10,620 matches
-
făcut pe bază de cote procentuale stabilite diferențiat, atât în funcție de veniturile totale(din servicii proprii și din servicii anexe: filatelie, loz în plic, operațiuni CEC etc), cât și în funcție de valoarea încasărilor din abonamente presă și abonamente radio-radioficare, realizate lunar. Cotele procentuale mai erau diferențiate și după localitatea în care funcționa agențiaăsat sau reședință de comună). Pentru a încuraja înființarea de agenții la sate au fost stabilite alte plafoane la venituri și încasări și alte cote procentuale mai avantajoase. La același volum
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
abonamente radio-radioficare, realizate lunar. Cotele procentuale mai erau diferențiate și după localitatea în care funcționa agențiaăsat sau reședință de comună). Pentru a încuraja înființarea de agenții la sate au fost stabilite alte plafoane la venituri și încasări și alte cote procentuale mai avantajoase. La același volum de venituri și încasări, o agenție sătească realiza o remiză mai mare cu peste 25%, decât o agenție comunală(Anexa 10). În octombrie 1961, o agenție comunală a realizat o remiză medie de 438,82
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în sistem mixt de salarizareăo formă combinată de salarizare): cu o parte variabilă(remiză) în raport cu veniturile totale realizate și cu o cotă fixă, în raport de volumul de muncă necesar distribuirii trimiterilor. Partea variabilă se determina pe bază de cote procentuale stabilite diferențiat în funcție de valoarea totală a venitului realizat lunar. La venituri se includeau și comisioanele din servicii anexeă 7,5% timbre fiscale, 3,5% timbre fiscale cooperative, 11% timbre și plicuri filatelice, 10% loz în plic agenție, 2,5% loz
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Contribuții pozitive apar numai în faza de maturitate a investiției și constau în taxe și impozite plătite de noii contribuabili - agenți economici și salariați. Dimensiunea cantitativă a aportului de capital al fluxurilor de investiții străine directe este exprimată de raportul procentual dintre fluxurile de investiții străine directe primite și formarea brută a capitalului fix. Investițiile străine suplimentează capitalul intern fix atunci când se realizează „pe loc gol” conducând la dezvoltarea unei noi activități, fie în cazul schimbării formei de proprietate - privatizări sau
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și sexe are o semnificație aplicativă, permițând unele aprecieri de moment sau de perspectivă asupra potențialului forței de muncă pe baza cărora se pot lua măsuri corespunzătoare de asigurare a cerințelor fiecărui centru economic în parte. Pentru întreaga regiune, raportul procentual între sexe evidențiază o dominație constantă a numărului femeilor în raport cu cel al bărbaților. Diferențele între populația feminină și cea masculină nu sunt foarte mari, dar s-au menținu de-a lungul timpului. Astfel, în anul 1966 din populația totală de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din populația totală (50,9% în 1930, 57% în 1992 și 56,6% în 2011), formată majoritar din români. Creșterea numerică în această perioadă este de la 561 persoane în 1930 la 1.038 persoane în 2011. O situație de stabilitate procentuală asemănătoare se constată și în cazul satului Focuri unde, în 1930 staroverii dețineau 15,9% din totalul populației, în 2002- 15,3%, scăzând ușor în 2011 la 14,3%. Evoluția numerică pentru perioada menționată a fost de la 428 persoane în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dețineau 15,9% din totalul populației, în 2002- 15,3%, scăzând ușor în 2011 la 14,3%. Evoluția numerică pentru perioada menționată a fost de la 428 persoane în 1930 la 633 persoane în 2002 și 598 persoane în 2011. Creșteri procentuale moderate se înregistrează și în cazul satului Lespezi: 8% în 1930, 11,5% în 1966, 12,4% în 1992 și 13% în 2002, însă numeric populația de ruși- lipoveni a scăzut lent, cu mici fluctuații, de la 188 persoane în 1930
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
contribuit și comportamentul demografic specific (tradiția ca familia să nu aibă mai mult de 1-2 copii ) și procesul de îmbătrânire demografică. Cu excepția perioadei când oamenii aveau rețineri în exprimarea liberă a apartenenței etnice, satul Todirești a cunoscut o ușoară creștere procentuală a populației ruso-lipovenești până în anul 1992, (0,6% în 1930, 2,7% în 1992), după care ponderea acesteia în totalul populației se reduce la 2,4% în 2002 și 1,8% în 2011. Scăderea numerică de la 90 persoane în 1992
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu o pondere mai mare față de populația vârstnică a orașului (9,39%). 14,95 64,49 20,56 grupa 0-14 ani grupa 15-59 ani grupa > 60 ani 49 anul 2002 anul 2011 În anul 2011, la Brătești se remarcă valorile procentuale foarte apropiate între grupele de vârstă ce aparțin populației ruso-lipovenești și cele ale populației totale: 17,53% grupa 014 ani, 61,27% grupa 15-59 ani, 21,19% grupa >60 ani la staroveri și 17,02% grupa 0-14 ani, 62,46
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ani deține doar 5,95%, cea adultă 76,19%, iar populația vârstnică 17,85%, influențând structura mai echilibrată de la nivelul satului: 27,12% populația tânără, 59,57% populația adultă și 13,30% populația vârstnică. În Municipiul Iași se observă valori procentuale apropiate între populația de staroveri și populația totală, atât la grupa tânără cât și la cea adultă, fenomenul de îmbătrânire demografică fiind mai evident în cazul populației ruso-lipovenești Ă24,30% populația vârstnică, față de 17,54% la nivelul orașului). Structura pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ani populația feminină are șanse mai mari să găsească un loc de muncă în țările occidentale, activând îndeosebi în sectorul domestic. Din analiza celor două tabele care prezintă structura populației pe sexe în 2002 și 2011 nu se observă fluctuații procentuale importante. Se remarcă totuși localitățile Lespezi cu o creștere a populației feminine cu 3,65 procente și Todirești cu o scădere de 7,33 procente, însă din punct de vedere numeric aceste diferențe se încadrează în limite normale. La Tg.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sus reiese că, dintre comunitățile ruso-lipovenești se detașează clar cea din orașul Iași cu 76,39% populație salariată, fiind urmată de satul Lespezi cu o pondere la acest indicator de 40,48%. Un număr mic de salariați și o valoare procentuală corespunzătoare întâlnim în localitățile Brătești (7%) și Focuri (10,92%), situație datorată ofertei reduse de locuri de muncă, fapt ce a determinat migrarea populației cu o anumită pregătire profesională spre mediul urban. Acestui fenomen migrațional dinspre mediul rural i se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
79,14 8,83 12,03 sector primar sector secundar sector terțiar 81,85 5,96 12,19 sector primar sector secundar sector terțiar Cu excepția Municipiului Iași, în toate localitățile supuse studiului predomină populația ocupată în agricultură, evidențiindu-se valorile procentuale foarte mari din localitățile Brătești (92,74%), Focuri (88,05%) și Tg. Frumos (81,85%). Activitățile din sectorul secundar nu au atras un număr mare de persoane decât în orașul Iași Ă24,89% din populația ocupată), unde structurile economică și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
60,00% 80,00% 100,00% CIO, 2000 CIO, 2008 REPARTITIA PE CONTINENTE A MEMBRILOR C.I.O. COMPARATIE ANII 2000 SI 2008 America Europa Asia Africa Oceania După cum se vede și în grafic, repartiția membrilor pe cele 5 continente diferă. Procentual, continentele Europa și America sunt mai slab reprezentate în anul 2008 față de anul 2000 (America - 18,58% în 2000, 16.36% în 2008, iar Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 40 Europa 46.02%, în 2000, respectiv
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
1966, 1977 și 1992. Astfel, se observă că pentru anul 1930, dintr-o populație de 6.335 de locuitori, 49,6% o reprezintă populația masculină, în timp ce populația feminină înseamnă 50,4%, diferența fiind relativ mică (0,8%). În 1956, diferența procentuală este de 5,6%, iar în 1966 de 7,4%. În 1977, scade la 5,6% pentru ca în 1992 această diferență să se reducă la 3%. După 1989, diferența procentuală dintre sexe continuă să scadă, tinzând spre echilibru (V. Grigoraș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
4%, diferența fiind relativ mică (0,8%). În 1956, diferența procentuală este de 5,6%, iar în 1966 de 7,4%. În 1977, scade la 5,6% pentru ca în 1992 această diferență să se reducă la 3%. După 1989, diferența procentuală dintre sexe continuă să scadă, tinzând spre echilibru (V. Grigoraș „Populația comunei Lespezi”). V.S. 2.2.5 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ Această structură este importantă atât din punct de vedere demografic, cât și economic. Structura pe grupe de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
7 % în 1992) pe actualul teritoriu al comunei Lespezi. Informațiile pentru structura etnică a populației ni le oferă documentele istorice vechi și, mai nou, recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Analizând tabelul putem evidenția creșterea numerică și procentuală a populației de etnie română, față de celelalte etnii, unele scăzând, atât numeric, cât și procentual, altele dispărând. Românii au crescut continuu de la 78% în 1930, până la 99% în 1977, după care ponderea scade la 97,9% în 1992. Scăderea numerică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ni le oferă documentele istorice vechi și, mai nou, recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Analizând tabelul putem evidenția creșterea numerică și procentuală a populației de etnie română, față de celelalte etnii, unele scăzând, atât numeric, cât și procentual, altele dispărând. Românii au crescut continuu de la 78% în 1930, până la 99% în 1977, după care ponderea scade la 97,9% în 1992. Scăderea numerică de după evenimentele din Ă89 se datorează instaurării regimului democrat, care a permis dreptul la exprimare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
interne, atunci puterea de corelație dintre procesul de ateroscleroză și prezența bolii arteriale periferice crește la r = 0,35,legătura fiind semnificativă statistic p = 0. În grupul pacienților cu ateroscleroză evaluată prin IMT mai mare de 0,9 mm avem procentual 58,06% din pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare față de 41,94% în grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm, diferență semnificativă statistic (p = 0,002). Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
9 mm, în timp ce procentul cel mai mic 6,45% dintre pacienți cu boală arterială periferică l-am regăsit în grupul celor fără ateroscleroză cu IMT sub 0,9 mm și fără plăci ateromatoase la nivelul arterelor carotide interne, această diferență procentuală fiind și semnificativă statistic (p = 0). Deși procentul celor cu boală arterială periferică a membrelor inferioare este mai mare în grupa cu IMT normal și cu plăci de aterom pe artera carotidă internă - 35,48% față de grupul celor cu IMT
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a membrelor inferioare la pacienții din studiu este dovedită și de relația liniară pozitivă care există între grosimea intimă-medie mai mare de 0,9 mm și prezența bolii arteriale periferice evaluată pe baza indicelui gleznă-braț. Tot în acest sens ponderea procentuală a cazurilor cu arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară în grupul cu IMT mai mare de 0,9 mm față de grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm (p = 0,002). De asemenea, dacă în cuantificarea gradului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
ale economiei, deși într-o măsură mai mică, s-a menținut tendința de creștere a procentului angajaților din sectorul serviciilor. Asemănător datelor din 2008, și în 2011 majoritatea angajaților se regăseau în sectorul serviciilor, însă se mențin în continuare diferențele procentuale semnificative existente între cele două regiuni. În timp ce procentul angajaților în servicii în Dél-Alföld era de aproape 64%, în Regiunea Vest acesta depășea cu puțin 52%. Diferențe mai însemnate se constată la nivel de județ unde cele două valori extreme sunt
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
ramurii agricole în cadrul valorii adăugate brute a regiunii arată o variație destul de mare la nivel de județe: cele mai mari procente au județul Békés (12,6%) în regiunea Dél-Alföld, Caraș-Severin (9,7%) în Regiunea Vest. Față de anul 2008 scăderi procentuale mai drastice ale sectorului agricol în total VAB au avut loc tot în aceste două județe. Vremea în 2011 a avut un impact negativ asupra agriculturii din Ungaria, efectele secetei prelungite s-au resimțit nu doar în producția vegetală, ci
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
fel ca în 2008; cea mai lungă perioadă de cazare - în jur de 3 zile - s-a înregistrat în județul Békés. În cele două perioade studiate în ambele regiuni a sosit aproape același număr de turiști din punct de vedere procentual. Și în 2011 cetățenii străini au reprezentat o cotă de peste 20% din totalul turiștilor sosiți în Regiunea Vest, și 23% în cazul 46 celor cazați în Dél-Alföld. Astfel indicii celor două regiuni nu diferă în această privință. În 2011 în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]