1,253 matches
-
întărirea capacității administrative a Băncii Centrale, au avut ca efect continuarea evoluțiilor favorabile înregistrate în sectorul bancar. S-a precizat, de asemenea, că măsurile de îmbunătățire a capitalizării sistemului bancar au condus la majorarea semnificativă a ratelor de solvabilitate, iar profitabilitatea băncilor a înregistrat o tendință ascendentă, începerea, la sfârșitul lunii aprilie 2002, a ultimei etape a procesului de autorizare a organizațiilor cooperatiste de credit, care se preconiza a se finaliza pe parcursul anului 2002, și derularea procesului de privatizare a celei
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
inversa, în sensul în care metalele prețioase devin abundente și provoacă creșteri de prețuri. Începând cu secolul al XVI-lea, prețurile cresc în toată Europa. Economia începe să cunoască ceea ce noi numit efectul de venit sau tendința de creștere a profitabilității (în parte falsă, în parte adevărată), ca urmare a creșterii cantității de monedă în circulație. Sigur că o parte din acest venit va fi devorat de inflație, dar o parte va rămâne la producător și va încuraja investițiile, dezvoltarea și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de a pasa o castană fierbinte, fără nicio valoare, din mână în mână615, ci de a asuma riscul ca fiind unul colectiv, în paguba sau în profitul tuturor. Capitalismul este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul fundamental al monedei de hârtie rămâne flexibilitatea sa și posibilitatea infinită de a acoperi în orice moment un număr infinit de tranzacții comerciale, însumate la o valoare infinită. Moneda de hârtie sparge orizonturile economiei și le împinge la valori
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nici întreprinderea (nivel "micro"), nici economia națională (nivel "macro"), nu sunt statice; nu ține seama de efectul de venit, de tendința producătorului de a impune un preț mai mare și mai mare sau de a-și ascunde cumva în prețuri profitabilitatea. De fapt, venitul este cel care împinge mai departe și alimentează încrederea. Ori încrederea este ingredientul de bază al capitalismului iar rata dobânzii joacă rolul esențial în alocarea și dirijarea resurselor 755. De fapt, prin jocul randamentelor celor două economii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
factori exteriori economici. 747 Ludwig von Mises, Ciclul economic și expansiunea creditelor, www.mises.ro, p. 4. 748 "Atunci când rata dobânzii determinată de piață este redusă prin expansiunea creditelor, multe proiecte care înainte erau socotite neprofitabile capătă o aparență de profitabilitate. Antreprenorul care își asumă executarea lor va trebui să constate încă cât de curând că a luat în calcul date eronate. În fond, toată această bogăție este fragilă, un castel clădit din nisipul fin iluziilor. Ea nu poate dura". Ludwig
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să o aplice în leadership va avea mari dificultăți în a supraviețui și își va pune compania în mare primejdie. Sunt convins că dacă managerii înțeleg și implementează principiile prezentate în această carte, vor avea câștiguri extraordinare în ceea ce privește performanța și profitabilitatea companiilor lor. Rolul executiv în managementul performanței Directorii executivi ar trebui să învețe și să aplice orice tehnică de management al performanței descrisă în această carte, însă din cauza poziției lor în cadrul organizației au unele responsabilități suplimentare. Selectarea rezultatelor/comportamentului. Este
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
dintre acestea au o importanță practică și marchează un jalon al domeniului prin raportarea la un autor de referință. Igor Ansoff (1965) consideră că obiectivele pot avea două forme: - mărimea „prag”, ca nivel-limită acceptat pentru o anumită performanță (spre exemplu, profitabilitate minimă sau costuri maxime); - mărimea-„țintă”, ca nivel dorit de atins. Perrow (1961) face o distincție demnă de reținut între obiectivele oficiale, care sunt anunțate public, și cele operaționale, care ghidează activitățile organizației. De regulă, obiectivele oficiale au o formă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dobândesc astfel iluzia că înțeleg ce se întâmplă în interiorul organizației. Obiectivele de natură tehnică (altele decât cele financiare) au o arie de adresare mai restrânsă, ca și o arie de înțelegere mai restrânsă. Dacă despre randamentele financiare, în special despre profitabilitate, vorbește toată lumea, despre randamentele energetice pot discuta doar un număr restrâns de inițiați. Finalmente, trebuie observat că obiectivele de natură cardinală, traduse în arhicunoscutele topuri sau clasamente, nu numai că sunt cele mai populare, dar generează o adevărată manie în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
special înainte de al doilea război mondial. Prima problemă legată de acest obiectiv este alegerea sa. Ea trebuie făcută astfel încât urmărirea obiectivului să aibă rolul de motor al performanței pentru organizație. După cum s-a remarcat în discuția privind scopurile firmei actuale, profitabilitatea nu mai este considerată singurul element motor sau cel mai important. Unele firme preferă să folosească o serie de elemente-punte spre profit, cum ar fi inovația sau responsabilitatea publică. În aceste condiții, concretizarea obiectivelor se poate face urmărindu-se performanța
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
4. Resursele fizice și financiare. Obiectivul de acest tip indică modul în care se dorește achiziționarea și utilizarea resursele fizice și financiare. Spre exemplu, firma X își propune să reducă datoria bancară cu 7% anual în următorii cinci ani. 5. Profitabilitatea. Obiectivele de profitabilitate sunt relativ diversificate, fiind exprimate cu ajutorul unor indicatori financiari de tip procentual. De regulă, obiectivul principal este considerat a fi legat de rata profitabilității. Spre exemplu, firma X își va îmbunătăți rata profitului cu 10% în următorii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și financiare. Obiectivul de acest tip indică modul în care se dorește achiziționarea și utilizarea resursele fizice și financiare. Spre exemplu, firma X își propune să reducă datoria bancară cu 7% anual în următorii cinci ani. 5. Profitabilitatea. Obiectivele de profitabilitate sunt relativ diversificate, fiind exprimate cu ajutorul unor indicatori financiari de tip procentual. De regulă, obiectivul principal este considerat a fi legat de rata profitabilității. Spre exemplu, firma X își va îmbunătăți rata profitului cu 10% în următorii cinci ani, iar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
propune să reducă datoria bancară cu 7% anual în următorii cinci ani. 5. Profitabilitatea. Obiectivele de profitabilitate sunt relativ diversificate, fiind exprimate cu ajutorul unor indicatori financiari de tip procentual. De regulă, obiectivul principal este considerat a fi legat de rata profitabilității. Spre exemplu, firma X își va îmbunătăți rata profitului cu 10% în următorii cinci ani, iar valoarea câștigului per acțiune va crește cu 15% în aceeași perioadă. 6. Dezvoltarea performanțelor manageriale. Obiectivul este asociat unor criterii de evaluare a managerilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de limbă engleză: - Specific (specific); - Measurable (măsurabil); - Achievable (tangibil); - Realistic (realist); - Time-related (raportat la timp). Atât în 1954, cât și în 1974, Drucker atrage atenția asupra faptului că sistemul de obiective trebuie să fie echilibrat. Această proprietate se referă la profitabilitate, la timp și la aria performanței. Profitabilitatea trebuie văzută „ca o limitare”, în sensul că nivelul ei trebuie abordat cu prudență. „Ochii companiei nu trebuie să fie mai mari decât stomacul” afirmă Drucker (1974) ca un avertisment împotriva unei strategii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Achievable (tangibil); - Realistic (realist); - Time-related (raportat la timp). Atât în 1954, cât și în 1974, Drucker atrage atenția asupra faptului că sistemul de obiective trebuie să fie echilibrat. Această proprietate se referă la profitabilitate, la timp și la aria performanței. Profitabilitatea trebuie văzută „ca o limitare”, în sensul că nivelul ei trebuie abordat cu prudență. „Ochii companiei nu trebuie să fie mai mari decât stomacul” afirmă Drucker (1974) ca un avertisment împotriva unei strategii de canibalizare dedicate exclusiv profitului, ca și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trebuie să fie mai mari decât stomacul” afirmă Drucker (1974) ca un avertisment împotriva unei strategii de canibalizare dedicate exclusiv profitului, ca și împotriva asumării unor riscuri disproporționat de mari de dragul unui anumit nivel al profitului. A păstra măsura în ceea ce privește profitabilitatea înseamnă, strict tehnic, din punctul de vedere al formei de exprimare a obiectivului, că aceasta ar trebui să fie asociată unui interval, mai degrabă decât unui prag minimal. „Tunde oaia, nu o jupui” este un precept de management enunțat în
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ale aceleiași companii, spre exemplu, ar trebui să urmărească obiective de costuri aproximativ identice. Într-un sens mai larg, ceea ce a sugerat de fapt Drucker, trebuie avute în vedere toate ariile de performanță. Nu se pot forța performanțele legate de profitabilitate, fără să fie afectate cele de imagine sau responsabilitate socială și viceversa. Deși strategia accentuează rolul obiectivelor pe termen lung, cele pe termen scurt se constituie în etape sine qua non. Un obiectiv legat de supraviețuirea imediată trebuie realizat înaintea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
magazinele au fost reamenajate și dotate cu echipamente moderne de depozitare și vânzare, există semnale certe ale unui declin al rezultatelor economice. Cifra de afaceri prezintă o relativă stagnare, asociată cu o ușoară scădere a volumului vânzărilor, iar indicatorii de profitabilitate au marcat o scădere cu aproximativ 50%. Firma înregistrează presiunea concurențială a lanțurilor de supermagazine și a hipermarketurilor, ce par a oferi puține șanse de supraviețuire. Managerul optează pentru o strategie bazată pe costuri și își propune să realizeze un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu economii emergente. Ultimele două decenii au arătat că principiile de comportament conform responsabilității sociale a corporației sunt adoptate și de IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii). Studiile arată că adoptarea acestui comportament are și o justificare economică solidă: creșterea profitabilității. Pe de o parte, există o reacție penalizantă a societății, pe de altă parte, se manifestă, din ce în ce mai clar, o preferință a stakeholderilor pentru corporațiile responsabile social. Investitorii instituționali, cum ar fi fondurile de pensii, fondurile mutuale, companiile de asigurări, fundațiile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
la competiția din interiorul unui grup strategic. Dacă interesează relația forțe-profitabilitate, atunci forțele se referă la o configurație omogenă de factori care îi afectează într-un mod similar pe concurenții care au comportamente similare, adică aparțin aceluiași grup strategic, iar profitabilitatea apare ca un efect manifestat sub forma unui indicator mediu la nivelul grupului, dar diferențiat față de alte grupuri din aceeași industrie și operând în aceeași arie geografică. Dacă s-ar considera că segmentul strategic este locul de desfășurare a competiției
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unui indicator mediu la nivelul grupului, dar diferențiat față de alte grupuri din aceeași industrie și operând în aceeași arie geografică. Dacă s-ar considera că segmentul strategic este locul de desfășurare a competiției, atunci ar rezulta că o concluzie privind profitabilitatea segmentului este asociată unor organizații care se confruntă cu patru forțe a căror tipologie este diferită, în funcție de strategia fiecărui grup strategic reprezentat. Diferențele între grupuri ar fi mai evidente la nivelul relației în filiera din care fac parte. Concurența la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
utilizează un computer personal, iar numărul de dimensiuni ar fi suficient pentru majoritatea industriilor. Afirmația se bazează pe o serie de studii (Rumelt, 1991; Schmalensse, 1985; McGahan și Porter, 1997, 2003) care au demonstrat că doar aproximativ 20% din variațiile profitabilității unei firme se datorează caracteristicilor industriei. Trasarea hărților se poate face folosind: - metode analitice, bazate pe tehnici de analiză multivariantă; - metode intuitive. Metodele analitice sunt utile, când există un număr mare de concurenți, ca și un număr mare de posibilități
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
unei structuri concurențiale mai avantajoase. În principiu, un concurent ce aparține la un moment dat unui grup strategic are următoarele posibilități: 1. să-și îmbunătățească poziția în grupul existent în detrimentul celorlalți concurenți, ceea ce ar putea duce la o creștere a profitabilității; 2. să-și îmbunătățească profitabilitatea odată cu ceilalți concurenți din grup, prin modelarea avantajoasă a caracteristicilor grupului; 3. să realizeze o mișcare de integrare într-un alt grup strategic, care prezintă caracteristici mai favorabile: 4. să constituie un grup strategic nou
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
În principiu, un concurent ce aparține la un moment dat unui grup strategic are următoarele posibilități: 1. să-și îmbunătățească poziția în grupul existent în detrimentul celorlalți concurenți, ceea ce ar putea duce la o creștere a profitabilității; 2. să-și îmbunătățească profitabilitatea odată cu ceilalți concurenți din grup, prin modelarea avantajoasă a caracteristicilor grupului; 3. să realizeze o mișcare de integrare într-un alt grup strategic, care prezintă caracteristici mai favorabile: 4. să constituie un grup strategic nou. 1. Îmbunătățirea poziției relative într-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
similar oferit. Dacă însă confruntarea implică segmente de piață diferite și o comparare a performanțelor economice agregate, atunci gestionarea corelată a prețurilor și costurilor va fi definitorie. 2. Modelarea avantajoasă a caracteristicilor grupului înseamnă, în esență, realizarea unei combinații între profitabilitatea înaltă și bariere favorabile scăderii nivelului rivalității în grup. „Barierele favorabile” ar însemna o combinație ideală de bariere joase de ieșire și bariere înalte la intrare, ceea ce ar avea ca efect teoretic scăderea numărului concurenților. La o primă vedere, ar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
favorabile” ar însemna o combinație ideală de bariere joase de ieșire și bariere înalte la intrare, ceea ce ar avea ca efect teoretic scăderea numărului concurenților. La o primă vedere, ar părea că există o corelație directă între nivelul rivalității și profitabilitate, de tipul: rivalitatea scăzută induce profitabilitate înaltă. În realitate, contează și nivelul celorlalte „forțe” din modelul Porter sau structura industriei, în sensul teoriei economiei industriale. Ar putea, de pildă, să existe o structură oligopolistă cu puțini competitori, dar puterea de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]