2,781 matches
-
Rilke (cu Elegiile Duineze) sau Marguerite Yourcenar, cu referiri la artele plastice de la Bruguel la Dali, cu un elogiu al lui Bach etc., se înșiruie în registrul modernismului cu un ermetism de o mare finețe, deși cu încifrări spirituale sustrase profanilor".
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
e neagră și pe ea e scris tot cu negru, special ca să corespundă titlului On n'y voit rien (traducerea mai exactă ar fi Nu se vede nimic aici). De fapt cartea te învață să vezi acolo unde nu numai profanul, ci uneori și inițiatul nu vede, inițial, mare lucru. Totul cu o vervă, un umor și un fel familiar de a vorbi despre cele mai înalte lucruri, care fac din profesorul Daniel Arasse un fel de Leonard Bernstein al picturii
Horoscop critic by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/7750_a_9075]
-
noastre capodopere cutremurătoare - acel gânditor așezat pe un taburet, mileniul V - și uimitoare în ce privește viitorul nostru". De această dată la Geneva, sălile Muzeului de Artă și Istorie au găzduit până în ultimele zile ale lunii august, o expoziție semnificativ intitulată " Le profan et le divin", o călătorie spirituală în spațiul euro-asiatic al unei antichități pasionante, revelatoare pe direcția acestui binom ce aparține civilizației noastre. Este rodul unei strânse colaborări stabilite nu de azi, nu de ieri, între acest muzeu genevez și celebra
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
de glasuri, de multe ori sucombate de luptele pentru mediatizare și uneori de foamea pentru kitsch. Rap-ul underground din România lovește percutant prin versuri în multe probleme. Dar unii băieți cu glugă pe cap și pantaloni largi, despre care profanii ar crede că nu fac decât să înjure și să transmită mesaje negative, au atins de mult alte culmi. Flou Rege este un raper din Suceava, care a venit în București pentru a face "marele salt". E un artist atipic
Rânduri din gazeta de perete a străzii. Cum transmite un raper mesaje societății prin versurile sale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80227_a_81552]
-
să se pună pe sine în pagină, să scrie, fără vreun ajutor din afară, întregul roman. Admițând că, în genere, complexitatea sufletească nu cunoaște restricții elitare, că un ins ocupat zeci de ore pe zi cu comenzi numerice complet străine profanilor este, la rigoare, apt de rafinate procese interioare, o chestiune rămâne, totuși, în suspensie. Fiindcă, oricâtă imaginație am investi în contururile acestui ales - sau, ca să fim preciși, chemat - nu-l putem înnobila cu asemenea performanțe de stil, culminând cu dedublarea
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
el chiar a sporit, diversificîndu-și formele de manifestare. A coborît în istorie și însoțește, cumva, marile dezlănțuiri colective. Și rolul imaginii din peșteră, cu toată încărcătura sa magico-simbolică, ori poate cu mai mult decît atît, îl preiau acum statuile. Tăcutele, profanele și ignoratele statui care ne mai animă piețele sau alte spații publice. Dacă în mod obișnuit trecem pe lîngă ele fără să le observăm, iar cînd le observăm o facem doar pentru a le evita, în momentele de ruptură intervenită
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
îmi povestește cum, după o cercetare de trei ani la Biblioteca Națională, unde era funcționar, a avut surpriza să descopere cea mai clară expunere asupra tantrismului într-o carte publicată la București. (Yoga mea din 1936)"30 Chiar dacă suntem ignoranți, profani sau diletanți, chiar dacă nu putem fi de acord cu ideologia de dreapta din tinerețea lui Eliade, trebuie să recunoaștem opinia celor mai importanți orientaliști ai lumii că Yoga din 1936 este o capodoperă. Alături de Luceafărul lui Eminescu, Coloana infinită a
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
sunt suspendate. ș...ț Ele se explică prin faptul că defunctul este o ființă sacră. Prin urmare, tot ceea ce este sau a fost în legătură cu el se află, prin contagiune, într-o stare religioasă care exclude orice contact cu elementele vieții profane." (Durkheim, 1995: 357) Această listă - ce poate fi, după nevoi, loc, timp extinsă ori scurtată - se referă la o lume ai cărei parametri erau stabiliți de dialectica sacrului și a profanului: lumea tradițională. Acolo, în zorii umanității, faliile și punțile
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
stare religioasă care exclude orice contact cu elementele vieții profane." (Durkheim, 1995: 357) Această listă - ce poate fi, după nevoi, loc, timp extinsă ori scurtată - se referă la o lume ai cărei parametri erau stabiliți de dialectica sacrului și a profanului: lumea tradițională. Acolo, în zorii umanității, faliile și punțile sunt conturate cu precizie maximă. Evoluția temporală aduce, e drept, modificări, nuanțări, rescrieri care fac greu de recunoscut intențiile și motivațiile originale. Din acest motiv, apelul la studiile etnologilor și antropologilor
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
Pictură, Maria Bana Juchița (9-14); Holul et. I Primărie: Fotografie „Norul“ (9-14); American Corner (Biblioteca Județeană, et. I): Expoziția de presă Trasee româno-americane (9-16); Galleria 28: Pictură Stela Lie (programări la tel. 246 599); Centrul Cultural Francez: „Rituri sacre - Rituri profane“, fotografii de la a 5-a ediție a Întâlnirilor Fotografiei Africane de la Bamako (9-17); Librăria Cărturești (str. Mercy nr. 7): Pictură Gheorghe Fikl (9-18); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziție de artă japoneză (9-16); Mansarda
Agenda2005-50-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284498_a_285827]
-
a Primăriei Timișoara: Pictură Maria Bana Juchița (9-14); Holul et. I Primărie: Expoziția de fotografie „Norul“ (9-14); American Corner (Biblioteca Județeană, et. I): Expoziția de presă „Trasee româno-americane“ (9-16); (programări la tel. 246 599); Centrul Cultural Francez: „Rituri sacre - Rituri profane“, fotografii de la a 5-a ediție a Întâlnirilor Fotografiei Africane de la Bamako (9-17); Librăria Cărturești (str. Mercy nr. 7): Pictură Gheorghe Fikl (9-18); Secția de Etnografie a Muzeului Banatului (str. Popa Șapcă nr. 4): Expoziția Crăciunul Copiilor (9-16); Mansarda Facultății
Agenda2005-51-05-timpliber () [Corola-journal/Journalistic/284529_a_285858]
-
medievală“ (9-16); Sala de protocol a Primăriei Timișoara: Pictură Maria Bana Juchița (9-14); Holul et. I Primărie: Expoziția de fotografie „Norul“ (9-14); American Corner (Biblioteca Județeană, et. I): Expoziția de presă „Trasee româno-americane“ (9-16); Centrul Cultural Francez: „Rituri sacre - Rituri profane“, fotografii de la a 5-a ediție a Întâlnirilor Fotografiei Africane de la Bamako (9-17); Librăria Cărturești (str. Mercy nr. 7): Pictură Gheorghe Fikl (9-18); Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziție de proiecte (9-18); Galeria Pro Armia: Icoane pe
Agenda2005-52-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284553_a_285882]
-
a Primăriei Timișoara: Pictură Maria Bana Juchița (9-14); Holul et. I Primărie: Expoziția de fotografie „Norul“ (9-14); American Corner (Biblioteca Județeană, et. I): Expoziția de presă „Trasee româno-americane“ (9-16); (programări la tel. 246 599); Centrul Cultural Francez: „Rituri sacre - Rituri profane“, fotografii de la a V-a ediție a Întâlnirilor Fotografiei Africane de la Bamako (9-17); Librăria Cărturești (str. Mercy nr. 7): Pictură Gheorghe Fikl (9-18); Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziție de proiecte (9-18); Galeria Pro Armia: Icoane pe
Agenda2005-53-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284570_a_285899]
-
al poveștii. Un film exotic despre erotismul matur, în care vizualul joacă rol important. Povestea de dragoste dintre o japoneză îndrăgostită de caligrafia pe corpul uman, văzut ca o carte pe care poți scrie mesaje, și un traducător bisexual îmbină profanul și grotescul, frumosul și urâtul. O tânără japoneză păstrează jurnalul tuturor experiențelor ei sexuale, după modelul inspirat dintr-un manuscris vechi de o mie de ani, care a aparținut unei curtezane. Nagiko dorește să-și publice jurnalul, dar nu reușește
Agenda2006-05-06-ptr timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284698_a_286027]
-
să folosești termeni familiari vinificării) este, desigur, Sadoveanu. Sadoveanu este un prozator uriaș și inclasabil în opera căruia istoricul literar distinge două categorii de vinuri, mai bine zis două feluri de băutori, împreună cu vinurile lor: vinul cinegetic, vinul cotidian și profan al personajelor civile, ca oricare dintre noi, și vinul mitic, al personajelor ieșite din temporalitate, investite - și ele și vinurile lor - cu virtuți simbolice, care cuprind și anunță criptic partea nevăzută a lucrurilor, adică viitorul.Vinul mitic al prozatorului, pe
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
la momente încărcate de neliniști și zbucium. „Ca un bețiv de vinuri siracuze” îndrăgostitul ar bea „din amfora trupului rotund” lăsânduse pradă învăluirii erosului, într-o descătușare a sentimentului ca „valurile sângelui rebel,/ Cu-efervescenți de must în fermentare”. (Poem profan). Femeia iubită este chemată în „volburi de furtună”, într-o totală dezlănțuire a afectului (tot pe linie expresionistă): „Ci ca-ntr-o mare-n care misterioasă stărui,/ În fund să-mi zacă stârvul afurisit de lună/ Și tu să-mi
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
dormiră toți ai mei,/ pământ tânăr în care mi-i tânără chemarea,/ pământul unde-n urmă vreau să adorm și eu.”// (Femeie luminoasă) Poemele au ceva din implorarea prin rugăciune și din adorarea prin plecăciune, într-un amestec de iubire profană și iubire sacră, de înălțare și umilință: „Dacă mi-ai da surâsul ca un pelin amar,/ ai birui pământul din celălalt cântar,/ te-aș curăța de blastăm ca pe-un oțel de zgură,/ și aș cădean genunche la albia impură
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
iar în unele din ele nici măcar nu e pomenit numele lui Dumnezeu. Cât privește Cântarea cântărilor, abia lectura alegorică a lui Rabbi Akiba, la sfârșitul secolului I și începutul secolului II, a situat-o în rândul celor importante, interpretând dragostea profană descrisă în ea drept un raport dintre Dumnezeu și poporul ales. Există, apoi, tot atâtea Biblii câte confesiuni. Biblia e, după părerea lui Attias, o veritabilă bibliotecă. Creștinii medievali sunt cei care au citit-o ca pe o carte unică
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
harpă să vibreze Și arde altă creangă, ca să ne parfumeze ! Deschiderea cosmică din Divina Comedia, având loc în viziunea mitologiei creștine, reflectată în tripticul Paradisul, Purgatoriul, Infernul adică de la haosul răului la armonia celestă, are drept ghid al suișului iubirea profană divinizată "che move il sole e l'altre stelle". Deschiderea cosmică din Faust goethean are loc spre ambele lumi mitologice creștină și greacă. Axul conducător este tot iubirea terestră până aproape de final, unde se bifurcă: pe pământ ea devine faptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ceea ce te face să vibrezi, să participi, să pătimești la înaltă temperatură spirituală. Poezia este autentică în măsura în care poate deveni o normă de viețuire ideală și o normă de înfăptuire. Poemul eliberarea prin imaginar din diversele forme de condiționare finitudine, zilnic, profan, nesemnificativ, eliberare mergând până la depășirea radicală în inexprimabil. Poezia are o singură definiție: aruncă în minți și inimi cuvântul care purifică și sămânța ce rodește aripi spre înălțare. Ca atare, poezia este suflu, fior și deschidere cosmică. Este vizionară. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în simpla păstrare a vechilor tradiții, ci în păstrarea purității Bisericii”. Omul apropiat de Dumnezeu dorește să-și ducă viața într-o lume sacră, într-un ”Cosmos pur și sfânt, așa cum era el la începutul începuturilor” (Mircea Eliade, „Sacrul și Profanul”, Buc. 2000). Despre importanța Bisericii și a lui Dumnezeu în viața staroverilor amintește și Nicolae Iorga în lucrarea “România cum era până în 1918”: Vorbesc rusește încet, moale. Sunt lipovenii noștri, starovierții, ortodocșii credinței celei vechi. Să cetească, aceasta e norma
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt ancorate în realitate, răspunzând nevoilor ideologice și religioase ale societății elene de acum trei milenii. Dacă în societățile arhaice, miturile erau valorificate ca reale, sacre și exemplare, noutatea lumii moderne se traduce printr-o revalorificare a lor la nivelul profan. Laicizate, degradate, completate, miturile se regăsesc și în dramaturgia contemporană. Dintre operele dramatice apaținând secolului al XX-lea, au fost luate în discuție trilogia lui O`Neill, Din jale se întrupează Electra și piesa Muștele, de J. P. Sartre; prima
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Mircea Eliade consideră miturile ca fiind „vii” când furnizează modele exemplare 1. Dacă în societățile arhaice acestea exprimau adevărul absolut, o istorie sacră (mitul fiind real, sacru, exemplară, noutatea lumii moderne se traduce printr-o revalorificare a lor la nivelul profan. Laicizate, degradate, completate, miturile se reîntâlnesc și în dramaturgia contemporană. III.1. Încercări în dramaturgia românească Teatrul veacului trecut cunoaște un reviriment al mitului antic și realizează câteva creații de incontestabilă valoare. Subiectul tragediei atrizilor enunțat de Homer va fi
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
poetic). Re-creând tot mereu lumea prin mit, omul se elibereaz? astfel de „povară timpului mort", dându-i asigurarea c? poate suprima trecutul, c? poate s? I?i reînceap? via?a, creând o nou? lume: „Prin mit ie?im din timpul profan, cronologic ?i p?trundem Într-un timp sacru, deopotriv? primordial ?i recuperabil la infinit". Reg?sim de fapt În teoriile lui Mircea Eliade asupra mitului, parametrii gândirii eminesciene, a viziunii sale mitico-filozofice asupra universului, „puterea gândirii poetice", „Îndreptat? Întotdeauna spre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
luna plin?, La v?paia de pe lacuri, Anii ț?i se par că clipe, Clipe dulci se par că veacuri". Ie?irea din spa?iul ei protector, mitic („bol?i asupr?-mi cl?ținând") coincide cu ie?irea În universul profan, supus trecerii, devenirii, clipei, sugerat de spa?iul amorf al câmpului: „Câmpul semnific?, În opozi?ie cu topos-ul ap?rât, ad?postitor al p?durii, locul descoperit, amorf, În care omul devine ?int? u? oar? a destinului, locul În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]