18,757 matches
-
Partea I, nr. 718 din 24 septembrie 2015, paragraful 16, sau Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful 44). ... 22. Așadar, având în vedere cadrul procesual al invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, respectiv că aceasta a fost ridicată de partea reclamantă în cadrul soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe civile criticate pentru faptul că judecătoria nu și-a argumentat soluția pe baza unor raționamente proprii, ci
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). ... 24. Prin urmare, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
morală în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri, introduce noțiunea de „privare nelegală de libertate“, făcând trimitere la alte cauze. Observă conținutul semantic al reglementării, în condițiile în care dreptul procesual penal, ca și dreptul penal, este mult mai tehnic decât civilul și, totodată, apreciază că reglementările anterioare aveau un conținut semantic mai generos și mult mai puțin tehnic, care permitea o abordare retrospectivă, față de formularea „arestarea sau luarea unei
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
din Codul de procedură penală, invocă, în plus, dispozițiile art. 52 alin. (3) din Legea fundamentală, privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. ... 22. În dosarele Curții nr. 2.358D/2019 și nr. 2.565D/2019, autorii susțin că normele procesual penale ale art. 538 și ale art. 539 alin. (2) sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze - a constatat că soluția legislativă din cuprinsul acestor din urmă norme procesual penale care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau achitare este neconstituțională, întrucât încalcă prevederile
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
ridicată. ... 37. Astfel, interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
acțiune în justiție în scopul obținerii reparațiilor legale. Curtea a subliniat, de altfel, că exercițiul niciunui drept fundamental recunoscut de Constituție sau de tratatele internaționale privind drepturile omului nu trebuie absolutizat, motiv pentru care instituirea prin lege a unor condiții procesuale de valorificare a respectivului drept, cum este, în speță, instituirea unui termen de 6 luni pentru introducerea acțiunii pentru repararea pagubei, nu este incompatibilă cu exigențele constituționale care se circumscriu principiului liberului acces la justiție. ... 42. Întrucât nu au intervenit
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
acces la justiție. ... 42. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 43. Curtea nu poate reține nici instituirea, prin normele procesual penale criticate, a unui regim discriminatoriu, astfel cum susține autorul, în raport cu materia răspunderii civile delictuale. Reglementarea termenului de prescripție de 3 ani (art. 2.517 din Codul civil) și începerea curgerii acestuia de la nașterea dreptului la acțiune, iar
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate asigură accesul la justiție, iar pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale. ... 23. Curtea Constituțională, prin aceleași decizii, a respins și criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul procedural discriminatoriu, din
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
22 alin. (4) din Codul de procedură civilă și cu referire la art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanței de control judiciar îi revine sarcina de a califica juridic nu doar faptele, ci și actele (inclusiv actul procesual prin care se declară calea de atac). Pe de o parte, calificarea căii de atac este dată în principal de analizarea manifestării de voință a participantului procesual cu referire la hotărârea judecătorească împotriva căreia a înțeles să exercite calea de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
sarcina de a califica juridic nu doar faptele, ci și actele (inclusiv actul procesual prin care se declară calea de atac). Pe de o parte, calificarea căii de atac este dată în principal de analizarea manifestării de voință a participantului procesual cu referire la hotărârea judecătorească împotriva căreia a înțeles să exercite calea de atac. Instanța de control judiciar trebuie să stabilească calificarea corectă a căii de atac întrucât de acest aspect depinde verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Simpla cerere de contestație în anulare depusă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere nu are aptitudinea prin ea însăși să provoace o dezbatere judiciară. Este necesară învestirea instanței competente cu judecarea contestației în anulare, moment procesual ce se produce doar după admiterea în principiu a contestației în anulare. Prin urmare, raportat la prevederile art. 432 din Codul de procedură penală, doar după admiterea în principiu este întrunită condiția esențială prevăzută de art. 475 din Codul de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
conținutului acestuia și care ar putea da naștere la mai multe soluții. În speță, s-a susținut că întrebarea preliminară urmărește identificarea unei soluții în cadrul nelegalei compuneri cu privire la o chestiune ce se referă la o altă instituție procesuală (competența). Miza chestiunii de drept este de fapt remediul împotriva deciziei din apel ce a desființat o încheiere definitivă de cameră preliminară. Opțiunea invocării unei nelegale competențe a instanței de apel pe calea contestației în anulare este limitată de prevederile
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
În situația teoretică în care o instanță ar dispune o soluție dată în competența unei alte instanțe ar exista un caz de greșită aplicare a legii, încălcare pentru care însă în momentul de față nu mai este prevăzut un remediu procesual. În punctul de vedere transmis, inculpatul T.M. a apreciat că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea corectă a dreptului impunându-se în mod clar și evident, practic nefiind îndeplinite condițiile
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei, context în care noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; și ... ... – asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
art. 418 alin. (2) din Codul de procedură penală. La nivelul Secției a II-a penale din cadrul Curții de Apel București, judecătorul cu atribuții de unificare a practicii a arătat următoarele: În doctrină - Grigore Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, ediția a II-a, Editura Hamangiu, 2008, pagina 781, s-a arătat că: „Pentru a opera în favoare apelul sau recursul procurorului este necesar ca precizarea cu privire la exercitarea sa în favoarea sau defavoarea unei părți să rezulte
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
și care, înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unor persoane care au săvârșit o infracțiune gravă. Întrebarea formulată de instanța de sesizare are ca scop lămurirea momentului procesual de la care se poate aprecia că denunțul a fost util organelor de urmărire penală, conducând la descoperirea și investigarea unor infracțiuni grave, respectiv de la începerea urmăririi penale in rem, continuarea urmăririi penale in personam sau punerea în mișcare
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
solicitat aplicarea cauzei de reducere a pedepsei, prin denunțul și contribuția sa ulterioară, a ajutat sau a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a unei persoane care a săvârșit o infracțiune gravă. În ceea ce privește celelalte două momente procesuale, standardele de probatoriu sunt foarte apropiate, ambele impunând existența unor probe cu privire la vinovăția făptuitorului. Spre deosebire de efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, unde măsura este impusă de lege imediat ce din cuprinsul actelor rezultă
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
acțiunea penală, în principal, procurorului. Independent de definiția legală a denunțului sau de sarcina probei în exercitarea acțiunii penale, pentru incidența cauzei legale de reducere a pedepsei, denunțătorul trebuie să justifice, suplimentar, o anumită conduită caracterizată prin cooperare judiciară. Faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și a genera incidența cauzei de reducere a pedepsei este începerea urmăririi penale in personam. După acest moment al identificării făptuitorului și atragerii sale în procedura judiciară: – revine organului judiciar obligația legală de
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
făptuitorului și atragerii sale în procedura judiciară: – revine organului judiciar obligația legală de a strânge și administra suficiente probe, din perspectivă cantitativă și calitativă (art. 5 și 306 din Codul de procedură penală), pentru a translata cauza în următoarele faze procesuale, punerea în mișcare a acțiunii penale, emiterea actului de sesizare [art. 309 și art. 327 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală]; ... – se pot exercita drepturile procesuale de către făptuitor cu posibilitatea dovedirii unui caz de stopare ori
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
Codul de procedură penală), pentru a translata cauza în următoarele faze procesuale, punerea în mișcare a acțiunii penale, emiterea actului de sesizare [art. 309 și art. 327 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală]; ... – se pot exercita drepturile procesuale de către făptuitor cu posibilitatea dovedirii unui caz de stopare ori stingere a acțiunii penale în persoana sa (de exemplu, lipsa vinovăției, lipsa autorizației, intervenția prescripției ori a unui caz de nepedepsire), ori poate interveni un astfel de caz independent
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
față de făptuitor. Sintagma analizată leagă particulele componente prin conjuncția copulativă „și“, astfel că interpretarea gramaticală conduce la aceeași concluzie a necesității unei proceduri desfășurate față de făptuitor, nefiind suficientă doar identificarea sa. Începerea urmării penale in personam este momentul procesual ce atestă identificarea făptuitorului și atragerea în procesul penal în scopul stabilirii răspunderii penale. Stabilirea unui unic și cert moment procesual al urmăririi penale (în cercetarea declanșată prin denunț) asigură egalitatea în fața legii și predictibilitatea actului de justiție în
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
necesității unei proceduri desfășurate față de făptuitor, nefiind suficientă doar identificarea sa. Începerea urmării penale in personam este momentul procesual ce atestă identificarea făptuitorului și atragerea în procesul penal în scopul stabilirii răspunderii penale. Stabilirea unui unic și cert moment procesual al urmăririi penale (în cercetarea declanșată prin denunț) asigură egalitatea în fața legii și predictibilitatea actului de justiție în situația aplicării normei evaluate, lăsând judecătorului analiza condițiilor de fond. Existența stadiului procesual necesar în cauza declanșată prin denunț nu exclude
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
răspunderii penale. Stabilirea unui unic și cert moment procesual al urmăririi penale (în cercetarea declanșată prin denunț) asigură egalitatea în fața legii și predictibilitatea actului de justiție în situația aplicării normei evaluate, lăsând judecătorului analiza condițiilor de fond. Existența stadiului procesual necesar în cauza declanșată prin denunț nu exclude sarcina probei cu privire la conduita denunțătorului. Interpretarea restrictivă, ce presupune deplasarea reperului către momente procesuale ulterioare, echivalează cu o excludere sau restrângere a incidenței aplicării textului, iar interpretarea extensivă, ce presupune
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]