun astfel de sistem
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenția fizică a organului de urmărire penală sau dacă acest procedeu probator permite doar (ii) pătrunderea de la distanță întrun astfel de sistem în vederea monitorizării/supravegherii activității derulate? ... 2. Dacă opțiunea asupra emiterii, obținerii și/sau utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziție informatică în
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
privința investigatorilor cu identitate conspirată. ... 139. Dezlegarea prealabilă a acestor probleme de drept ar avea, prin urmare, o înrâurire decisivă nu doar asupra hotărârii finale în camera preliminară, ci, implicit, și asupra evoluției ulterioare a procesului penal, întrucât un material probator diminuat ca urmare a excluderii unor probe administrate nelegal este de natură a influența în mod semnificativ dinamica procesului penal și, implicit, modul de soluționare a acțiunii penale. ... 140. Prin urmare, chiar dacă efectele dezlegării obligatorii date acestor probleme de
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
în scopul obținerii de date și informații cu privire la săvârșirea unei infracțiuni. Rezultă, astfel, că suntem în prezența unei metode de cercetare ce are drept finalitate obținerea de date și informații, fără a putea fi echivalată cu un procedeu probator. ... 181. Așadar, supravegherea video, audio sau prin fotografiere și utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor sunt metode speciale de supraveghere sau cercetare, secrete, utilizate de către autoritățile publice. ... 182. Clarificarea conținutului și sensului art. 148
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
însoțite în unele cazuri și de hotărâri judecătorești în care problema supusă analizei a primit soluții diferite. Deși s-ar putea argumenta că esența întrebării adresate de instanța de trimitere vizează modul în care se poate proba (mijloacele de probă/procedeele probatorii) îmbibația alcoolică a persoanei căreia i-a fost încredințat vehiculul și, drept urmare, s-ar putea susține că nu ar fi o veritabilă problemă de drept, ci un aspect care ține de probațiune, și care excedează cadrului legal prevăzut de
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 95. Când instanța este chemată să decidă dacă îmbibația alcoolică a unei persoane este peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, trebuie să respecte un standard probator. ... 96. În Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 a Curții Constituționale, prin care a fost declarată neconstituțională sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“, se statuează că îmbibația alcoolică relevantă pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului
DECIZIA nr. 57 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276317]
-
urmărirea penală, Curtea a constatat că ordonanța de clasare sau, după caz, ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală reprezintă actul prin care judecătorul de cameră preliminară este sesizat, propunerea de desființare a înscrisului având un fundament probator în dosarul de urmărire penală pe baza căruia judecătorul de cameră preliminară, în procedură contradictorie, va soluționa sesizarea, administrând, fie din oficiu, fie la cererea părților, probele necesare, utile și pertinente cauzei. Statuând însă asupra fondului cauzei (astfel cum a
DECIZIA nr. 147 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287834]
-
stabilirea situației de fapt). Deficiențe care apar în reținerea stării de fapt: – judecătorul nu se referă în concret la probele pe baza cărora a reținut o anumită stare de fapt, mărginindu-se să arate că a reținut situația "din ansamblul probator aflat la dosarul cauzei"; ... – modul în care este redactată hotărârea nu face legătura logică dintre probe și starea de fapt reținută; ... – judecătorul aglomerează/încarcă în mod nejustificat textul hotărârii, cu elemente nerelevante sau inutile. Spre ex.: 1) se recurge la
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
prestabilită de către Codul de procedură penală, aceasta fiind supusă, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele trebuie raportate la ansamblul probator, acestea nefiind suficiente ca să asigure condamnarea unei persoane. De altfel, Curtea a constatat că dispunerea condamnării are loc doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, aspect de natură să confere procesului penal un caracter
DECIZIA nr. 369 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291090]
-
procedură, judecătorul de cameră preliminară are competența de a desființa înscrisul. Curtea reține că, spre deosebire de această din urmă procedură procesual penală, odată constatat falsul, instanța civilă nu va putea desființa înscrisul, ci doar îl va îndepărta din ansamblul probator, neținând seama de cele atestate de acesta. Art. 308 face parte din pct. IX - Verificarea înscrisurilor, cuprins, la rândul său, în §2. Dovada cu înscrisuri, parte din subsecțiunea a 3-a - Probele, inclusă în secțiunea a 2-a - Cercetarea procesului
DECIZIA nr. 315 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291141]
-
filialei fundației. ... 12. Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut incidența dispozițiilor art. 18, art. 13 alin. (2) și (4) și ale art. 10 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, arătând că, în cauză, față de materialul probator administrat, rezultă că petenta a refuzat în mod expres să remedieze neregularitățile ce i-au fost puse în vedere, apreciind în mod neîntemeiat că nu are obligațiile prevăzute de art. 18 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000. ... 13. De
DECIZIA nr. 59 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290307]
-
a sancționat abuziv prin reținerea plăcuțelor și a certificatului de înmatriculare, fără a i se elibera o dovadă de circulație timp de 15 zile. ... 14. Suspendarea înmatriculării nu poate depinde exclusiv de voința și declarația unilaterală a autorității, fără suport probator, cel puțin într-un proces-verbal de consultare a bazelor de date la momentul sancționării, întrucât întreaga procedură prevăzută de art. 11 alin. (4^5)-(4^8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 ar fi iluzorie, or, legea trebuie interpretată în
DECIZIA nr. 167 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290359]
-
de orice mijloc de a-și dovedi pretențiile sau apărările, cu asigurarea unui proces echitabil în ansamblul său, atât în ceea ce privește propunerea, cât și administrarea probatoriului. ... 168. Această situație de excepție permite părților să surmonteze dificultăți de ordin probator, dar nu este menită a scuti partea de efortul pe care l-ar presupune procurarea unor mijloace de probă accesibile, în condiții licite sau loiale, compatibile cu faptul ce constituie obiect al probei și în limitele motivelor și apărărilor formulate
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
1968, la art. 69, cât și Codul de procedură penală din 1936, la art. 144, prevedeau că declarațiile persoanei acuzate pot servi la aflarea adevărului doar în condițiile în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probator, așa încât acestea să poată crea convingerea că sunt expresia adevărului. ... 11. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil, prin care s-a reținut, printre altele, că, în apărarea sa, orice acuzat
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
nu va mai fi luat în seamă, cu excepția actelor care au fost transmise în termenul acordat prin fax, e-mail sau poștă. Articolul 36 (1) În cazul în care inspectorul apreciază că procedura este completă și că, din ansamblul probator aflat la dosarul disciplinar, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru exercitarea acțiunii disciplinare, întocmește o notă internă, în care va motiva concluzia la care a ajuns. Nota internă este avizată de inspectorul-șef și înaintată spre evaluare și
METODOLOGIE din 10 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290508]
-
internă, în care va motiva concluzia la care a ajuns. Nota internă este avizată de inspectorul-șef și înaintată spre evaluare și aprobare ministrului justiției. (2) În cazul în care inspectorul apreciază că procedura este completă și că, din ansamblul probator administrat pe parcursul cercetării prealabile, rezultă că sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii disciplinare, întocmește proiectul acțiunii disciplinare, care va fi avizat de inspectorul-șef și va fi înaintat ministrului justiției pentru evaluare și aprobare. După aprobare, acțiunea disciplinară și
METODOLOGIE din 10 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290508]