5,828 matches
-
ex- cursii se învârte în jurul sumei de 500 de euro. O excursie pe acest Pământ Sfânt ar trebui să includă vizite la Tel Aviv, Caesarea, Haifa (unde se vizitează renumitele Grădini suspendate), Galilea, Muhraqa (loc de sacrificiu și locul unde Profetul Elijah a învins Falșii Profeți Baíal), Tiberias, Cana, cu oprire la Marea Galileii, locul unde Iisus a calmat furtuna și a mers pe apă, Capernaum, Tabgha (pentru vizitarea Bisericii Fericirii Depline, unde Iisus ținea predici), Valea Iordanului, Jericho, Ierusalim, Bethleem
Agenda2005-04-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283320_a_284649]
-
sumei de 500 de euro. O excursie pe acest Pământ Sfânt ar trebui să includă vizite la Tel Aviv, Caesarea, Haifa (unde se vizitează renumitele Grădini suspendate), Galilea, Muhraqa (loc de sacrificiu și locul unde Profetul Elijah a învins Falșii Profeți Baíal), Tiberias, Cana, cu oprire la Marea Galileii, locul unde Iisus a calmat furtuna și a mers pe apă, Capernaum, Tabgha (pentru vizitarea Bisericii Fericirii Depline, unde Iisus ținea predici), Valea Iordanului, Jericho, Ierusalim, Bethleem (unde se vizitează casa Fecioarei
Agenda2005-04-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283320_a_284649]
-
Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul l În 29 august Din paginile Evangheliei nu se desprinde o figură mai măreață decât cea a Sfântului Ioan Botezătorul. Pe frunte poartă razele luminoase ale proorocului Ilie, iar în glasul lui tună cuvântul vechilor profeți. Înger în trup, temeiul profeților! Pus între două lumi, cea veche a Legii și cea nouă a Evangheliei, Ioan este ca o piatră de hotar și ca un semn arătător spre împărăția pe care o aduce Iisus în lume. Trimis
Agenda2004-35-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282824_a_284153]
-
l În 29 august Din paginile Evangheliei nu se desprinde o figură mai măreață decât cea a Sfântului Ioan Botezătorul. Pe frunte poartă razele luminoase ale proorocului Ilie, iar în glasul lui tună cuvântul vechilor profeți. Înger în trup, temeiul profeților! Pus între două lumi, cea veche a Legii și cea nouă a Evangheliei, Ioan este ca o piatră de hotar și ca un semn arătător spre împărăția pe care o aduce Iisus în lume. Trimis să îndrepte cărările Domnului, i-
Agenda2004-35-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282824_a_284153]
-
menționat este analiza software a programului pentru computer „Astrolog 5. 41G“. Preț: 25 000 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Aventură prin timp Ierusalim. Anul de grație 586 î.Hr., în timpul asediului babilonian. Profetul Ieremia are în grijă Chivotul alianței, pe care îl ascunde într-o peșteră. Profesorul W. Blake, egiptolog de renume mondial, e dus în fața unui mormânt ciudat, pentru a-l examina. El descoperă mormântul unui faraon în deșertul Paran, la mii
Agenda2004-38-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282902_a_284231]
-
Massimo Manfredi: Faraonul nisipurilor. Editura Allfa, București, 2004. Preț: 249 000 lei. Gura lumii Istoria este demitizată, viețile unor personaje precum Prometeu, Alexandru Macedon, Arhimede, Don Juan, Julieta, Napoleon sunt rescrise în cheie ironică, pe ideea că nimeni nu e profet în țara lui. Poveștile fiecăruia sunt legate între ele printr-un personaj colectiv etern, inconfundabil: gura lumii. Cartea, spune criticul, spulberă clișeele și poate descreți frunțile. Karel Čapek: Cartea Apocrifelor. Editura Humanitas, București, 2004. Preț: 150 000 lei. e-război
Agenda2004-38-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282902_a_284231]
-
urmașii mei. * înrăirea umanului: promisiunea amenințare (Apocalipsa) lui Ioan Teleologul (captiv în peșteră, considerat de Putere ca personna non grata) - este cea mai devastatoare „operă” a înrăirii omului, datorată fricii (terorii „din ceruri”); zeii lui răzbunători-pedepsitori sunt mai degrabă plăsmuirea „profetului”). Umberto Eco are sintagma „sacerdoți ai barbarilor”, iar apocalipsa ebraică este un fel de program-terror mentis global pe termen lung... Paradoxal, este efectul feed back de la om, pentru om. Numai că Tele-ologul, a fost inspirat de ceva, sau cineva, din
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
de Apoi, ci despre sfîrșitul lumii noastre și al altor lumi. Căci infernul nu sînt ceilalți. Simptomatic, chiar și cartea pe care a editat-o Malcolm Bull se referă la sfîrșiturile lumii. Ale lumilor , aș zice eu. Poeții sînt falși profeți, s-a spus mereu. Și totuși. Nouă, celor care, în principiu, respingem ceea ce se cheamă, Realpolitik, ce ne rămîne? Niște rămășițe ale zilei, după ce-am pierdut aproape toate diminețile. Poate n-ar strică dacă am vedea odată cum. De dragul
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
sale. S-a nascut oare Iisus chiar în anul 1 sau poate ceva mai devreme? Să admitem, prin convenție, ca-n anul 1. Dar să nu uităm că și aici există precursori sau înainte-mergători. Platon și Aristotel, pe-o filiera, profeții din Vechiul Testament pe alta... Lumea e în cruce, si asta se știe. Axa verticală duce-n jos, spre iad, iar în sus - spre Dumnezeu. Axele sînt perpendiculare, dar pe ce? Pe "al treizeci și unulea an al domniei lui Octavian
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
și textul, iată cîteva dintre imaginile poetice dominante. Există și cîteva scrieri palimpsest dintre care se distinge o reinterpretare a "Cîntării cîntărilor" în care Sulamita este o "flacără pregătită/ pentru un zeu sălbatic, un trup/ coborît dintre lianele cerului". Prestidigitației profeților îi sînt dedicate versuri dintre cele mai reușite: "Mă intorc la uneltele mele și văd/ niște surdomuți vorbindu-și cu mîini fosforescente la căderea nopții". Apar și cîteva evadări din registrul grav în lumea nouă a postmodernității: "dublu click pe
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
cel dintîi a renunțat la narcisismul său imemorial și a coborît cu picioarele în lume, iar cel de-al doilea a sesizat cu o mare acuitate că gestul exemplar nu trebuie căutat doar într-un trecut vag sau prin debaralele profeților disperați, ci mult mai aproape, chiar la nivelul privirii noastre cotidiene. Artistul și Muzeul au trecut acum împreună acest dificil examen. Care nu este nici pe departe doar unul local, ci unul care privește în întregime fenomenul și comportamentul artistic
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
ideologic marxizant. Prăbușirea comunismului, pe care Popper a apucat-o, nonagenar fiind, a readus pe tapet antiistoricismul său. Experiența istorică a validat, paradoxal, singura mare teorie a secolului cares-a opus predicției în materie de dezvoltare socială. Popper s-a dovedit profet în pofida faptului că n-a crezut în profeția istorică. Așa cum n-a crezut în existența unor scopuri tainice ale unei istorii bazate pe legi. Generația mea a fost îndoctrinată masiv tocmai de o doctrină pentru care legile evoluției sociale aveau
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
cu mâncare din loc în loc... Nu se poate face economie în comunism și de către comuniști. Ăștia nu-s în stare să conducă nici măcar o comună rurală. încurcă apele, înfundă fântânile... Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu." Profet și măscărici deopotrivă, Petre Țuțea își entuziasmează ascultătorii, dacă aceștia sunt balcanici. "Discursul" lui filosofic poate fi precedat de un anunț de genul: "Lume, lume, veniți să-l ascultați pe omul care spune ce nu s-a mai spus, deși
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
acadea?) Iar dacă Boticelli pictează frumuseți, sensul tainic al pânzei se adeverește a fi mortuar. Oribile mutrele de magistrați, de parlamentari ai lui Daumier și pe cât de urâte, pe atât de convingătoare, acolo unde chipul străbate prin mască. Pe urmele profeților, scormonind în acest fertil sol al urâtului, artiștii nu sunt, cum s-ar crede, iubiți de mulțimi, răsfățați. Cea dintâi acuzație care se aduce artistului este că pocește, defăimează, că sub imperiul unei sordide alcătuiri lăuntrice, mânjește cu imundicii o
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
există riscul de a crede că s-au opus lui Ceaușescu doar pentru a pune mâna pe averea lui și nu, cum clamează, pentru libertate! Pescuitul în ape tulburi nu se practică la noi de azi, de ieri. Caragiale, marele profet al nației, a prevăzut și această situație. El scria, negru pe alb, în faimoasa lui "Statistică" - un fel de strămoș al "barometrelor de opinie" de azi - aceste cuvinte care, dacă n-au dat de gândit premierilor anteriori, ar trebui să
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
ei. Hitler a cutezat să afirme în "Mein Kampf" (1923): Cine dorește cu adevarat victoria principiilor pacifiste trebuie să lupte din toate puterile pentru cucerirea lumii de către Germania". Război pentru pace? Iar mai devreme, referindu-se la "drepturile omului", Marx, profetul infirmat de realitățile timpurilor de după el, filozofa modest instruindu-ne: Nici unul din așa-zisele drepturi ale omului nu depășește limitele omului egoist, ale omului ca membru al societății civile, adică ca individ închis în sine însuși, minat de interesele lui
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
Slavici, si Goga, si Coșbuc se împlinesc nu doar prin literatura lor, ci și prin statutul de proscris pe care il au "în patria lor". Zilele de temnița le conferă aureola de martiri. În timpurile de "război" ei devin din profeți oameni politici. Regimul lor e acum altul: protejați de Imperiu, ei își puteau rosti discursul lor profetic, puteau implică sacrul în oratoria, în literatura, în opțiunile lor. După 1900, tot ceea ce se întâmplă arată altfel. Lumea s-a desacralizat. Ei
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
sufletului simplu", opus atitudinii negatoare, iconoclastiei: nevoia de model, corespunzînd chiar voinței de emancipare, nevoia de adorație, corespunzînd chiar complexului de inferioritate. Ce se putea astfel, paradoxal, dezamorsă. Marea revoltă se asociază nu o dată cu o sete de supunere. Oare revoltă profeților biblici mînioși, la care a fost raportat Arghezi, n-are că fundament o paradigmă divină, o adorație mistica? Oare acel profet modern care a fost Léon Bloy - negreșit o sursă de inspirație pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
inferioritate. Ce se putea astfel, paradoxal, dezamorsă. Marea revoltă se asociază nu o dată cu o sete de supunere. Oare revoltă profeților biblici mînioși, la care a fost raportat Arghezi, n-are că fundament o paradigmă divină, o adorație mistica? Oare acel profet modern care a fost Léon Bloy - negreșit o sursă de inspirație pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din deceniul patru (poate cel mai pregnant al
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
sens barthesian, exploatarea) moștenirii textuale, adîncirea ei prin rîvna hermeneutica, dezvăluind o vocație soteriologica. Mîngîietorul ne învață cum să citim textele pentru a-l putea citi pe El însuși, că absolut. Identificarea e dublă. Vechea Scriptură Îl așteaptă, Îl proclama (profeții sînt heralzii Lui), iar El, la rîndul Său, și-o asumă, o transpune în actualitate. Creația geniului se află în această prestație legată de arhetip. Alt unghi de abordare: geniul reflectă androginul, acea ființă primară, nediferențiata sexual, care ne instiga
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
comunicării artistice se transformă an unică șansă de "evadare" ficționala din ănchisoarea totalitara. an imanenta vidului dictaturii istorice, poezia este locul mistic al revelației (inspirației) transcendentale. Artă devine sub comunism o nouă religie unde ficțiunea este divinitatea supremă și poetul profetul ei. Nichita Stănescu și-a construit cu luciditate o biografie an consonanta cu această Utopie a literaturii, care ăncerca să ia locul imaginii tot mai nefericite a unei lumi alunecând mereu mai jos pe panta degradării umane. ăntr-un chip pe
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
la Sade, ea cel putin are consistentă, e palpabila și, mai mult decît atît, apropiată. Or, pentru Baudrillard universul nu mai este nici macar violent, ci amorf. Moartea însăși e banală, am banalizat-o noi prin experiență cotidiană. Baudrillard e un profet sumbru și extatic deopotrivă, pentru care Apocalipsa, deja pe jumătate instalată, are chipul unui ecran de control, după modelul televiziunii, "cel mai frumos obiect prototipic al acestei ere noi". O eră care nu mai este nici macar a vitezei, căci mașină
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
din perspectiva artistică morală creștină (în timp ce Nietzsche - trebuie precizat apăsat - vedea o involuție dionisiaca, barbara, descătușînd "voința de putere" a "supraomului" - consecință tocmai a distrugerii creștinismului 11). Concluzia lui Ion Ianosi nu constituie o noutate. Lucian Blaga (Dostoievski e un "profet al unui nou creștinism și al revoluției rusești, care, orice culoare ar avea, nu se poate despărți de religie"12) și Nichifor Crainic ("romancierul fără egal" este "un părinte bisericesc modern"13) îi sînt precursori. Totuși, filosoful marxist are o
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
București, 1956, p. 177. 9) Tudor Vianu, Dostoievski, E.P.L., București, 1956. 10) G. Călinescu, Dostoievski, în "Analele Academiei RPR", vol. VI, 1956, pp. 223-239. 11) Ion Ianosi, Dostoievski a "tragedia subteranei", Ed. pentru Literatură Universală, București, 1968. 12) Lucian Blaga, Profetul revoluției rusești, în "Voința", 7 noiembrie 1921. 13) Nichifor Crainic, Dostoievski (Romancierul ortodoxiei), în "Universul", 9 februarie 1931. 14) Ion Ianosi, op. cît., pp. 49-50. 15) N. Berdiaev, De la destination de l^homme, Paris, 1935, p. 254.
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
aminte, din când în când, de Mircea Vulcănescu. Deocamdată, pentru România „legală”, liberă, democratică (nu?), el continuă să fie „Deținutul K 9320”, „condamnat la 8 ani temniță grea pentru faptul de crimă contra umanității”. E drept că nimeni nu e profet în țara lui. Dar nici măcar martir?
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]