266 matches
-
logico-epistemologică a limbajului, în Ath. Joja, Studii de logică, III, București, 1971, p. 267-284 Joja, Ath., Limbaj natural și limbaj științific, în "Probleme de logică", III (1971), p. 9-26 Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969 Kant, Immanuel, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987 Klinkenberg, Jean-Marie, Inițiere în semiotica generală, Institutul European, Iași, 2004 Lamiquiz, Vidal, Lingüística española, Publicaciónes de la Universidad de Sevilla, Sevilla, 1975 Landar, Herbert
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
p. 111. 138 Ernst Cassirer, op. cit. , p. 57. 139 Ibidem, p. 58. 140 Ibidem. 141 Ernst Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filozofia culturii umane,Humanitas, București, 1994, p. 154-161. 142 A se vedea în acest sens Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. 143 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 14 ș. u. 144 Vezi George Edward Moore, Philosophical Studies, London, 1922. 145 David Pears, Wittgenstein
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității întemeierii metafizicii și matematicii prin rațiunea pură (v. Immanuel Kant, Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987). 337 Tudor Vianu, op. cit., p.138 ș.u. "Trăirea" (Erlebnis, cu termenul propus de Wilhelm Dilthey) este desigur apanajul artei, expresia artistică, iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
9. 69. Idem, pp. 19-20. 70. Idem, p. 22. 71. Pentru o opinie diferită, vezi articolul „I miti cosmogonici degli Yezidi” În vol. Gnostica et Hermetica, Ateneo, Roma, 1982, de Giulia Sfameni Gasparro. 72. Vezi Kurt Rudolph, Die Mandäer I: Prolegomena, das Mandäerproblem, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1960, p. 13. Trilogia lui Rudolph este și astăzi cea mai bună prezentare sintetică a credințelor mandeene, În ciuda interpretărilor ei marcate de idiosincrasie. Celelalte două volume sînt: Die Mandäer II: Der Kult (1961) și Theogonie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
New Testament and Gnosis: Essays in Honor of R. McL. Wilson, T. & T. Clark, Edinburgh, 1983, 1-19. James M. Robinson, gen. ed., The Nag Hammadi Library in English, rev. ed., Harper & Row, San Francisco, 1988. Kurt Rudolph, Die Mandäer I: Prolegomena. Das Mandäerproblem, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1960; Die Mandäer II: Der Kult (1961), și Theogonie, Kosmogonie und Anthropogonie in den mandäischen Schriften: Eine literarische und traditions-geschichtliche Untersuchung (1965). —, „Sophia und Gnosis: Bemerkungen zum Problem «Gnosis und Frühjudentum»”, in K. W. Tröger
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
la cea de-a doua (kompliziert). În același timp, a notat cu „a” Pentateuhul, cu „b” Profeții, iar cu „c” Scrierile, ajungând în acest fel la mai multe grupuri de analiză: Ea, Ka, Eb, Kb, Ec, Kc. Kahle prezenta în prolegomena sa la BHK, lista care conținea majoritatea manuscriselor ce purtau urmele vocalizării babiloniene. Mare parte a acestor manuscrise se află în prezent în Biblioteca Universității din Cambridge și la Biblioteca Bodleian din Oxford, chiar dacă provin din genizah vechii sinagogi din
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
îndreptățesc să o recomandăm, cu căldură, atât specialiștilor, cât și unei mai largi sfere de cititori interesați de cultura română. Lucia Cireș CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI I.1. ARHITECTURA IMAGINII I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE Etimologic, termenii de "imagine", "imaginar", "imaginație" conțin particula "im" din limba latină ( imago, -inis, imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea de "a imita". În unele limbi europene, s-a păstrat semnificația structurii lingvistice "im": fr. image, imagerie, imaginere, imitere
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Romuls, Coloana cerului, Editura Academiei RSR, București, 1972. VULCĂNESCU, Romulus, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985. Cuprins PREFAȚĂ 7 CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI 11 I.1. ARHITECTURA IMAGINII 11 I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE 11 I.1.2. IMAGINEA. TIPOLOGIE ȘI SEMNIFICARE 18 I.2. SPAȚIUL IMAGINAR 33 I.2.1. DE LA ARHETIP LA IMAGINE MITICĂ 39 I.2.2. SEMNIFICAȚIE ȘI PROCESUALITATE 48 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR 111 II.1
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spiritului" (ibid., p. 159). 93 E. Spranger, Der Sinn..., p. 21. 94 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 507. "Filozofia transcendentală trebuie să premeargă orice metafizică", întrucât "se cade ca ea să constituie mai întâi posibilitatea acesteia", spune Kant în Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können (Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1979, p. 30). 95 L. Blaga, Despre conștiința filozofică în Opere, 8, București, Editura Minerva, 1983, p. 78. Această subordonare a filozofiei fusese combătută
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
discontinuitate "Ceea ce mă învață experiența în anumite circumstanțe trebuie să mă învețe oricând și tot așa trebuie să-l învețe pe oricine, iar valabilitatea acesteia nu se limitează la subiect sau la starea lui din momentul respectiv", susținea Kant în Prolegomena...54, referându-se la condițiile de posibilitate a experienței. Istorismul relativizează însă acest cadru transcendental al cunoașterii. "Jede Epoche ist unmittelbar zu Gott", spune Ranke, în timp ce Wundt arată că orice epocă istorică "a devenit cu necesitate așa, și nu altfel". Comentând
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că, așa cum am mai văzut (cf. I, nota 2), "prezentul are tendința de a se dogmatiza", el este "instabil", "precar", "fluid" și devine "inactual", conform "legii evanescenței" a lui Fr. Paulhan (M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 353). 54 Imm. Kant, Prolegomena..., p. 52. 55 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 353. 56 V. Tonoiu, op. cit., p. 172. 57 M. Riedel, op. cit., p. 130. 58 Ibid., p. 129. 59 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 66. 60 Idealismul absolut al lui Hegel este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la Hegel) am găsit-o folosită înaintea lui Blaga de către Erich Becher (Geisteswissenschaften und Naturwissenschaften, p. 133). 66 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 67. 67 Ibid. 68 Ibid., p. 68. 69 Ibid., p. 69. 70 Ibid. 71 Imm. Kant, Prolegomena..., p. 133. 72 Ibid., p. 46. 73 Deși este descrisă de Dilthey ca "o încercare gigantescă" (ein Versuch von gigantischer Größe), și aceasta avea să eșueze (mußte mißlingen) cf. Das Wesen..., p. 15. 74 Ibid., pp. 15-16. 75 Apud M.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Alexandru Boboc. Peter Kampits, Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece, București, Editura Humanitas, 1999, traducere de Radu Gabriel Pârvu. Immanuel Kant, Kritik der reinen Vernunft, Leipzig, Verlag von Philipp Reclam jun., (ed. I: 1781), 1878. Idem, Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1979. Sören Kierkegaard, Die Werke, 1925. Oswald Külpe, Einleitung in die Philosophie, Leipzig, Verlag von S. Hirzel, (ed. I: 1895), 1907. Gabriel Liiceanu, Jurnalul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dăruiască o naștere, un prezent. Totuși, în ciuda mai multor apeluri și încercări repetate, acest lucru întîrzie încă să se producă, abia în ultimii ani ea încercînd să-și dăruiască un prezent, odată cu lucrările lui Serge-Christophe Kolm, Daniel Villey ș.a. În Prolegomene la învățarea filosofiei economice, Villey definea filosofia economică ca fiind ansamblul "problemelor proprii ale filosofiei proiectate asupra domeniului propriu al economiei politice." Obiectivul autorului este de a decons-trui și apoi de a reconstrui economia după cri-teriile filosofiei. În acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Minerva, București, 1983; Semne și simboluri, Editura Cronica, Iași, 1995; Istoria literaturii române. I. Epoca Junimii; II, Eminescu, Editura Geea, Botoșani, 1995; Eminescu și universul artei. Album, Editura A92, Iași, 1995; Eminescu și religia, Editura Timpul, Iași, 2000; Odiseea cuvântului. Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru, Editura Timpul, Iași, 2003; Literatura și celelalte arte, Editura Timpul, Iași, 2005. Volum de versuri: Apocrife la Cartea Facerii, Editura Junimea, Iași, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1996), al Societății Culturale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
relația poezie-sacru și exegeza textelor eminesciene religioase din Eminescu și religia. Preliminarii la o temă de eminescologie (2000); subcapitolele despre valorificarea temelor religioase în diferitele limbaje artistice, din Literatura și celelalte arte (2005); în sfârșit, întregul volum intitulat Odiseea cuvântului. Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru (2003), care materializa practic interesul constant al profesorului de la Literele ieșene pentru "aventura cuvântului" sacru. Chiar și pentru cititorii familiarizați cu opera sa critică, cea mai nouă carte semnată de Doru Scărlătescu, Apocrife la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o firească luptă pentru existență. Primul "avertisment", Cum și ce comunică literatura, conține o pledoarie pentru conștientizarea și recunoașterea rolului literaturii într-o societate, acela de a educa "fără să fie vorba de absolutizarea esteticului", pledoarie care ar putea constitui prolegomenele oricărui curs de artă a scrisului. Se impune citată o frază-aforism care accentuează importanța scrisului frumos la nivel macrosocial: "Literatura nu e o știință a comunicării, ci arta însăși a comunicării". Funcția pragmatică a literaturii, opoziția constatată de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
raportarea constantă la Kant nu capătă însă, la Benjamin, forma unui neokantianism dogmatic. Una dintre proble matizările specifice acestuia din urmă privește relația dintre „certitudinea“ universală a cunoașterii și „integritatea“ experienței. Prin distincția anterioară pe care Kant o face în Prolegomene între judecățile de percepție și judecățile de experiență, domeniul experienței este adus în proximitatea celui atemporal, infinit al cunoașterii pure. Altfel spus, experiența intră în atenția filo zofiei numai întrucât ea poate să devină (singurul, de altfel) obiect al cunoașterii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
8/1996. Printed în ROMÂNIA CĂTĂLIN GHIȚĂ DEMIURGUL DIN LONDRA Introducere în poetica lui William Blake INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: William Blake, romantism, poetica, interpretare Lui Liviu Cuprins Mulțumiri / 9 Introducere / 11 Partea I. Eul în viziune / 21 1.1. Prolegomena. Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator și eul empiric / 34 1.4. Emergentă eului creator / 36 1.5. Urizen că Doppelgänger al lui Blake / 47 Partea a II-a. Factorii inductori / 59 2.1
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator și eul empiric / 34 1.4. Emergentă eului creator / 36 1.5. Urizen că Doppelgänger al lui Blake / 47 Partea a II-a. Factorii inductori / 59 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake / 62 2.2. Imaginația / 66 2.3. Inspirația / 79 2.3.1. Forme indefinite ale inspirației / 87 2.3.2. Ipostaze personificate ale inspirației / 90 2.3.2.1. Dumnezeu / 90 2.3.2.2. Îngerii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1. Dumnezeu / 90 2.3.2.2. Îngerii și diavolii / 94 2.3.2.3. Sfinții și profeții / 97 2.3.2.4. Spiritele / 98 2.3.2.5. Muzele / 103 Partea a III-a. Esență viziunii / 107 3.1. Prolegomena. Mediul religios blakean / 109 3.2. Un concept binar / 114 3.3. Paradoxul viziunii și polaritatea timp-spațiu / 147 3.4. Dialectica lui Blake / 157 3.5. Semnificația cifrei 4 / 170 3.6. Patru tipuri de viziuni / 174 Partea a IV
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
3. Paradoxul viziunii și polaritatea timp-spațiu / 147 3.4. Dialectica lui Blake / 157 3.5. Semnificația cifrei 4 / 170 3.6. Patru tipuri de viziuni / 174 Partea a IV-a. Patru niveluri de interpretare a poeziei blakeene / 179 4.1. Prolegomena. Traducerea ideilor în metafore / 181 4.2. Nivelul social (America, Europe, The Song of Los) / 184 4.3. Nivelul metafizic (The Four Zoas) / 193 4.4. Nivelul estetic (Milton) / 205 4.5. Nivelul religios (Jerusalem) / 214 Concluzie / 229 Bibliografie / 233
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în centru analiză mai multor aspecte care privesc eul care traversează experiență vizionara. Voi încerca să arăt că acesta constituie o entitate duală, acomodând caracteristici creative și empirice. Ulterior, voi aplică rezultatele investigației pentru a radiografia eul blakean. 1.1. Prolegomena. Formularea identității Această problemă este suficient de complexă pentru a reclama un tratament în trepte. Astfel, sarcina care-mi revine în subsecțiunile ulterioare poate fi rezumata în patru mari etape. În primul rând, voi încerca să analizez conceptul general de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
rolul inspirației nu ar trebui privit drept exclusiv sau absolut: cei doi agenți se completează reciproc într-o juxtapunere fenomenologica armonioasă, ce contribuie la generarea, la intensificarea și, în ultimă instanță, la transformarea viziunilor empirice în viziuni estetizate. 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake Presupusa nebunie a lui Blake constituie un aprins subiect de dezbatere atât în perioada contemporană lui, cât și mai tarziu, cam până la mijlocul secolului al XX-lea. Unii critici resping ideea că viziunile blakeene sunt inspirate
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
se autoportretizează drept un vizionar; prin urmare, pentru a-i înțelege demersul, trebuie investigat nu numai profilul operelor sale, ci și dimensiunea experiențială care preceda procesul de creație artistică, oricât de circumspect ar fi criticul în privința acestor premise. 3.1. Prolegomena. Mediul religios blakean Nu este lipsit de utilitate să ofer, în debutul acestei secțiuni, o microanaliza a religiei blakeene și a influentelor suferite de aceasta. Vom vedea, pe parcurs, că înțelegerea facultății vizionare a artistului depinde în mod direct de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]