1,482 matches
-
Marea Revoluție Culturală Proletară (无产阶级文化大革命 în chineză, "Wúchăn Jiējí Wénhuà Dà Gémìng" în transliterarea pinyin), deseori numită doar (文革, wéngé), a fost o luptă pentru putere în Partidul Comunist din Republica Populară Chineză, care a inclus o parte semnificativă a societății chinezești și a
Revoluția Culturală () [Corola-website/Science/304757_a_306086]
-
retras în patriarhala așezare, Câmpina. Paradoxurile letale s-au petrecut în spațiul carpatin, în care, călăii purtau în mână toporul plin cu sângele opozanților, strigând cu multă isterie că, omul este cel mai prețios capital. România era condusă de dictatura proletară la volanul ipocriziei avutului obștesc, folosind șperaclul, ce-i al tău e și al meu, ce-i al meu e tot al meu. Torționarii care i-au schilodit pe nefericiți și au scurtat multe vieți, primesc, în continuare, pensii fabuloase
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
gărzilor patriotice, pregătite să intervină în cazul în care situația ar fi degenerat. Luările de cuvânt au fost stabilite dinainte, iar adunarea a fost transmisă în direct pentru conducerea de partid de la București. Pe lângă obișnuitele discursuri de "înfierare cu mânie proletară" a participanților la revoltă, la această ședință s-au luat decizii administrative și politice dure. S-a hotărât demiterea întregii conduceri a Întreprinderii de Autocamioane și alegerea uneia noi, deoarece s-a considerat că vechea conducere nu a reușit să
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
cu celelalte clase sociale. Dar, conform doctrinei care stă la baza proletcultului, „revoluția proletariatului” este urmată de: În domeniul artistic, proletcultismul a produs, între altele, realismul socialist, iar în domeniul științei a dus la derive grave cum a fost „genetica proletară lîsenkistă”. În domeniile literaturii, teatrului și cinematografului a produs creații de „agit-prop” (alt cuvânt telescopat, format din comprimarea termenilor sintagmei "agitație-propagandă") sau de proslăvire a liderilor (fie personaje istorice reinterpretate, fie liderii comuniști) într-un stil care a fost judecat
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]
-
și în sistemul economic global. Conradi este beneficiarul direct al acestui sistem de exploatare, aflat într-o poziție nu doar de forță, ci și de antagonism de interese materiale, față de localnicii români. La asta mă refeream când spuneam că „internaționalismul proletar” trebuie serios revizuit. Interesele diferite și raporturile de putere între proletarii din centrul euro-atlantic și cei din restul lumii au fost teoretizate și dezbătute încă dinainte de apariția „internaționalei a treia”, iar diviziunea imperială joacă aici un rol cel puțin la fel de
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
trebuia să asigure securitatea noilor state europene împotriva imperialismului renăscut german și rus. În acest timp, Vladimir Ilici Lenin considera că Polonia nu este decât o piedică în calea asigurării ajutorului bolșevic pentru partidele comuniste europene dornice să declanșeze revoluții proletare. Până în 1919, forțele poloneze cuceriseră controlul asupra celei mai mari părți a Ucrainei apusene după victoriile repurtate în războiul polono-ucrainean. Efemerul stat vest-ucrainean condus de Evghen Petrușivici nu a putut rezista într-o regiune revendicată atât de polonezi cât și
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
că numele lui avea să se mai reîntoarcă vreodată în sfera publică; regimul comunist părea de nezdruncinat, iar scrierile poetului dobridorean țineau de mirajul altei lumi, peste care prinsese deja să se aștearnă uitarea, atunci cînd nu se așternuse oprobriul «proletar»” februarie 1882 în Dobridor. În perioada 1901-1903 a urmat cursurile ˝Școlii militare de artilerie și geniu˝, primind gradul de sublocotenent. În anul 1906 a fost ridicat la gradul de locotenent iar în 1911 la cel de căpitan. În anul 1911
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
perioada 1907 - 1916, Octav Băncilă și-a perfecționat abilitățile tehnice, și-a aprofundat ideile, totul fiind dublat de o voință neclintită care l-a dus în final la o creație excepțională de o mare măiestrie artistică. Încrederea în viitorul lumii proletare, crezul în cauza celor mulți și obidiți și faptul că era posesorul unei inimi iubitoare și a unui suflet viu, el a variat neîncetat tehnica picturală imediat după ce și-a fixat conceptual tematica și modul de realizare cromatic al lucrărilor
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în data de 2 februarie 1914 s-a prezentat la deschiderea expoziției din București cu circa șaizeci de lucrări. A adus cu el picturi în care a reprezentat viața țărănimii și a muncitorilor din acele vremuri. Dintre lucrările cu tematică proletară s-au remarcat "Întrunirea", "Fierarii", "La nicovală" și "Muncitorul" datat în anul 1911. Începutul tematicii proletare în opera lui Băncilă a fost stabilit cu lucrarea "Muncitori" din anul 1905. Reprezentarea în spirit critic a vieții satelor s-a remarcat în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
șaizeci de lucrări. A adus cu el picturi în care a reprezentat viața țărănimii și a muncitorilor din acele vremuri. Dintre lucrările cu tematică proletară s-au remarcat "Întrunirea", "Fierarii", "La nicovală" și "Muncitorul" datat în anul 1911. Începutul tematicii proletare în opera lui Băncilă a fost stabilit cu lucrarea "Muncitori" din anul 1905. Reprezentarea în spirit critic a vieții satelor s-a remarcat în picturile "Pribeagul", "Pâinea noastră de toate zilele", "Propagandistul". A avut pe simeze și tablouri cu scene
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
poartă o bonetă frigiană, simbol al revoluției din 1780. Acest tablou a fost expus pentru prima oară la Iași în vitrina unei librării. Există o lucrare similară lui "Pax" (1916) în care muncitorul are capul descoperit. Alte lucrări cu tematică proletară expuse în 1915 au mai fost "Grevistul" și "În zi de grevă". Grevistul se remarcă prin duritatea portretului care înfățișează un muncitor la bustul gol cu privirea întunecată și cu-o pipă în gură. El întruchipează îngrijorarea maselor proletare în fața
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
tematică proletară expuse în 1915 au mai fost "Grevistul" și "În zi de grevă". Grevistul se remarcă prin duritatea portretului care înfățișează un muncitor la bustul gol cu privirea întunecată și cu-o pipă în gură. El întruchipează îngrijorarea maselor proletare în fața evenimentelor mondiale ale vremii. O compoziție militantă antirăzboinică a fost "Muncitorul, Revoluția și Dreptate", unde apar trei personaje simbolice: "Muncitorul", care are un ciocan în mână și o coasă în cealaltă, și are pe o parte, "Dreptatea", care are
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a dat o valoare deosebită realismului său critic. O dată cu venirea anului 1905, Băncilă a devenit foarte preocupat de viața și activitatea proletariatului, lucru care l-a determinat pe artist să execute numeroase lucrări cu această tematică. Primele tablouri cu tematică proletară au fost făcute în anul 1905 și ele au fost "Muncitorul" și "Muncitor în repaus". Artistul a vrut să zugrăvească cât mai veridic personajele și acest lucru a dus la o privire răscolitoare și o ținută dârză. Cu toate că liniile sunt
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
București de autoritățile comuniste după preluarea puterii în 1947, a fost cea de distrugere a cariatidelor de pe clădirea fostei Bănci Albina (azi clădirea Administrației Apele Române) de pe strada Edgar Quinet, sânii cariatidelor fiind considerați la acea vreme incompatibili cu "morala proletară". În orice caz controversa a fost scoasă în evidență de presa internațională, care a relatat cu ironie faptul ridiculizând deciziile ”estetice” ale autorităților.
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
colaborat o vreme. În 1903, la al doilea congres al PSDMR, Plehanov s-a despărțit de Lenin și de bolșevici și a trecut de partea menșevicilor. Pe durata primului război mondial, el a avut o poziție "naționalistă", opunându-se "internaționalismului proletar" al bolșevicilor, militând pentru luptă până la înfrîngerea Germaniei. El s-a întors în Rusia la puțină vreme după izbucnirea Revoluției din Octombrie, dar a părăsit țara din nou datorită ostilității lui față de bolșevici. A murit de tuberculoză în Terijoki, Finlanda
Gheorghi Valentinovici Plehanov () [Corola-website/Science/298441_a_299770]
-
majoritatea partizanilor au reușit să scape în Bosnia. Cam în acest timp s-a petrecut ruptura dintre partizanii comuniști și regaliștii cetnici, relațiile dintre cele două mișcari ajungând la conflict direct. Pe 22 decembrie 1941, partizanii au foramat „Brigada I proletară” - prima unitate militară regulată capabilă să conducă operațiuni armate în afara regiunii pe care o controla. Această dată a fost proclamată în perioada postbelică „Ziua Armatei Populare Iugoslave”. Pe 1 martie 1942, toate unitățile de partizani s-au unit în forța
Partizanii iugoslavi () [Corola-website/Science/311594_a_312923]
-
știința economiei politice (așa cum arată însuși Schumpeter când se referă elogios la "școala de la Salamanca"). Alți economiști, precum marxiștii E. P. Thompson și Henryk Grossman, subliniază în lucrările lor că dezvoltarea sistemului în Anglia protestantă se datorează în primul rând majorității proletare formate din țărani alungați de pe pământurile aflate în uz comun odată cu generalizarea fenomenului de împrejmuire (enclosure), la care necesitatea supraviețuirii conta cu siguranță mai mult decât orice alt considerent când era vorba de proletarizarea lor și antrenarea în competiția acerbă
Etica protestantă și spiritul capitalismului () [Corola-website/Science/312361_a_313690]
-
studiile din deceniile recente oferă un „portret nuanțat al partidului, atât ca sectă stalinistă legată de un regim infam, cât și ca cea mai dinamică organizație a stângii americane din anii 1930 și '40”. În ce privește prima acuzație, PCSUA, invocând internaționalismul proletar, a finanțat o elaborată rețea de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, în care au fost implicați 500 de membri ai săi ca spioni. Cel mai cunoscut exemplu a fost cel al Proiectului Manhattan în care rețeaua a fost acuzată de transmiterea
Partidul Comunist din SUA () [Corola-website/Science/319963_a_321292]
-
b>Flacăra</b> și pentru <b>Ziarul Financiar</b>. În 2012, lansează portalul <b>RO Q DOC</b>, dedicat filmelor documentare queer.</i> Unde-ai copilărit? Sunt născut în 1958, pe strada Petre Țină, în raionul Tudor Vladimirescu, un cartier proletar, unde era și stadionul „23 August”. Stradă mai este și acum, dar nu și casa în care m-am născut și în care am copilărit. Ne-au demolat în 1965. Era o casă minunată. Bunica mea a fost croitoreasa pentru
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
finale în seama Congresului Sovietelor Întregii-Rusiei, ce urma să se reunească, inițial, pe 20 octombrie, a fost adoptată. Liderii partidului simțeau că membrii de rând erau încă temători ca urmare a represiunii suferite după revolta eșuată din iulie, iar populația proletară în general era blazată și epuizată, în ciuda nemulțumirii generalizate și a sentimentului că situația nu mai putea dura prea mult. În 16 octombrie chiar, reprezentanții Comitetului Militar Revoluționar (organism bolșevic înarmat), ca și membrii Sovietului Petrogradului (dominat și el de
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
Citesc În această nesuferită dimineață de toamnă australiană, În Canberra, două texte semnate de doi oameni atât de diferiți și totuși atât de asemănători prin soarta ce le-a fost dată, să respire același aer pestilențial al României proletare, Într-o societate multilateral dezvoltată În centrul căreia nu se afla omul, ci grija pentru om. Este vorba de răspunsul clar și răspicat al domnului Nicolae Breban la tentativa nerușinată a pletorei jurnalistice de a-l defăima „pe surse” și
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]
-
și "Floare albastră" în "Convorbiri literare". Pe 1 noiembrie 1874 publică în "Convorbiri literare" un articol despre Constantin Bălăcescu, reproducându-i multe poezii. Colaborez la "Lexiconul" Brockhaus cu un articol despre Arthur Schopenhauer. Pe 1 decembrie apare poezia "Împărat și proletar" în "Convorbirile literare". Pe 1 februarie 1875, publică în "Convorbiri literare" poezia "". Pe data de 9 iulie apare în "Curierul de Iași", fără semnătură, schița "". Pe 6 august apare în același ziar nuvela "Cezara", retipărită și în numerele din 11
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
ne-am îmbătat, nu-i așa, cu acest refren al artei pentru artă? </spân></p> De la extremă în care arta nu poate exista decât ca mijloc de a proslăvi și/ sau ilustra formă (la Platon), pe Dumnezeu (în creștinism), avântul proletar (în comunism) ajungem la extremă în care arta trebuie judecată exclusiv după propriile criterii care nu pot fi decât de natură estetică! Izolați într-un turn de fildeș, artiștii scăpa oricărei forme de responsabilizare socială! Artă nu e un vehicul
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
că te afli într-un punct neutru ideologic e pură naivitate, în cel mai bun caz. Încercarea de a izola artă într-un turn de fildeș ”estetic” este la fel de violență că și subjugarea ei explicită unui scop precis - stimularea avântului proletar și a conștiinței de clasă. Așadar, ideea că poți scăpa de ”politică” este una dintre cele mai violente forme de a transforma artă într-o afacere profitabilă pentru câțiva privilegiați cu acces la fonduri și alte tipuri de resurse de
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
Jünger și cu pictorul Richard Seewald. În același timp, Carl Schmitt s-a îndreptat către o carieră didactică. După ce a publicat două noi lucrări: „Romantismul Politic" () în 1919 și „Dictatura - De la începuturile conceptului modern de suveranitate până la lupta de clasă proletară" (). În 1921, el a fost angajat ca profesor la Școala Superioară de Comerț din München. În perioada 1921 - 1933 a predat succesiv la Universitățile din Greifswald, Bonn, Berlin - (Școala Superioară de Comerț) și Köln, pentru ca în cele din urmă să
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]