382 matches
-
Afirmațiile de mai sus nu urmăresc să sugereze că toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
lui Moldovan au avut un ecou larg În activitatea unor discipline atât de variate arată că Biopolitica și textele eugeniste care i-au urmat reflectau interesele și opiniile multor altor membri ai elitei intelectuale românești. Reacțiile pozitive față de acest text problematizează, de asemenea, presupunerea că liberalismul și pluralismul au constituit „norma” În dezbaterile despre modernizare și progres În România interbelică, În timp ce mișcările populiste, antiliberale, paseiste sau care Încercau să creeze un viitor nedemocratic reprezentau provocări „exterioare” sau marginale 10. Acceptarea demersului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Un trandafir al Sf. Tereza sau viața Terezei Hesselmann”, „Viața Sf. Niculai”, etc. După lectura unor lucrări semnate de părinte (mă refer în primul rând la „O floare rară”) rămâi surprins de profunzimea analizei psihologice și de modernitatea cu care problematizează situațiile de viață, dar mai ales de vocația de moralist și pedagog. Am înțeles de ce misionarii franciscani din Moldova „au fost propovăduitori ai adevărurilor veșnice și pionieri ai adevăratei civilizații” (Iosif Pal), confundându-se cu ideea de catolicitate. „Cuvintele Tale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
alta de pură "celebrare a plasticii" (specifică tradiției postbelice americane, reprezentată de Pollock, Johns, Newman, Stella și alții). Componenta "interogativă" nu a pus sub semnul întrebării doar modurile de "celebrare ale plasticii", ci, întrebuințând ideea husserliană de epoché, s-a problematizat pe sine însăși. Una dintre consecințele acestei (auto)problematizări, care a fost teoretizată de către Art & Language, este înțelegerea limbajului ca pe un mediu de conservare a operei în contextul investigării și al interogării. Căutând în alte discipline metodologiile necesare pentru
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Greenberg și ale adepților săi. Preocupați de idei provocatoare și de semnificații surprinzătoare, mai curând decât de forme familiare și materiale convenționale, artiștii conceptuali definesc în diferite moduri conceptul unui obiect. Cu ajutorul enunțurilor lingvistice și al explicațiilor scrise, artiștii conceptuali problematizează natura artei, prezentând ideile sub forma unor seturi de instrucțiuni, de texte elaborate sau note sumare (mișcarea britanică Art & Language), în forma unor acțiuni inițiate de artiști (action art, body art, performance art), prin intermediul fotografiilor și documentelor (lucrări de land
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
exemplul oferit de Jacques Rancière)230, cât și cel al relației cu lumea (instituțională) a artei (luând ca exemplu raportul lui Jean- Jacques Gleizal)231. Invitat să scrie la revista Alice pentru rubrica La fabrique du sensible, în care se problematizau actele estetice sub forma lor de configurații ale experienței ce făceau posibile noi moduri de a simți și induceau noi forme ale subiectivității politice, Jacques Rancière găsește prilejul de a trata relația dintre estetică și politică în condițiile constatării multiplicării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Kőváry László XE "László" , care oferă expunerea cea mai amplă cu privire la condițiile izbucnirii răscoalei, desfășurarea și Înăbușirea ei, doleanțele răsculaților, profilul lui Horea XE "Horea" etc., sau Istoria maghiarilor a lui Horváth Mihály, cel mai important istoric al perioadei, care problematizează Într-un mod cu totul nou cauzele răscoalei, identificându-le, În spiritul istoriografiei sociale romantice, În proasta Întocmire a relațiilor agrare. Imaginea de ansamblu a răscoalei, degajată din aceste lucrări, conține, de asemenea, În mod cert, o componentă negativă importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
redă, tot în succesiunea impusă de logica discursului, obiecte surprinse simultan și alăturate în spațiu 28. În relație cu povestirea, descrierea nu se situează totuși în opoziție ci, mai degrabă, în prelungire, descrierea constituind frontiera internă a povestirii 29. Genette problematizează particularitățile descrierii având în background cercetarea mai amplă a fenomenului spațializării în literatură. Efectul de spațializare sesizabil într-un text literar provine fie din spațializarea elementară a limbajului 30, fie din resursele stilistice ale figurilor retorice 31. Privită din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
-se de la fereastră la grupul de orbi, că în această ultimă operă vrea să reprezinte strigătul uman40. Diferențele între romanul lui Buzura și cel al scriitorului german constau în situarea față de opera lui Breugel. Pornind de la tabloul flamand Gert Hofmann problematizează reprezentarea în contextul artei literare și a artelor plastice. O cercetătoarea a operei lui Gert Hofman pune în premieră romanul în legătură cu tratatul lui Lessing, considerând că problema "strigătului mut" inspiră întreaga narațiune ekphrastică 41. Romanul chestionează astfel capacitatea literaturii de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și C.G. Dumitru (2008)<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Tribuna Economică, București, 2008. footnote>. Lucrarea debutează cu o serie de delimitări și fundamentări teoretice privind prudența și agresivitatea în contabilitate, ocazie cu care autorii problematizează o serie de fațete și ipoteze noi privind prudența în contabilitate cum ar fi: prudența și nonprudența, agresivitate și conservare; măsură și nemăsură în prudența contabilă; este prudența o virtute obligatorie? mariajul costul inițial-valoarea justă, panaceu al evaluării contabile? etc.
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prezentate câteva tehnici de modelare a contului de profit și pierdere, precum și o serie de tehnici de modelare a bilanțului. În ultima parte a lucrării, autoarea prezintă reacția profesiei contabile la fenomenul de contabilitate creativă în anii ’90. Totodată, autoarea problematizează „ce ar trebui făcut pentru a evita capcanele contabilității creative”<footnote Ibidem, p. 112. footnote>, ocazie cu care descrie căile sugerate de Terry Smith în cadrul lucrării Contabilitate pentru creștere<footnote Smith T., Accounting for growth: stripping the camouflage from company
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
șocuri existențiale” și reclamă o învățare inovatoare bazată pe gândirea holistică, pe „exploatarea” holistic - integratoare a creierului uman, a emisferei cerebrale drepte, capabilă de idei creatoare. „Calitățile emisferei drepte sunt de a încuraja educatul în a deveni autonom, de a problematiza, de a se abate de la calea bătătorită, de a pune întrebări prohibite, de a sonda profunzimi, de a căuta noi sensuri (Bruno Wurtz, 1992, pp. 221 - 224). În acest context, considerăm că principiile noii paradigme educaționale se constituie în argumente
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
putut-o trece niciodată", mărturisește naratorul-personaj. Deși atât de scurt în economia textului, visul din Umbra mea este suficient pentru a determina o arhitectură biplană. Semnul arab și imposibila lui decriptare sunt doar constatate în variantă, în timp ce nuvela le va problematiza și le va pune în "capul unghiului", în sensul că vor aduce începutul sfârșitului edenic pentru Dionis. (H5a) El puse jos dulcea lui sarcină pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toată cununa de dumbrave ce
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ms. 2276 și 2286 (pentru VI, VII și VIII) și din ms. 2255 (IX); un extras din ms. 2284 [X. Moartea Cezarei] nu are corespondent în operă. Diferența aceasta de situație a variantelor textelor eminesciene în proză ne determină să problematizăm puțin denumirea de "variantă parțială" dată variantelor care au condus la opera Cezara și la aproape-opera [Archaeus]. Sunt parțiale, fără îndoială, dar cu ceva în plus. 50 În ambele variante ale prozei [Archaeus] în varianta finală, ca și în cea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
educației fizice școlare, Editura Sport-Turism, București, 1980. Neacșu I., Stoica A., Ghid general de evaluare si examinare, București, Editura Aramis, 1999. Ockel, E., Cât poate fi solicitat copilul în procesul pedagogic, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuurești, 1976. Okon, V., Învățământul problematizat în școala contemporană, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1978. Parlebas, P., Activites physique et education motrice, Editura Revue EPS, Paris, 1990. Popescu-Neveanu, P., Ylate, M., Crețu, T., Psihologie școlară, Universitatea București, 1984. Programa școlară clasele a I-a și a
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
metafizica tradițională la metafilozofie. Drept urmare, nu ne propunem o expunere exhaustivă a operei filozofice diltheyene, a izvoarelor, precum și a ecourilor ei, ci doar ca pornind de la prezentarea condițiilor generale ce au favorizat această orientare a autorului să analizăm și să problematizăm diverse aspecte (meta)filozofice a căror tratare ne ajută să ne apropiem de înțelegerea viziunii lui asupra filozofiilor, de pe o parte, și asupra esenței filozofiei, pe de cealaltă parte. Tocmai de aceea, comentariul la care ne angajăm se va opri
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
am citat-o deja, Der Sinn der Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, Eduard Spranger nota că "virtutea științei nu o reprezintă absența premiselor, ci autocritica principiilor ei", subliniind că "funcția eternă și indispensabilă a filozofiei în administrarea științei constă în a problematiza permanent până și principiile considerate inițial neproblematice". Această funcție nu se exercită în mod absolut necesar în momentele de glorie ale cercetării; în schimb, "în fiecare moment de criză științele particulare însele sunt silite să devină filozofice, iar întrucât în urma
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
momente, „lumina”, identitatea, demnitatea etc.; sunt momente în care fiecare își poate povesti necazurile și poate susține că sursa lor este un anumit mod de a vedea lucrurile. „Imaginația hermeneutică” (hermeneutic imagination) joacă, după Smith, un rol important. Ea poate problematiza hegemonia culturii dominante în termeni de angajare și transformare. După D.G. Smith (1991), discursul fenomenologic conferă hermeneuticii un caracter politic. El sugerează, subtil, că hermeneutica ar putea fi folosită pentru „manipulări benefice” prin răstălmăciri de sensuri și „îndrumări ideologice” ale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
universitară”, „Cronica literară”, „Cărți în dezbatere”, „Cronica filosofică”, „Revista revistelor”, „Sport”. Relieful vieții universitare e conturat de interviurile cu profesori și studenți, de prezentarea activității cercurilor științifice, a festivalului artei studențești, a cercetării științifice studențești etc. Semnate de redacție, editorialele problematizează constant misiunea socială a tinerilor. Se acordă spațiu larg prezentării cenaclurilor literare Columna, „Eminescu”, „Nicolae Labiș”, „Gh. Asachi”, Cenaclul de Luni, Quasar ș.a. Orientate în primul rând spre probleme de istorie, filosofie, literatură și artă, eseurile, cronicile și dezbaterile sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
precădere la cele eminesciene - după cum mărturisește într-un interviu în „Tribuna”. Prima carte, Ion Budai-Deleanu și eposul comic, consacră un istoric literar cu o solidă formație teoretică și comparatistă, interesat de dinamica formelor literare, capabil să însuflețească erudiția și să problematizeze dosare de creație ce păreau ireversibil clasate. Utilizând comparatismul pe scară largă și morfologia genurilor, lucrarea vizează recontextualizarea Țiganiadei în plan european, scoțând în relief originalitatea scriitorului român. Primită entuziast de critică, monografia a devenit un reper în domeniu. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
ale căror răspunsuri sunt determinate social și istoric, întreaga existență a individului fiind tributară modalității în care sunt adresate aceste întrebări, deoarece ele indică problemele fundamentale la care o societate trebuie să gândească. Cultura ar fi, așadar, cadrul general care problematizează atât micro, cât și macro universul, este fundamentul unui grup, determinându-i sărăcia, sau din contră, bogăția spirituală, capacitatea de a ieși din real prin semnificație, de a atribui sens lucrurilor și fenomenelor. Din acest punct de vedere, cultura oferă
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
au o structură internă. 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială În ceea ce privește clasa verbelor evidențiale, opțiunea multor cercetători de a le considera verbe de stare în orice utilizare a lor, deci de a le plasa în afara distincției static-dinamic, este problematizată de Gisborne (2010: 264-267). Cercetătorul arată că verbele de acest tip au de fapt trei "lecturi"48. (a) o lectură evidențială directă (non-factivă) (52) He sounds foreign (to me). El pare că nu este de-aici' (53) He looks ill
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în abordarea sa fizică a gîndirii și constanta sa preocupare pentru tehnică. Mai multă decît Michel Serres, autorul leibnizian al lui Hermès, poetul nostru fizician, care a regîndit viul și obiectualul. Mai multă decît Derrida și Gramatologia sa, care a problematizat semnul și marcarea. Bernard Stiegler, la rîndul său, după ce a conceput în 1987 expoziția Memoriile viitorului la Centrul Pompidou, urmărește o reprezentare fundamentală a noilor instrumente ale memoriei 19. Și mă opresc aici. Mi-ar trebui un curs întreg pentru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
personaj după atâtea și atâtea articole, eseuri, intervenții din partea profesioniștilor sau amatorilor de tous bords? „Interesant” și „nou”, probabil nimic. Cuviincios, „cu cărțile pe față”, aproape totul. Ca să se Înțeleagă foarte exact rostul și miza acestui text, sunt obligat să problematizez „figura Mariei Magdalena” Într-o scurtă introducere. Tradiția creștină, mai precis una din tradițiile transmise prin Viețile Sfinților, Proloage etc., ne-o prezintă pe ucenica lui Isus ca pe un personaj paradoxal, o prostituată ajunsă la ultimul grad al desfrâului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ș., despre care am scris la debutul său (Cercul de ochi, 1968), are acuitate în observații, priceperea de a șarja pînă la limitele verosimilului. „Curajul” său, la care s-a referit și V.Sp. În prezentare, e aptitudinea de a problematiza anumite chestiuni etice cu ecou în actualitate. Știind că mă împac cu Genoiu ca mîța cu cîinele, Baltă mi-a sugerat să mă interesez de perioada lui gălățeană. Am dat astfel de începuturile sale literare: trei „microportrete”, publicate în Pagini
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]