521 matches
-
199-203; Ungureanu, La umbra cărților, 29-34; Ungheanu, Arhipelag, 393-401; Cristea, Domeniul, 368-373; Săndulescu, Continuități, 284-287; Pillat, Itinerarii, 359-366; Dimisianu, Opinii, 257-260; Grigurcu, Critici, 503-507; Eugen Simion, „Exaltarea autohtonă”, L, 1991, 13; Ioana Pârvulescu, Semnale de alarmă, RL, 1994, 33; Nițescu, Proletcultismul, 310-311; Gheorghe Grigurcu, O atitudine anticonservatoare, VR, 1995, 5-6; Gheorghe Grigurcu, G. Călinescu, o pasăre împăiată?, RL, 1996, 17; Gheorghe Grigurcu, Chiar din burta lupului, RL, 1997, 34; Mirodan, Dicționar, 9-21; Dicț. scriit. rom., II, 8-10; Dimisianu, Lumea, 376-381; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
în esență, un antiromânism, stimulat, printre altele, de pornirile de «urinare pe bisericiă (Tudor Arghezi) și de complexele europenizării. Volens-nolens, acțiunile demolatoare ale dilematorilor (care nu pot fi confundate cu o relectură) au ceva din agresivitatea primitivă și sociologist-vulgară a proletcultismului, nutrindu-se, în esența lor intimă, și din internaționalismul abstract pe care-l promovează și azi comuniștii din R. Moldova... Dilematorii nu au ținut în mână Caietele eminesciene, considerate de Manolescu maculatoare: în acestea pulsează însăși cultura universală.” „Cum poate
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
volumul La poarta lui Ștefan Vodă, un fel de epopee constituită din nouăzeci și două de piese, toate în spirit popular, turnate în tipar de baladă, doină, bocet sau pastel. Capitol foarte bogat, nefiind doar teren de evaziune în anii proletcultismului, poezia pentru copii a lui L. e de bună calitate, duioșia, umorul bonom al omului matur unindu-se aici cu vocația pedagogului. SCRIERI: Rod, Cernăuți, 1933; Stampe în lumină, București, 1933; Cer valah, Cernăuți, 1934; Cuvintele s-au scuturat peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
de șoaptă lirică”, înzestrat „cu instinctul cântecului” (Pompiliu Constantinescu), B. și-a vădit în Cabane albe, în Brume (1940) și Turnuri (1945) identitatea vocii lirice, dicțiunea originală, „cadența internă”, „metronomică” (M. Petroveanu) și aria tematică individualizatoare. După război, la începuturile proletcultismului însă, poetul „a rătăcit pe tărâmuri străine artei sale” (N. Steinhardt). Cărțile din intervalul 1949-1956 (Minerii din satul lui Crișan, 1949, Tulnice în munți, 1950, Cerbul roșu, 1956) intră în categoria reportajului versificat, abundând în locuri comune, alegorii tocite, simbolistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
165-171, 179-181; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Ghițulescu, O panoramă, 276-279; Manea, Contur, 36-40; Condurache, Portret, 41-44; Raicu, Fragmente, 335-339; Iorgulescu, Prezent, 121-129; Holban, Profiluri, 184-203; Regman, De la imperfect, 83-91; Simuț, Incursiuni, 147-156; Nițescu, Proletcultismul, 260-265; Cosma, Romanul, II, 290-293; Alex. Ștefănescu, Paul Georgescu, RL, 1999, 46; Dicț. esențial, 332-335; Manolescu, Lista, II, 64-74; Popa, Ist. lit., I, passim, II, 758-759; Dicț. analitic, IV, 142-144. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Th. Neculuță sau să îl elogieze pe Sorin Toma când acesta îl va denigra pe Tudor Arghezi, nici să îl considere pe G. Călinescu „teoretician al formelor descompuse ale artei [...], specifice burgheziei în plină decadență”. Trecut brusc de la avangardism la proletcultism, V. denunță intuiționismul bergsonian și deturnează ceea ce e viabil în teoriile lui Francisc Rainer înspre un materialism abuziv (1948), în Gherea identifică un exponent al ideilor lui Cernâșevski, Belinski, Herțen și Dobroliubov. Deși cultivat și bine informat, el profesează acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Muzeul inepuizabil, RL, 1978, 16; Artur Silvestri, Ghid parizian literar, LCF, 1978, 19; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 389-393; Micu, Modernismul, I, 278; Alexandru Piru, Eliminarea lui Călinescu de la Universitate, CC, 1992, 3-4; Alexandru Piru, G. Călinescu academician, CC, 1992, 5-6; Nițescu, Proletcultismul, 234-240; Pavel Țugui, Amurgul demiurgilor. Arghezi. Blaga. Călinescu, București, 1998, 214-226; Micu, Ist. lit., 705; Popa, Ist. lit., I, 739-740, passim; Aneli Ute Gabanyi, Literatura și politica în România după 1945, tr. Irina Cristescu, București, 2001, 42-43; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
și dezavantajele (imposibilitatea unor delimitări clare) și am ales să utilizăm termenul generație tocmai pentru avantajele amintite, dar am evitat integrarea scriitorilor analizați într-o promoție pentru că aceasta ar putea fi privită ca o anexă fie a interbelicului, fie a proletcultismului, ceea ce ar fi complet fals. Am avut în vedere și denumirile care s-au vehiculat pentru a defini generația aceasta (generația războiului, generația pierdută sau amânată), am considerat că acestea reprezintă, în general, contextualizări care nu pot fi relaționate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
totuși în evidență avatarurile prin care se manifestă determină alte luări de poziție. Astfel Ion Simuț care identifică în cuprinsul deceniului V, "trei bucăți: perioada războiului (1940-1944), un interval de tranziție între două regimuri politice complet diferite (1945-1947) și începutul proletcultismului (1947-1950)"47 îi reproșează lui Al. Piru tocmai ruperea de contextul istoric a literaturii care se scrie în acest interval 48. Desigur ruperea totală de contextul istoric și politic poate genera confuzii și o greșită interpretare a evoluției literaturii. Totodată
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
celor care cred că temele cetățenești nu mai sunt atât de viguros aduse în atenția publicului. Justificarea lui Geo Dumitrescu este destul de simplă, poezia se află într-o altă etapă cea a sublimării și, din fericire, a depășit și "poliomielita proletcultismului". E o încercare de reașezare a valorilor, amintind, în această conferință, că "poeții adevărați, marii exploratori lirici, au fost întotdeauna și niște "piloți de încercare". Ei n-au acceptat niciodată, teoretic și practic, ideea unor zone imposibil de atins și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
însă șansa unei maxime realizări, pentru că evoluția creației lor ar fi putut urma poate alt curs și ar fi putut avea o influență decisivă asupra literaturii române dacă n-ar fi intervenit, pentru mai bine de un deceniu, orientarea spre proletcultism. Când reapar pe scena literară, în opera lor, se simt influențele noii literaturi sau se păstrează linia debutului fără modificări semnificative care poate s-ar fi produs dacă ei ar fi putut beneficia de feedbackul care se realizează în urma contactului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
2005. Soffer, Oren, The Textual Pendulum, Communication Theory, International Communication Association, august 2005, pp. 266-291. Simuț, Ion, "Critica de dicționar, în România literară, nr. 23/iunie 2005. Simuț, Ion, "Literatura oportunistă", în România literară, nr. 25/iunie 2008. Simuț, Ion, "Proletcultism sau realism socialist" în România literară, nr. 31/iulie 2008. Ștefănescu, Alex., "La o nouă lectură: Geo Dumitrescu", în România literară, nr. 20/2004. Ștefănescu, Alex., "Sfârșitul unei lumi", în Convorbiri literare, octombrie 2005. Ursachi, Gabriela, "Martie", în România literară
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Porunca Vremii, 99 postmodernism, 20, 105, 152, 165, 167, 183, 184, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 205, 208, 210, 218, 219, 220, 237, 240, 241, 244 Preda, Marin, 61, 81, 82, 99, 103, 104 Prepoem, 56, 60, 68, 87 proletcultism, 11, 19, 40, 106 promoție, 19, 25, 26, 29, 30, 31, 32, 38, 197, 200 Pușcariu, Sextil, 82 R Radu, Maria, 112 Ralea, Mihail, 112 Ramuri, 30, 54, 57 Râureanu, Ovidiu, 61, 80 Raza, 67 Rădulescu, Ion Helide, 136 Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
utiliser le terme de génération surtout pour les avantages précisés, mais nous avons évité l'intégration des écrivains analysés dans une promotion parce que cela pourrait être regardé comme une annexe de la période d'entre les deux -guerres, soit du proletcultism ce qui serait complètement faux. Nous avons pris aussi en considération les noms qui se sont diffusés pour définir cette génération (la génération de la guerre, la génération perdue ou ajournée), nous avons considéré que ceux-ci représentent, généralement des contextes qui
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
intenție, „un tabel periodic de tip Mendeleev”) este dinamizat prin relevarea liniilor de influență care determină sau subordonează diversele orientări ale perioadei înscrise, în mare, în intervalul 1890-1990. Ca subcategorii ale direcției principale a modernismului sunt identificate eminescianismul, simbolismul, avangardismul, proletcultismul, postmodernismul, textualismul. În centrul panoramei stau, exceptându-l pe Eminescu, poeții Tudor Arghezi, G. Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu și Nichita Stănescu, echivalați simbolic cu elementele fundamentale (Pământul, Apa, Focul, Aerul, Cuvântul). Din acest nucleu sunt derivate „seriile tipologice”, structurate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
exotic", să nu spun de un nebun, care era directorul Preda. Mai mult, Consulul general de la Kiev, mare fan al lui Silviu Brucan, îl informează și pe acesta despre cele de mai sus. "Profesorul" o eminență cenușie pe vremurile de proletcultism, însă cu câteva clase de liceu, și care în perioada 1992-1993, când începe această nouă etapă a trădării naționale (la care era nărăvit), făcuse un pas înapoi și devenise un fel de doctrinar și om de bază în grupul Ion
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
primul său volum, este expresia dilemei anilor ’70: a fi sau a nu fi călinescian, o carte interesată de istoria ideilor, de promovare a unei modalități istorice legate de marea tradiție a literaturii române, de distanțarea critică față de dogmatism și proletcultism. Marin Preda. Vocație și aspirație (1973), o monografie originală, scrisă în timpul vieții scriitorului, când opera nu își încheiase evoluția, este importantă prin analiza principalei proze a lui Preda, Moromeții, dar mai ales a structurii autorului și a voinței lui bovarice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
cum ar fi perioada lui Matei Basarab sau revoluția lui Tudor Vladimirescu, una din mizele sacre pentru poet. U. operează și o reexaminare în context cultural, istoric și social a sămănătorismului, infirmând etichetările politice cu care a fost mistificat de proletcultism și evidențiindu-i apartenența la un curent complex, sincretic și sincronic, care este cel al „noii arte”, al „stilului 1900”, răspândit în toată Europa. Aceste studii completează restituirea fizionomiei unor scriitori denaturați de interpretări politice, aducând o viziune mai largă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
să trădeze pentru a-și urma Înainte de toate propriile interese. Privit mai de aproape, dezacordul care-i opune pe Lenin și Bogdanov pare de neînțeles: dincolo de refuzul esteticii „burgheze” (artă individualista, arta pentru artă și izolarea În turnul de fildeș), proletcultismul nu este În măsură să propună o estetică alternativă decât valorificarea conținutului În detrimentul formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În același timp foarte modernă - a se vedea inovațiile realizate de teatrul de avangardă -, dar și amenințând să pună În cauză autonomia artei. Marile orchestrări folclorico-artistice, de la Stalin la Ceaușescu, au fost montate direct și fățiș Împotriva individualismului estet. Activitățile proletcultismului au fost În cele din urmă absorbite de muncă de educație, iar animatorii săi de cea de organizare politică. Ideea de a fondă o „republică academică liberă” se Înscria și ea În acest program, tentativă lui Bogdanov de a crea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rolul determinant al cauzelor interne asupra prăbușirii („implozia») regimurilor «de democrație populară». Ele infirmă teoriile Înscrise În moștenirea tezelor asupra «totalitarismului», formulate de Hannah Arendt asupra unei alte perioade istorice. Un studiu monografic al ideologiilor literare O carte recentă, De la proletcultism la postmodernism (Mihăilescu, 2002), și-a propus ca obiect de analiză trei momente istorice și ideologice distincte ale literaturii române din cursul perioadei comuniste, marcate, conform autorului, de opoziția dintre literatura și ideologie. Scrisă din perspectiva unei istorii a rezistenței
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
oder Gegenkultur?”, În Detlef Pollack și Dieter Rink (coord.), Zwischen Verweigerung und Opposition. Politischer Protest în der DDR 1970-1989, Campus, Frankfurt. Mickiewicz, E. (1993), „The commercialization of scholarship în the Former Soviet Union”, Slavic Review, 51. Mihăilescu, Florin (2002), De la proletcultism la postmodernism, Pontica, Constantă. Ministerul Învățământului și Științei (1991), Documentar Statistic privind dezvoltarea Învățământului În România până În anul școlar (universitar) 1990/1991, București. Modrow, Hans (coord.) (1994), Das Große Haus. Insider berichten aus dem ZK der ȘED, Ost, Berlin. Mühle
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
elită intelectuală a micului partid socialist a trecut În rîndurile partidului național-liberal pentru a-i Întări aripa stingă, cu obiectivul declarat de a renunța la utopii pentru a face posibile reforme politice reale. Lenin a fost constant neîncrezător În reprezentanții proletcultismului, acuzîndu-i că propovăduiesc neparticiparea maselor muncitoare la programele de instruire și alfabetizare În care aceștia vedeau primejdia de difuzare a culturii burgheze. Dar, punînd În discuție anticomunismul intelectualității, Lenin folosea de fapt același tip de argumente că și adversarii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
vieți, Editura Polirom, Iași, 2012. Negrici Eugen, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2003. Macovescu George, Jurnal, vol. I, (1952-1982), Editura DOMINOR București,, 2006. Marino Adrian, Viața unui om singur, Editura Polirom, Iași, 2010. Nițescu M., Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995). Dialectica puterii. Eseu politologic, Editura Humanitas, București, 1995. Opriș Ioan, Cercuri culturale disidente, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sipoș Marina, ""Zvîrcolindu-se dintr-o moarte în alta": Ion Caraion", în Observatorul Cultural, nr. 212/2004
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai târziu se vor transforma într-o obsesie a propagandei. În intervenția sa din septembrie 1971, pe care reacțiile sale sobre de la precedentele întâlniri cu Ceaușescu o prevesteau, Jebeleanu a vorbit despre existența treptelor în educația estetică. Trezit din coșmarul proletcultismului stalinist, Jebeleanu refuza necesitatea unei literaturi realist socialiste accesibilă oricui, construită în tușe groase și cu mijloace stilistice primitive. Mai mult, el și-a exprimat îndoiala cu privire la voluntarismul secretarului general în materie de transformări culturale: "Educarea poporului, arăta poetul, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]