385 matches
-
doar la adăpostul alogicii condiției umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui absolut care este istoria ca gândire. Mirarea originară este soluționată astfel în evidența logică, iar ceea ce era problematizat de cele două instanțe interogative este total clarificat. Sensul vieții, destinația și raportul ei cu Absolutul, mai mult, rezolvarea sa în absolutul clar al unei Substanțe sau în cursa rațională a Istoriei, constituie poziția definitivă pe care o adoptă aceste
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și care retrezește în noi «resentimentul» moral. Dacă pe de o parte, maieutica sa duce la o trezire, o tensiune pozitivă, pe de alta ne ajută să trăim cu conștiința clară a limitelor condiției noastre umane. Se întâmplă așa deoarece problematizează ceea ce, pentru cel care trăiește departe de filosofie, nu este decât ceva obișnuit. Prin urmare, filosofia devine necesară ca să ne apărăm de superstițiile vechi și noi (scientismul reductiv, funcționalismul exclusivist, folosirea ideologică a puterii). Cele două rațiuni, care fac ca
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Primul act este o punere între paranteze a credințelor și a evaluărilor ordinare, o punere în discuție a ceea ce ne însoțește în trăirea vieții de fiecare zi. Începem să filosofăm în momentul în care ne situăm într-o nouă perspectivă, problematizând ceea ce în mod normal nu considerăm a fi problematic, mirându-ne de ceea ce în trăirea vieții de fiecare zi nu suntem obișnuiți să considerăm a fi drept obiect de mirare. Așadar, viața teoretică începe într-un climat de suspendare a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Ștefan Gheorghidiu, Ladima, Fred Vasilescu, Doamna T. ilustrează ipostazele impactului dintre intelectual și lumea în care acesta trăiește, cu afacerile, intrigile și războiul absurd pe care le presupune. Calitatea de intelectual este dată de faptul că sunt gânditori lucizi care problematizează existența. Ei trăiesc experiențe obișnuite: trădarea unei femei, o afacere rentabilă, conversații banale, dar le privesc din perspectiva valorilor absolute și le judecă în mod critic. Eroul parcurge mai multe etape existențiale, intuind că eul său ar putea fi măsura
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
ilustrează toate ipostazele dintre intelectual și lumea în care acesta trăiește, cu afacerile, intrigile și războiul absurd. Calitatea de intelectual nu este dată de studii sau de posturi înalte, ci de superioritatea conștiinței individului, intelectualul fiind un gânditor lucid care problematizează existența. El poate fi student - Gheorghidiu, ori ziarist - Ladima. Ei nu sunt înfrânți în planul valorilor esențiale în care cred. Câtă luciditate, atâta dramă", spune Gheorghidiu, pentru că el, ca și ceilalți intelectuali, trăiesc cu intensitate, în interiorul lor, lucruri obișnuite: trădarea
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
educației fizice școlare, Editura Sport-Turism, București, 1980. Neacșu I., Stoica A., Ghid general de evaluare si examinare, București, Editura Aramis, 1999. Ockel, E., Cât poate fi solicitat copilul în procesul pedagogic, Editura Didactică și Pedagogică, Bucuurești, 1976. Okon, V., Învățământul problematizat în școala contemporană, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1978. Parlebas, P., Activites physique et education motrice, Editura Revue EPS, Paris, 1990. Popescu-Neveanu, P., Ylate, M., Crețu, T., Psihologie școlară, Universitatea București, 1984. Programa școlară clasele a I-a și a
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
problemă. Are plămâni zdraveni, sănătoși, are experiență, are tot ce le trebuie să fie convingători. Matale doar stai în față și aprobi. Și mai citești câte o chestie care vine de la centru. Lăsați pe noi organizatoricul, ce să vă mai problematizați, la anii matale... Și așa a și fost. Două sau trei săptămâni mai târziu, la casa de Cultură a Sindicatelor a avut loc un miting spontan, la care un grup de inițiativă, format din câțiva ziariști de la fostul ziar județean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
burgheze bucureștene. Tema, eroii, conflictul, subiectul au în acest context o structură afectivă. Felix, care o iubește, citește în ochii ei limpezi și plini de seninătate candoarea și este contrariat de bârfele puse în circulație de clanul Tulea. Iubirea este problematizată ca într-un roman expresionist. Când Felix o sărută cu patimă pe Otilia, aceasta îl învață să sărute delicat. Când îi analizează palma și vede că va avea șapte copii, se sperie. Reacția ei devine o motivație pentru a-l
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ele par povești fantastice, deoarece lipsește calea care duce spre ele. în aceste circumstanțe, atitudinea corectă este să acceptăm lucrurile așa cum par a fi. Criticile și speculațiile nu-și au rostul: principala sarcină a gândirii nu este aceea de a problematiza, ci de a accepta o anumită situație, lucru care poate fi făcut doar prin intermediul celor mai comune generalizări. Aceasta scutește oamenii de prea multă bătaie de cap. Simultan, îi privează de instrumentele mai sofisticate ale gândirii critice. Perspectiva lor asupra
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
funcțiile-cheie ale modului de gândire critic. Oamenii nu adoptă un anumit punct de vedere fără a fi măcar conștienți de alternative, pe care să le respingă dintr-un motiv sau altul. Modul de gândire tradițional acceptă explicațiile fără a le problematiza, însă, într-o societate care se schimbă, nimeni nu poate spune: „Așa stau lucrurile; prin urmare, nu exisită alternative”. Oamenii trebuie să-și susțină punctul de vedere cu argumente, pentru că altfel nu vor convinge pe nimeni altcineva decât pe ei
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în stradă, s-au vehiculat concepte ca acela de realism poetic, de poezie a realului etc., dar mai rar s-a observat faptul că până și cea mai „transparentă” însemnare de acest fel se vrea implicit și teorie a poeziei, problematizând adeseori (im)posibilitatea fidelității față de referent. În cele ce urmează, vom numi poezie metatranzitivă acel segment al creației poetice care - mimând transparența - își încurajează destinatarul să facă abstracție de „cadrul teatral” pe care îl presupune (în mod tacit) scrierea unui
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
D.C. North, instituțiile sunt reguli și mecanisme de impunere a acestora („reguli ale jocului”) ce oferă oportunități pentru anumite tipuri de acțiune și blochează altele. Ele reprezintă constantele (tiparele) comportamentale care produc așteptări sociale și, astfel, sunt puțin sau deloc problematizate În acțiune. În principiu, orice regulă poate fi negociată, dar le numim instituții pe acelea pe care, În situații bine precizate, le luăm ca atare, fără a le mai chestiona oportunitatea. Instituțiile nu sunt doar reglatoare (concepția economică), ci și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
corporatist ce a redeschis problema guvernării (governance) corporațiilor moderne. Explicațiile centrate pe organizație ca piață În care se tranzacționează eficient realizarea acțiunii colective prezintă limitări teoretice, dar și empirice. Cu excepția relației Între deținătorii de capital și manageri, concepția economistă nu problematizează distribuirea resurselor ce rezultă din câștigurile de eficiență ale corporației moderne. Organizația este mai degrabă un proces politic În care se negociază o coaliție bazată pe interesele unor investitori diverși (deținătorii de capital, management, forța de muncă, comunitatea sau statul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și forțează re-poziționarea actorilor În structură. Cel mai probabil, schimbarea este indusă prin „recomandări ale consultanților de afaceri și analize raționale asupra eficienței Întreprinse de teoreticienii organizațiilor” (Davis, Diekman și Tinsley, 1994:552) care difuzează de-a lungul câmpului și problematizează actualele modalități obiective, luate ca atare, ce inspiră strategiile practice ale actorilor. Noua cultură emergentă accentuează mai mult dezvoltarea integrală a firmei (nu doar a capacității productive) și diversificarea laterală care să includă celelalte stadii tehnologice și economice. Astfel, În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și de încredere în sine. Ele pot fi, în multe situații, dificile, incomode, ezitante. h. Conformiștii. Sunt acei oameni care respectă regulile, sunt ascultători până la obediență. Lor li se potrivesc locurile/slujbele care nu solicită (deloc) imaginația. Neavând tendința să problematizeze situațiile, conformiștii caută și conservă rutina. Sunt temători și preferă să facă mai puțin decât să riște o schimbare a ordinii lucrurilor. Ei sunt metodici, ordonați, atenți, nu își asumă riscul unor propuneri sau aplicării unor soluții noi. Conformiștii consideră
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că unii ar putea merge atît de departe încît să definească politica ca fiind orice fenomen care, cu sau fără intenție, afectează, lărgește sau diminuează sfera publică; aceasta include însăși înțelegerea liniei de demarcație dintre sfera publică și cea privată, problematizată în multe scrieri feministe. Dacă ne referim la domeniul internațional, ar putea fi nevoie să includem mai întîi toți acei actori care încearcă să influențeze comportamentul guvernelor. Acestea sînt de obicei tratate în manuale în capitole obligatorii despre organizațiile guvernamentale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ei, corelația poate fi testată în condițiile unei lumi externe, așa cum procedează falsificaționiștii pozitiviști, sau poate fi luată în seamă ca un anumit mod de reconstruire a realității, așa cum se întîmplă în cercetarea tradițională din domeniul relațiilor internaționale. Perspectivele nonempi-riste problematizează relația dintre categorii și obiectul cercetării, iar conceptualizarea cercetării nu este independentă de rezultatele acesteia. Ea nu privește mai întîi faptele, pentru ca apoi să le adauge teoria, pentru că teoria constituie însăși selecția pe care o facem și însăși înțelegerea noastră
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acum. Important este că o astfel de prezentare surprinde mai bine evoluția pozițiilor metateoretice, nu ca o substituire, ci ca o completare mai dinamică a matricei meta-teoretice menționate anterior. Ea poate fi utilizată pentru a arăta unele apropieri, dar ea problematizează și relația cu aspectele normative, mai ales a orientării ontologice și a celei critice. Și mai important este că ea duce la un pluralism teoretic și metodologic în cadrul disciplinei; un pluralism care să ne insufle un simț al limitei și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pp. 53-100 passim . 360 S. H. Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de a păstra intimitatea defectelor masculine. 362 O întrebare fundamentală pe care o formulează, demonstrând astfel puterea ei de a problematiza, de a dezbate și a cugeta, este legată de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o creatură minunată simbolizează reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale culturii, să dăm o definiție a culturii (definiție și ea parțială, dintr-un unghi de vedere mai adecvat domeniului de referință a cursului nostru. Cultura reprezintă un construct social-istoric prin care o comunitate umană (societate, Întreprindere etc.): 1) recunoaște (problematizează), 2) interpretează și 3) răspunde (soluționează) prin compartimente (valorico-normativ constituite) la cerințele sale dinamice de viață, ca urmare a unui proces de interacțiune și negociere socială.<footnote O prezentare mai pe larg se găsește În Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, București
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, București, Editura Economică, 2004, cap. 3. footnote> Față de cultură, În ansamblul său, cultura organizației este o particularizare adecvată unui tip de activitate, constituind softul managementului, al comportamentelor În organizații. Prin cultură, o comunitate umană reușește să problematizeze contextul său de viață, adică să genereze conștiința unor necesități de schimbare, să pună În lumină insatisfacția față de starea de fapt, ca punct de plecare pentru căutarea de cerințe noi, necesare a fi satisfăcute. Rolul major al culturii - din perspectiva
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
footnote Schein Edgar H., Career Dynamics, Matching Individual and Organizational Needs, Wokingham, Addison-Wasely, 1978 (a se vedea Kennedy C., op. cit., p. 1811. footnote>. Cultura organizației (ca particularizare a culturii, În ansamblul său) reprezintă un construct social prin care o organizație problematizează, interpretează și soluționează (răspunde) cerințele sale de funcționare ca urmare a unui proces de interacțiuni simbolice și negociere Între membrii săi și conducere, pe de o parte, și Între firmă cu stakeholderii săi, pe de altă parte. Cultura organizației este
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
pp. 53-100 passim . 360 S. H. Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de a păstra intimitatea defectelor masculine. 362 O întrebare fundamentală pe care o formulează, demonstrând astfel puterea ei de a problematiza, de a dezbate și a cugeta, este legată de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o creatură minunată simbolizează reintegrarea cavalerului în societatea de care s-a distanțat. Povestea târgoveței din Bath nu problematizează despre moarte sau indulgență, ci despre reabilitare.428 Cavalerul va descoperi că ceea ce le displace reprezentantelor sexului slab este tocmai tendința de a fi conduse, dominate, ele însele sunt, de fapt, stăpâne. Acceptând căsătoria cu dizgrațioasa bătrână, tânărul învață un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]