840 matches
-
Împărat și proletar: pentru acesta nu există decât legea morală lăuntrică ce exclude furia răzbunătoare și egalitaristă, pragmatismul și contingența. Deturnarea retorică a planului semantic, premeditată de autor, a generat confuzia de apartenență a celor două conștiințe, cea empirică, a proletarului, și cea transcendentă, a Cezarului, în care trebuie să recunoaștem sensibilitatea formelor intuitive și gândirea etică a poetului, precum și conceptele apriorice de spațiu-timp-cauzalitate care au marcat întreaga operă a lui Eminescu.
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
convertire publică a lui Eminescu! L-am facut membru postum al Academiei Române, ce dracu! Să pună și el puțin osul la înălțarea culturii noastre! Să scrie poezii noi, măi angajate! Ce-ar fi să compună alte versiuni la Împărat și proletar, mai explicit socialiste? Iar poemul Scrisoarea a III-a să-l completeze, în sensul în care, să existe și o parte a treia cu viziunea unui viitor comunist. Nu așa ar fi logic: trecutul istoric glorios, prezentul burghezomoș ieresc decăzut
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
una din puținele sătence de origine germană rămasă în localitate, avea casa fortificată (cu tradiționalele porți înalte la stradă să nu poți vedea capra vecinului) cam la capătul din spre vale a satului. De la ea începea cartierul Vlah unde locuiau „proletarii” care-și câștigau amarul muncind pe „moșiile” sașilor. Și în acest cartier casele construite de sute de ani sunt și astăzi arătoase. Nu se putea zice că „țigănia” satului era exploatată la sânge. Din păcate astăzi casele, chiar cele locuite
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
de ar fi fost, iar cei care meritau oprobriul erau criticați chiar români sadea de ar fi fost. Este o cultură adevărată, nu politică de fațadă. Nu mai zic de iobagi, talpa țării care, deși nu se puteau caracteriza drept „proletari din toate țările uniți-vă” deoarece dețineau o brumă de mijloace de muncă superioară chiaburimii din țările românești, constituia un bloc omogen indiferent de etnie. Toți erau obligați să-și respecte și să asculte proprietarul de drept al pământului lucrat
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
emană din acesta poezie, după mine e arta însăși , e geniul însăși a poeziei românești , ceea ce și mie îmi spune că Eminescu e un geniu în arta literaturii universale , nu numai a României . Am învățat și Scrisoarea III , Împărat și proletar , și câte și mai câte poezii scrise de Eminescu, nu mi-au trecut pe sub ochi , însă niciuna din ele după mine nici nu se apropie măcar de Luceafărul acesta a lui Eminescu . Și totuși după câte simt eu , Luceafărul , poezia
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (11) - PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE... Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Într-o zi am avut un pacient cu nume ciudat... Se numea Dorfman Marx. Nu Max, cum am crezut o clipă, ci
SCHIŢE UMORISTICE (11) – PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384111_a_385440]
-
mai. Era important să te cheme politic, așa că i s-a dat un nume frumos, modern și de viitor. Pe fratele cel mic îl cheamă Ionatan. Dorel SCHOR Tel Aviv 30 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (11) - PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE... / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SCHIŢE UMORISTICE (11) – PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE... de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384111_a_385440]
-
timp să mai și citească o carte. Pentru el și pentru mulți alții asemenea lui, viața se învârte în jurul câmpului, a cirezii de animale și a gospodăriei, pentru care trebuie să se spetească muncind din zori și până apune soarele. Proletarii zeloși fac și ei parte din aceeași categorie, căci timpul s-a comprimat deja pentru ei și le este imposibil să-și mai împartă puținele clipe de liniște cu o carte. E prea mult! Elevii și studenții sunt forțați să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
de exaltare mistică, „profanarea mormîntului cu butaforie eflorescentă“. Mă voi strădui să reconstitui, cît de cît, firul gîndirii sale: „moartea nu poate fi păcălită; florile Își au traiectoria lor logică, aidoma ciclului biologic al omului, de la eflorescență pînă la descompunere; proletarii au dreptul la aceleași onoruri postume ca și domnii; curvele sînt produsul diferențelor de clasă; curvele sînt (deci) demne de aceleași flori ca și doamnele de familie bună“. Și cîte altele. Cortegiul funerar În frunte cu Bandura va flutura steaguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ținînd o coroniță deasupra unei micuțe răposate), și-n fața mulțimii tăcute a marinarilor cu capetele dezgolite și a prostituatelor boite va ține un discurs solemn. Va relata pe scurt, chiar schematic, biografia Marietei: existența chinuită a unui vlăstar de proletar, dintr-o mamă spălătoreasă și un tată depravat, un hamal alcoolic care-și sfîrșise zilele În portul marsilian. Dar marinarul și revoluționarul Bandura, gîtuit de emoție și cu o voce spartă, Încercă prin acel discurs lugubru În care făcea bilanțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au primit pământ suficient s întemeieze o gospodărie viabilă. Dimpotrivă, în perioada interbelică vom întâlni iarăși țărani fără pământ, proletari agricoli, care lucrau cu ziua pe la cei mai bogați și pe la moșierii rămași. Pământul primit a trebuit să fie plătit, și mulți țărani nu au avut cu ce plăti, alții, după un timp, și-au vândut pământul. Gospodăria țărănească avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de către partidul comunist. Sigur că mulți habar nu aveau ce se strig și împotriva cui. Se striga „moarte fasciștilor”, pe lângă alte sloganuri. La sfârșitul coloanei erau cei luați de val, nici nu auzeau bine ce se strigă în față. O proletar striga de mama focului „moarte farmaciștilor”, la care Iacobeanu zice: „Auzi domn’ Cernat, zghibura dracului, vrea să-i omoare pe farmaciști, prin potrivire de nume.” L-am cunoscut pe Dumitru Iacobeanu după anul 1950, când organizase o stână la Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-și cumpere pământ. După primul război mondial țăranii soldați așteptau o reformă agrară care a fost legiferată în 1921. Cu toate acestea, zeci de mii de familii țărănești aveau insuficient pământ (de la câțiva ari până la un hectar); erau zilieri, proletari agricoli. Înainte de sfârșitul celui de-al doilea război mondial se preconizase o nou reformă agrară (devenise o obișnuință!) de către toate forțele politice. Din multiple motive de ordin ideologic, economic, social și politic, la care adăugăm motive psihologice, de prestigiu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Așa că dormeam în spatele tejghelei și mă gândeam la Contesă. Păcat că nu m-am concentrat atunci când a zis ea povestea cu misiunea, așa am pățit și la bacalaureat, nu m-am concentrat, asta e, și am greșit la Împărat și Proletar, am zis că împăratul e Mircea cel Bătrân, un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port, și așa am ajuns proletar, am învârtit cimentul douăzeci de ani, și nici aici nu m-am concentrat, că-l furam și nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
așa am pățit și la bacalaureat, nu m-am concentrat, asta e, și am greșit la Împărat și Proletar, am zis că împăratul e Mircea cel Bătrân, un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port, și așa am ajuns proletar, am învârtit cimentul douăzeci de ani, și nici aici nu m-am concentrat, că-l furam și nu știu cum se făcea că se întărea tot. Da oricum n-aveam ce să fac cu el, furam și eu, așa, să nu fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Kant la Lemberg, adulmecă vestigiile Movileștilor și se oprește la Iași. În septembrie 1874, este numit provizoriu, director al Bibliotecii Centrale din Iași. Aici, își face datoria cu multă conștionciozitate. În decembrie același an apare în Convorbiri literare * Împărat și proletar și debutează în învățământul Institutului academic din Iași ca suplinitor. După scrupulele sale pedagogice, provoacă aici protestul total al elevilor și este nevoit să se retragă. În iunie 1875, este numit revizor școlar pe două județe ; Iași și Vaslui. Câștigul
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
mama, îl cânta tata, dar mai târziu, după dezghețul hrusciovist, m-am întâlnit în primul rând prin poetul nepereche, Eminescu, prin Alecsandri, prin anii '57, '58, când ajunseseră la noi în Basarabia într-un mod selectiv. Din Eminescu, Împărat și proletar, Somnoroase păsărele, dar eram totuși fericiți, înțelegi, căci auzeam limba noastră adevărată, frumoasă, muzicalitatea cuvântului nostru, și eram fericiți că cunoaștem măcar atât. Pe urmă, desigur că au fost editați toți clasicii noștri din Moldova și i-am studiat în
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
și Mitropolit, unde ați avut prilejul să observați cum evoluează diaspora românească. Dacă până în anul 1989 această diaspora era formată, cu precădere, din refugiați politici, deci o diaspora politică, după acest an marea masă a emigranților a fost formată din proletari și intelectuali care își căutau o viață materială mai bună. În cele ce urmează, aș dori să abordăm problema identității religioase, a culturii românești și a înțelegerii ecumenismului, într-o diaspora radical schimbată după anul 1990. Dar înainte de a intra
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
care îl destăinuia Eminescu: „În orice om o lume își face încercarea/ Bătrânul demiurgos se oprește-n van;/ În orice minte lumea își pune întrebarea/ Din nou: de unde vine și unde merge floarea/ Dorințelor obsure sădite în noian” (Împărat și Proletar). Existența eminesciană este o existență întru Poezie. Dar să nu uităm că Poetul a fost și un jurnalist de excepție. A abordat, în articolele publicate, mai ales în Timpul, mai toate temele ce frământa sociatatea românească în timpul său. A publicat articole
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
Și au un interes acut: Profitul să le fie mult. N-ar fi asta de acuzat, Dar avem proletariat, Ce muncește pe simbrie, La patron, în băcănie. Și de-aici anomalia: Profitul versus simbria! N-o să vrea parlamentarul Să plătească proletarul! N-or să facă nici o lege Ca salariul să mi-l drege, Că patronul-parlament Se plânge de faliment! Sigur asta-i de fațadă, Fi’ncă lumea o să-i creadă Și n-o să-i contrazică, Fie, poate, și din frică. Dar
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
Sigur asta-i de fațadă, Fi’ncă lumea o să-i creadă Și n-o să-i contrazică, Fie, poate, și din frică. Dar un calcul mai decent O s-arate, evident, Că salariul cel mărit, O să crească și-un profit, Dacă are proletarul, A-și cheltui salariul, O va face, știm prea bine, Tot în țară, pe la firme. Proletarul de-i avut, Oricât ar cheltui de mult, Tot în țară o va face, Bănuțul ca să-l toace! Și-n felul ăsta, evident Ar
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
Fie, poate, și din frică. Dar un calcul mai decent O s-arate, evident, Că salariul cel mărit, O să crească și-un profit, Dacă are proletarul, A-și cheltui salariul, O va face, știm prea bine, Tot în țară, pe la firme. Proletarul de-i avut, Oricât ar cheltui de mult, Tot în țară o va face, Bănuțul ca să-l toace! Și-n felul ăsta, evident Ar trăi lumea decent, S-ar stimula, astfel, consumul Și ar trăi perfect tot omul. Fiindcă procente
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
în Occident, unde ați avut prilejul să observați cum evoluează diaspora românească. Dacă până în anul 1989 acestă diaspora era formată, cu precădere, din refugiați politici, deci o diaspora politică, după acest an marea masă a emigranților a fost formată din proletari și intelectuali care își căutau o viață materială mai bună. În cele ce urmează, aș dori să abordăm problema identității religioase, a culrurii românești și a înțelegerii ecumenismului, într-o diaspora radical schimbată după anul 1990. Dar înainte de a intra
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
culturale, socio-economice și nu în ultimul rând cele teologice, hotărâtoare. Totul începe cu marea catastrofă a secolului XX. După primul război mondial, ortodoxo-comunismul lui V.I. Lenin și capitalismul președintelui USA, Woodrow Wilson, înlocuiesc vechea lupta dintre națiuni și imperii. Egalitatea proletarilor, eliberați de exploatarea omului de către om și libertatea capitalului devin noile evanghelii, care au amenințat lumea și cu bomba atomică. Atât în Lagărul ortodoxo-comunism cât și în Lumea liberă, omul devine în acest lung Război Religios Rece, derizoriu, secundar. După
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
pe bloguri. - Ce spune Serviciul de Informații Secrete despre Eduard Ovidiu Ohanesian, de când cu un asemenea raport ? - Au fost prompți. Mi-au depus un denunț penal care s-a pierdut în neant, iar în 13 aprilie 2007, m-au înfierat proletar drept dușman al poporului pe siteul SIE. Puteți verifica la comunicate. Derbedeii României de la conducerea SIE (cea reală) lucrează și astăzi după principiul: “Dai în mine, dai în fabrici și uzine.” - Ce aduce în plus volumul “Puterea din umbră. Scurtă
PUTEREA DIN UMBRA O CARTE DOCUMENT DESPRE CUM SE SCRIE ISTORIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349610_a_350939]