628 matches
-
tratament medicamentos adolescentului sfârșește în marea majoritate a cazurilor prin „desemnarea” acestuia din urmă drept „bolnavul” familiei și are adesea drept consecință o accentuare a simptoamelor sale. De asemenea, abordarea psihoterapeutică individuală devine adesea dificilă sau imposibilă prin exacerbarea atitudinilor proiective ale unuia sau altuia dintre membrii familiei. Aceste consultații preliminare constituie o metodă terapeutică în sine atunci când sunt reunite condițiile favorabile: terapeutul și locul în care are loc consultația sunt investite pozitiv, această investiție provoacă o deplasare a organizării conflictuale
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
interes pentru gândurile lor, pentru reveriile lor, pentru visele lor, doresc să înțeleagă cauza gândurilor lor și a stărilor lor afective. Alții, din contra, sunt fără încetare în căutarea unui obiect, a unei cauze externe, într-o atitudine dacă nu proiectivă, cel puțin externalizantă care îi împiedică să manifeste și cel mai mic interes față de universul lor reprezentațional intern; - o anxietate, o stare de disconfort destul de importantă pentru a face adolescentul să sufere și o recunoaștere a acestei anxietăți, a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în ceea ce privește funcționarea psihică specifică a fiecărui membru al familiei pare a fi de dorit și cu atât mai necesară cu cât adolescentul este tânăr. Într-adevăr, adolescentului îi este cu atât mai greu să se detașeze de o funcționare familială proiectivă și de o intricare sau o dezordine a funcționărilor psihice individuale cu cât el este tânăr și depinde în mod obiectiv de părinții săi. Dacă o astfel de funcționare pare a prevala în cadrul interacțiunilor familiale, atunci trebuie să propunem fie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
C. tratează modernitatea drept concept generic sau gen proxim - distingând-o net de ceea ce se numește modernism, care este doar unul dintre chipurile sale doctrinare și estetice. Cartea este un ghid de orientare în topografia modernității, semnalând erorile și iluziile proiective alimentate de înțelegerea și definirea ei, vreme de un veac și mai bine. Asupra conceptului de modernitate, C. operează o triplă proiecție semantică. Mai întâi, un decupaj axiologic, implicând un plus sau un minus valoric. (Modernismul s-a născut ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât și intensive. Întrebările trebuie să surprindă mai multe modalități de raportare la realitatea sondată: perceptiv: „Ce impresie și-a făcut profesorul de limba română?” 17 proiectiv - prezumtiv: „Intenționezi să-ți schimbi opțiunea profesională făcută?” apreciativ - evaluativ: „Consideri că angajarea ta în activitatea școlară este satisfăcătoare?” motivator - explicativ: „Care crezi că sunt motivele care uneori te fac să nu înveți?” „De ce te pasionează electronica?” Pe baza datelor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
test ce pune în evidență: relațiile copilului cu părinții; relațile copilului cu frații; relațiile copilului cu alți membrii ai familiei; preocupările importante ale copilului; atmosfera familială; locul copilului în familie; raportarea copilului la mediul familial; speranțe, năzuințe neexprimate 33 TEST PROIECTIV DESENUL LIBER: ASPECTUL LINIILOR:( gradul de apăsare al liniilor) care pot fi: -apăsate puternic-efort excesiv pentru a crea o imagine, îndrăzneală; -foarte slabe, imprecise-timiditate; -mâzgălituri fără continuitate-dezechilibru motor. STRUCTURA GENERALĂ A DESENULUI:claritatea, repartiția culorii, a figurii în spațiu. urmează
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
forțând acceptarea ipotezei că oamenii sunt entități emoțional-afective, nonidentice, dar experiențial posibil non simetrice; Empatia are statutul unuia dintre conceptele greu de definit, oricare ar fi poziția analistului. Acesta se regăsește sub diferite nume: intropatie, proiecție simpatică a Eu-lui, intuiție proiectivă și simpatetică, fuziune mintal-afectivă, 8 E. Păun, D. Potolea și colab., Pedagogie, Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 90. interpenetrare afectivă (interpătrundere), introiecție, transpoziție, transfer de identificare, împărtășire experiențială, insimțire, ș.a. II.5.2. Competența didactică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
educație, a rezultatelor evaluării 4. Realizarea activităților extracurriculare Realizarea de activități extracurriculare care contribuie direct la atingerea obiectivelor curriculare, ale dezvoltării personale, instituționale și comunitare sau a celor propuse de beneficiarii de educație. Realizarea activităților extra curriculare pe baza documentelor proiective ale unității de învățământ. Asigurarea participării grupurilor țintă și realizarea activităților curriculare pe baza planificării stabilite. Utilizarea potențialului local pentru creșterea atractivității activităților extracurriculare și comunitare. 5. Dezvoltarea profesională, activitatea metodică și științifică; activitatea generală a unității de învățământ și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
constrânge). Puterea personală - susținută de contactele interpersonale pe care persoana le-a cultivat de-a lungul timpului și care-i permit la un moment dat să exercite influență asupra celorlalți. Acest tip de putere se bazează de fapt, pe investițiile proiective și pe identificarea țintei influenței cu liderul sau/și pe relația de atașament între cele două persoane (personalitatea carismatică sau puterea referentului). Puterea informațională - dată de informație și alte resurse limitate (bani, relații influente, etc.) pe care liderul le deține
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3.3. Metode de evaluare psihologică a personalității În investigarea personalității în laboratorul de psihologie clinică metodele sunt mult mai riguroase. Se descriu mai multe clasificări a metodelor de investigare a personalității care în esență se reduc la: -chestionare; -tehnici proiective; -scale de evaluare clinică. Chestionarele, după conținut, pot fi de interese, de adaptare, de atitudini după aria studiată unifazice și multifazice. Chestionarele multifazice sunt cunoscute și sub denumirea de inventare de personalitate, din ce în ce mai utilizate, cum sunt: -chestionarul psihonevrotic al lui
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
scala globală psihiatrică) sunt: inventarul de depresie Beck (BDI - 1964) cu 13 itemi, versiunea prescurtată, forma Bf-S, 1970; aceste scale au diferite grade de cotare pentru evaluarea intensității simptomatice, iar unele sunt de autoevaluare. Tehnici de proiectare (denumite și metode proiective), teste de o percepție după Murray, teste de dinamism după Cattell, teste nestructurate după Cyseneck cunosc și ele mai multe clasificări: Anzieu - 4 grupe; Cyseneck - 4 grupe; Bell - 4 grupe; Rosenzweig - 3 grupe. 1. Tehnici asociative - Testul lui Rorschach (cu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
funcționalitatea sa de unu inedit, de individualitate sferic-închisă. A fi scos din această unitate, a o pierde în sensul expresiei de pierdere a minții înseamnă a fi supusă fragmentației. Practic, îți pierzi mintea atunci când ea este zdrobită și se sparge proiectiv în schije de psihic lezat. Devi lipsit de minte atunci când aceasta încetează să existe și să funcționeze ca o unitate, cu un întreg omogen. Formularea a fi situat în afara minții nu se referă aici la o poziționare în exteriorul unei
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
este dat de conjugarea relațiilor sale politico-diplomatice bilaterale, relațiilor comerciale externe și gradului de integrare în structuri organizaționale zonale și planetare. Conflictualitatea este indicatorul stării de stabilitate/securitate al unei entități teritoriale, funcție de care se au în vedere diferite abordări proiective ori soluții pe termen scurt, mediu sau lung. Pentru explicitarea tandemului centralitate - periferie în arealul arab, vom lua în considerare valorile mai multor mărimi ce definesc situația teritorială de fapt (poziția geografică, dimensiunile teritoriale, dimensiunile componentei demografice, potențialul economic, gradul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
parte semnarea acordului de pace egipteano-israelian din 1979, ca prim tratat araboisraelian, ce a deschis perspectiva reașezării raporturilor dintre Israelși lumea arabă pe coordonate nonconflictuale. Fenomenele care prin natura lor, deși induc consecințe geopolitice la nivel regional, nu trasează dimensiuni proiective cu valoare de prag pentru configurarea unor veritabile epoci cu trăsături distincte, pot fi încadrate în clasa mezoevenimentelor. De regulă mezoevenimentele se subsumează megaevenimentelor ori apar ca un corolar al lor, producându-se în intervalele delimitate de acestea. Astfel, dacă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lumii arabe (conflictele interne și cele interarabe), în contextul în care de șase decenii încoace Israelul este proclamat zgomotos principalul dușman al arabității, conferă imaginea reală a lipsei de coeziune și de unitate a lumii arabe, precum și absența unui program proiectiv coerent la nivelul spațiului arab cu privire la declarata cauză comună. Procentul aproape dublu al diferendelor interarabe (29,1%) față de cel al conflictelor arabo-israeliene (16,4%) și triplu față de volumul tensiunilor arabo-limitrofe cu vecinii nearabofoni (9,1%), dă măsura rivalității de orgolii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
psihică cu membrii unui public; apar ca fiind mai puternice și mai influente în timpul situațiilor de criză sau în timpul opozițiilor polemice. Războiul sau orice amenințare favorizează forța de "unificare" ("patria" în pericol);. se referă la entități abstracte care facilitează stările proiective sau de identificare ambiguă. Suscită mai ușor situații imaginare "de realizat" și accentuează exigența utopică, în detrimentul adaptării la cotidian; "sînt catalogate cu un termen unic care le exprimă în totalitate. În mod specific, acest termen nu are un echivalent care
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
internet, telefon, mass media, talk-shows) TEXTUALE Analize ale discursului Analiza conținutului structurii unui text (arhive, ziare, cărți, decizii ale Curții de Apel, ale instituțiilor, organizațiilor...; dicționare, enciclopedii) Conversații naturale ICONOGRAFICE Figurative, reprezentate prin imagini, artistice Desen și hartă grafică Probă proiectivă Semiologia materialelor artistice sau publicitare COMPORTAMENTALE Grile de analiză a conduitelor simbolice, ritualuri sacre, cotidiene sau profane Observație participantă sau sistematică, monografică Camera subiectivă și diverse înregistrări Inspirat parțial după A.-S. De Rosa, "Le "réseau d'association" comme méthode
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile, expresiile sau adjectivele care îi vin în minte în fața unui termen stimul sau inductor. Asocierile produse, sau termeni induși, sînt considerate spontane și elaborate reactiv. Ele ascund o dimensiune proiectivă, deoarece cuvîntul stimulator nu este o frază sau o întrebare precisă și poate fi interpretat de fiecare subiect în funcție de propriul său cadru de gîndire. Numărul de termeni care trebuie evocați este, în general, de la trei la șase. Unii specialiști îi
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de înlănțuire sau de implicare între cuvîntul inductor (poziționat în centrul paginii) și termenii care îi vor fi asociați. Li se propune și conotarea diferitelor cuvinte induse de semnele (+) sau (-). Acest procedeu s-ar înrudi cu o formă de "tehnică proiectivă", pentru a repera "structurarea hărții semantice induse de cuvintele-stimul și a explicita componentele sale conotative" (De Rosa, 1995, p. 101). Mai multe cuvinte inductoare ale unui același ansamblu reprezentațional ("națiune", "limită", "state membre" pentru RS a Europei, de exemplu) pot
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
De Rosa, 1995, p. 101). Mai multe cuvinte inductoare ale unui același ansamblu reprezentațional ("națiune", "limită", "state membre" pentru RS a Europei, de exemplu) pot fi astfel testate, fie pe pagini diferite, fie pe aceeași pagină ("Est"/"Vest"). Aceste producții, proiective și asociative în același timp, fac apoi obiectul unor analize de date multidimensionale, pentru a pune în evidență cîmpul semantic și structura. Se analizează, de asemenea, ordinea de prezentare a cuvintelor, lanțurile asociate care formează clase ierarhice (clustere) direct construite
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
la un rol (cel al profesionistului care își practică "meseria") și culturi ale muncii favorizează diferențierea gradelor de profesionalizare, între care se știe că medicul reprezintă figura centrală (Ferréol, 1995, pp. 202-208). Studiul meseriilor științifice este deci unul al strategiei proiective și identificatorii, al unei viziuni de sine și a vocației la subiecți în situații de școlarizare diferențiate, cu o cunoaștere ambiguă și incompletă despre ceea ce urmează să fie parcursul lor profesional. Rezultatele anchetelor reflectă o diferențiere efectivă între RS ale
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de putere și de constrîngere socială; de puternica încărcătură afectivă investită într-o acțiune și de relațiile cu memoria colectivă, necesară pentru a menține sau a justifica identitatea, existența sau comportamentele unui grup. În primul caz, caracterul neconstrîngător, chiar ambiguu, proiectiv și complex al unui context este cel care favorizează apariția și predominanța unei RS și efectele sale asupra practicilor. În cel de-al doilea, reprezentările, discursurile și practicile, interconectate, formează o entitate semnificativă, cvasi-rituală, apropiată de noțiunea de credință, impregnată
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
elementelor unei reprezentări, activată în timpul culegerii de date, prin aplicarea de teste asociative structurate în jurul unui cuvînt inductor susceptibil de a face să apară termeni induși ale căror centralitate (valență, conexitate), semantică și lexic se studiază. Caracterizarea în același timp proiectivă, afectivă și cognitivă a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a unei RS, ce descrie în principal orientarea afectivă, evaluativă față de obiect, structurat într-un ansamblu ierarhic de opinii, tipic pentru modul "propagare" de construire a unei reprezentări, și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fiind o proiecție a maturilor, o aspirație la care trebuie să se ajungă. Este un „pachet” de însușiri ce alcătuiesc o conduită care nu există încă, dar se speră că va fi. La nivelul acestui model se ipostaziază o funcție proiectivă și predictivă. 4. Specificarea prin performanțe. A performa înseamnă a concretiza atributele unei competențe. Performanța este o competență concretizată, întruchipată, devenită act. Se-nțelege că o competență întrece valoric o performanță vizibilă. Dar aceasta din urmă este reală. Prin raportare
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sâmbure de mac.” (M. Eminescu, I, 84) Identitatea atributului de clasificare rămâne implicită în planul semantic al termenului prin care se realizează sau al întregii sintagme atributive: „Teoria invarianților algebrici și-a găsit la vremea sa aplicații în fizică, geometria proiectivă, teoria numerelor.” (ViorelVodă, 109), „Icre moi aveți?” (I.L. Caragiale, 197), fiind întărită uneori, în planul expresiei, prin prepoziții de (din) și prin articolul demonstrativ cel: „Vezi că marfă de-asta nu pot da cu paralâcul.” (I.L. Caragiale, III, 199), „Pleca
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]