375 matches
-
Design din Bristol, Maria Lind a prezentat un studiu asupra unor proiecte dezvoltate de unul dintre cele mai interesante colective de artiști din ultimii ani, Oda Projesi (alcătuit din Özge Acikkol, Gunes Savas și Secil Yersel), care activează din perspectiva procesualității și implicării participării diferitelor grupuri sociale în evenimente cotidiene, de cele mai multe ori sub forma unor ateliere de lucru 249. Fără a expune opere de artă, Oda Projesi întrebuințează potențialul artistic pentru a crea și recrea relații între oameni, prin diferite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pulsația ființării într-o iluzie atemporală, într-un crepuscul de basm ce, în mod firesc, nu putea estompa fluxul temporal dar îl neglija total neraportându-se la el. A ignora timpul înseamnă, în acest context, a închide privirea ce sesizează procesualitatea disoluției generale și efemeritatea oricărei structuri profane. Alături de cel drag, aceste coordonate fundamentale vieții circumscrise materiei devin nesesizabile, factori banali ce nu își merită numele de trăsături implacabile ale aventurii umane terestre. Aici conștientizarea deșertăciunii impuse de timp este neutralizată
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a căror luciditate poate străpunge hipnoticul devenirii cotidiene, poate susține proiecția spre esența ontică a spectrului cu care lumea ne întâmpină amăgitor. Aceste conștiințe datorită metamorfozelor impuse în interioritate prin suferințele pe care le îndură, transformări ce se rezumă la procesualitatea unei maturizări spirituale accelerate, dobândesc noi temeiuri, noi rădăcini ce se întind spre a-și extrage seva în solul a ceea ce descoperă prin fereastra deschisă de amănunt. Astfel, înaintând spre profunzime devin ele însele din ce în ce mai profunde. Imanentul, în acest context
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
nemărturisirea sentimentului de profundă solitudine se împlinește pe fundalul unei deja survenite convingeri că această confesiune își îndreaptă deschiderea spre conștiințe ce doar imită înșelător atitudinea compasiunii depline. Odată cu implozia suferinței de ordin spiritual în miezul conștiinței proprii, sufletul trăiește procesualitatea graduală a mărturisirii de sine. Acest complex de metamorfoze interioare determină tranzitarea de la o stare naivă și credulă către una a lucidității și profunzimii, către un nou mod de percepție și sondare asupra lumescului învăluitor. Aici masca ornamentală a falsei
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Shakespeare fiind unul dintre marile spirite care au pregătit comuniunea culturală. Concomitent, preocupările anglistului se împlinesc în zonele literaturii americane: 13 scriitori americani (1968), spre exemplu, selectează vârfuri ale literaturii moderne din Lumea Nouă. Ordonate cronologic, cele treisprezece portrete sugerează procesualitatea fenomenului literar american din epoca modernă, pe care G. a înfățișat-o și în Dicționar cronologic. Literatura americană (1977). Vrând să deslușească trasee, orientări și să puncteze generativ momentele cheie, specialistul semnalează o mulțime de date, deliberat nu toate importante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
în primul rând, între Dumnezeu și om atât în timpul concret al mărturisirii, cât și în planul precedent, dar și ulterior acesteia. Același dialog este concretizat între penitent și confesor în interiorul cadrului mărturisirii sacramentale. Creând o relație corespunzătoare, cei doi respectă procesualitatea celebrării sacramentale, așa cum o prezintă Ritualul Penitenței, și lasă loc să se structureze într-un mod etapizat dialogul. În ajutorul acestora vin diferite paradigme de inspirație biblică, oferind reprezentării umane modalități distincte prin care dialogul poate fi realizat. Pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
profund și bogat, pentru că penitentul percepe cuvintele confesorului ca venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât și penitentul se vor angaja în procesualitatea dialogului, având conștiința că, de fapt, Dumnezeu este inițiatorul acestui proces dialogic, el însuși fiind prezent pe tot parcursul celebrării sacramentale, încurajând răspunsul pozitiv al penitentului. 3.2 Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un act al Bisericii, pentru că, prin acest mod de celebrare, este mai vizibil cum întreaga comunitate creștină este implicată și acționează în vederea actualizării harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au numit acest aspect „itinerariu”, făcând referință atât la procesul de convertire pe care un creștin îl poate trăi în mai multe etape, cât și la gradualitatea pe care o poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se datorează atitudinilor. Deci creativitatea este altceva decât inteligența, o realitate supraordonată ei. Inteligența nu se situează în afara creativității, ci este un instrument al procesului creativ. După o anliză a evoluției cercetărilor privitoare la raportul inteligență creativitate, urmărind conținutul și procesualitatea intimă a celor două concepte A. Stoica Constantin (1983, p. 92 -93) constată atât elemente de separare, cât și de suprapunere: * Inteligența se formează la copilul de câțiva ani prin interiorizarea în plan mintal a acțiunilor reale, externe, supuse logicii
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
dinspre interior, este ca o definiție a creativității prin ceea ce nu trebuie să fie. Căile pentru exercitarea presiunilor pentru convențional în clasă sunt multiple, începând cu cele care țin de relația învățător-elevi, continuând cu metodele, formele, programele și manualele. Întreaga procesualitate a învățării prin descoperire realizată de elev este asistată de învățător, care intervine din proprie inițiativă și ghidează eforturile creative ale copilului. Așadar, învățarea prin descoperire dirijată este cea mai adecvată educării însușirilor ce țin de creativitate. Mediul foarte formal
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
externe exercitate asupra corpului se asociază într-o anume ordine și se constituie în anume părți din creier, unde fiecare element în parte este capabil ca într-o perioadă ulterioară să reactualizeze alte elemente. Pe această cale, s-a născut procesualitatea căreia i s-a dat denumirea de asociație. Totul se pro-duce în acord cu principiul cauzal al mecanicii. Forța perspectivei de gândire astfel născute constă în faptul că fenomenele sufletești sunt considerate ca fiind cu nimic diferite de celelalte fenomene
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
recepție al lucrurilor etc. Au fost încercări care anunțau reușita detașării unei cauzalități proprii reflectării senzoriale, localizată la nivelul receptorilor, al organelor de simț, al mecanismelor de producere a mișcărilor ochilor etc. Nu se ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului nervos. Din perspectivă mecanicistă încă nu se reușise detașarea și identificarea legăturilor dintre fenomenele subiective ale reflectării senzoriale (de un fel sau altul) și procesualitatea nervoasă, mediatoare implicată. Pe de altă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ajunsese încă la postularea existenței unor procesualități neuronale excitatorii distincte, de implicare procesuală directă a sistemului nervos. Din perspectivă mecanicistă încă nu se reușise detașarea și identificarea legăturilor dintre fenomenele subiective ale reflectării senzoriale (de un fel sau altul) și procesualitatea nervoasă, mediatoare implicată. Pe de altă parte, dintr-un trecut îndepărtat, acționa tot mai apăsătoare necesitatea explicării dependenței imaginii senzoriale reflectate de conținutul subiectiv conștient a ceea ce era reflectat. Domeniul reflectării senzoriale era deja detașat și fiziologii secolului al XIX
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
monistă elegantă, dar care, așa cum avea să rezulte în final, s-a dovedit insuficientă pentru cuprinderea întregii diversități fenomenale a proceselor psihice. Cu toate eventualele sale limite, Secenov a realizat că reflectarea senzorială este ceva mai mult decât o simplă procesualitate neuronală, mai mult decât o evoluție autoreglatoare a unor mecanisme reflexe și că în realizarea ei sunt implicate cu necesitate deja caracteristici ontologice și semnalizatoare ale psihicului. Astfel, din această perspectivă, el pune pe seama funcției instanțelor structurale cerebrale superioare nu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
El subliniază că un proces psihic poate să dispară fără nici o urmă, după cum, în alte situații, să lase urme pentru toată viața. Procesul de reflectare a imaginii este în funcție de ceea ce reapare asemănător în imaginație. Acel ceva poate avea loc datorită procesualității proprii vieții psihice, procesualitate care în anumite situații cunoaște o desfășurare conștientă. Această perspectivă nu justifică totuși modul în care toate elementele de conștiință își dobândesc prioritatea ca atare, modul în care ele subordonează fenomenele fiziologice. În problema asociației, inițial
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proces psihic poate să dispară fără nici o urmă, după cum, în alte situații, să lase urme pentru toată viața. Procesul de reflectare a imaginii este în funcție de ceea ce reapare asemănător în imaginație. Acel ceva poate avea loc datorită procesualității proprii vieții psihice, procesualitate care în anumite situații cunoaște o desfășurare conștientă. Această perspectivă nu justifică totuși modul în care toate elementele de conștiință își dobândesc prioritatea ca atare, modul în care ele subordonează fenomenele fiziologice. În problema asociației, inițial Wundt a împărtășit aceeași
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de apercepție. Prin acest termen el a vrut să explice claritatea și limpezimea imaginilor ca fiind diferită de imaginile confuze și întunecate. Spre deosebire însă de metodologia leibnizeană inițială, el subliniază că între imaginile percepute și apercepție se află o procesualitate asociativă graduală. La Wundt, claritatea sau întunecimea imaginii nu este decisă de altceva decât de un indicator subiectiv, de direcția atenției. Apercepția se află în centrul cercului atenției, locul unde vederea este cea mai clară, centru în care totul se
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Modelul experimental imaginat era acela în care subiectul trebuia să răspundă cu mișcări diferite la diverși excitanți, unde TR se prelungea considerabil. De aici Donders a scăzut TR propriu-zis și a considerat că în diferența rămasă își are reprezentarea o procesualitate psihică distinctă numită alegerea. În cea de a treia situație experimentală subiectul avea sarcina să diferențieze dintre mai multe semnale pe cel la care să declanșeze răspunsul cerut. Cum era de presupus, în această din urmă situație TR s-a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost de a produce noi argumente cu care să demonstreze că transmiterea caracterelor moștenite are loc și la nivelul mental, al conduitelor inteligente, ca și la cel organic. Și-a propus să refacă pe plan mental, în ontogeneză, o procesualitate care s-a întâmplat anterior în filogeneză, pe care să o aplice fenomenelor de conștiință. Activitatea inteligentă, la care dorea să aplice acest sistem de analiză, avea în vedere combinațiile mentale de natură concretă și abstractă, de complexitate crescută etc.
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la direcționarea acestuia, orientarea cu scop al activității, învingerea obstacolelor, depășirea situațiilor problematice naturale sau experimentale, răsturnarea acestora în favoarea individului etc. și în final la adaptare. În experiențele sale Thorndike și-a propus să surprindă principalele momente ale unei asemenea procesualități, să reproducă în laborator secvențe din acest demers adaptativ. În acest sens, a imaginat o mare varietate de situații experimentale animale așezate în cuști care trebuiau să găsească o cale de a ieși de acolo, animale plasate în galerii de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
integrare adaptativă celei reprezentate de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în accepțiune pavloviană era produsul unui procesualități în devenire, pentru gestaltismul kohlerian depășirea situației problematice era produsul unei sclipiri mentale intuitive, de o fracțiune de secundă. Șirul disputelor pe această temă a fost intens și bogat reprezentat în literatura de specialitate a anilor de după deceniul al treilea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un mediu specializat, este, de fapt, atras într-o acțiune complexă, prin care forțele sale vor trebui multiplicate. Pentru aceasta însă, educația trebuie concepută ca acțiune corelată cu capacitatea subiectului actual, rezultată dintr-un exercițiu continuu de asimilare - acomodare. Această procesualitate a devenirii personalității copilului îl implică în măsură decisivă pe profesor/institutor/învățător, care prin specificul profesiei este obligat să-și demonstreze sieși potențialul său profesional convertit în stil pedagogic pozitiv și competență. El știe că nu poate finaliza acțiunea
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]