604 matches
-
da, și discreditare. O minimă cercetare, chiar numai a presei românești de după 1943, să zicem, ne poate arăta abdicările în ordine politică și culturală ale lui G. Călinescu și ale altora dintre intelectualii care s-au lăsat păcăliți de strategiile proletcultiste. Pentru biografia unui scriitor important toate detaliile contează, ele trebuie să fie cunoscute și comentate. Atitudinea lui Călinescu a fost, din păcate, pînă a început să mai înțeleagă ce se petrece, ambiguă, principiile inexistente, iar receptivitatea la tragedia care se
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
revizuit, adnotat de autoare, cu o viziune diferită a lucrurilor, după 1990. Comentatorul nostru înclină s-o crediteze că n-ar fi fost o răsfățată a regimului, cum susține, că și-ar fi manifestat revolta (în sinea ei) contra matadorilor proletcultiști, care terorizau literatura. N-o contrazicem. Dar, ca o comunistă convinsă, ea se gândea să se plângă nu altcuiva decât lui Gheorghiu-Dej, ca și când acesta nu s-ar fi aflat el însuși în fruntea dogmatismului, propagandistul nr.1 al "literaturii de
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
mimetismul literar oficial) se produce prin respirația și tensiunea inoculată de celulele în degringoladă unui organism individual/social. Romanul Prins este o frumoasă ilustrare a temei supraviețuirii individului/corporalului/vitalismului de tip senzorial în contextul formalismului și al unei realități proletcultiste simbolizate de cancer. Dulce ca mierea... contrapune haina cazonă a realității dure și paupere din armată unei explozii de pasiune și senzualitate demne, pe alocuri, de pagini camilpetresciene sau holbaniene. Construcția oximoronică bazată pe realitatea măruntă a spațiului cazon și
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
evident, una pe dos, a valorilor răsturnate. Oricum, venirea lui Mircea Arman la cârma Tribunei și războiul declarat de el unor repere culturale par un episod desprins din altă realitate istorică. Parcă ne-am fi întors în timp, în epoca proletcultistă, când lupta de clasă și epurările erau în toi. Neîndoios, e o secvență din alt film, nu din filmul zilelor noastre. Țara profundă Există canale tv unde România apare altfel decât la televiziunile comerciale, care ne asaltează, ne sufocă, ne
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3912_a_5237]
-
urmărire, într-un sens larg, desigur, și dacă romanciera pune aici un accent prea apăsat o face, ne dăm seama, sub presiunea unor obsesii actuale, prea actuale. Urmărire, filtrare, cernere au existat tot timpul în legătură cu Eminescu. Ne amintim în era proletcultistă atenția ce li se da sensurilor social-politice ale poeziei, punerea acesteia în acord cu spiritul zilei. Din Împărat și proletar convenabilă era doar prima parte, Doina circula numai oral, spre a nu mai vorbi de ziaristica eminesciană, strict controlată. Ceea ce
Despre Eminescu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3914_a_5239]
-
salvează creatorul” (p.228-229), Marino vede în C. Noica sursa principală a majorității relelor postdecembriste 3. În aceeași ordine de idei, Radu Petrescu nu este altceva decât „un mărunt epigon călinescian” (p.91), Aurel Rău, „un nomenclaturist feroce, o mediocritate proletcultistă [...], un parvenit etern” (p.113), Marin Sorescu, „un oltean șmecher, care fură la cântarul literar” (p.281), Livius Ciocârlie, un „autor de interminabile pseudojurnale, afectate, sclifosite, fals literaturizate” (p.302), Octavian Paler, un „detestabil criptocomunist”, „născut, iar nu făcut” (p.
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
de ani... Dar nu-mi imaginam că un bărbat poate da o asemenea reprezentație în fața unei fete uimite de ce este în stare să provoace tocmai ea!.. Nu am aflat dacă i-a dat sau nu satisfacție acelui scriitor din boema proletcultistă a anilor '50-'60, secolul XX. Și nici nu era important. Cu această nouă paranteză nu am descifrat mai multe din viața Teodorei. Dar cred că am reușit să ghicesc câte ceva din „condiția de mediu” ce ar fi putut să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
gând că nimeni nu le furase Încă. — Podurile epilepsiei lui Puiu Nistea , și-a zis. Pe dracu’ epilepsie, Vasile... Puiu Nistea nu știa, dar se pricopsise cu un sifilis de la țigăncile pe care le frecventa ca vajnic soldat al patriei proletcultiste; ca să le obțină farmecele și nurii fura de la cantina regimentului pâine și pături, și se ducea cu pâine și pături ca să le f..., iar tuciuriii Îl așteptau ca pe mântuitor, rupți de foame și gata să vândă păturile armatei române
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
au fost obligați să se închine terorismului organizat. Pseudoeroul s-a substituit sfîntului, imaginea musculoasă a oțelarului a luat locul personajului exemplar, și forma supradimensionată s-a înfîțișat maselor drept proiecție monumentală. In locul erminiilor au apărut tratatele de estetică proletcultistă, Dionisie din Furna a fost înlocuit de Jdanov, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și, din om pur și simplu, a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
de poezie, oferă o surpriză majoră admiratorilor lui Emil Brumaru prin publicarea neașteptatului volum Cântece de adolescent. Neașteptat pentru că poemele sunt scrise în anii 1957-1958 (cu mai bine de două decenii înainte de debutul în volum al autorului), în plină epocă proletcultistă. Aceste poeme sunt rodul inspirației unui autor care, la vremea respectivă, avea 17-18 ani. De aceea, la prima vedere, rolul acestui volum ar fi doar acela de a umple un gol în bibliografia poetului. Dar el este mai mult decât
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
obiectiv ar scoate de pe el vestonul și pantalonii, marțialul personaj ar rămîne numai în chiloți și maiou. La fel ca un ocnaș. Paradoxală și precară suveranitate a Despotismului!". Să adăugăm că însăși cultivarea jurnalului în discuție, în anii de "dictatură proletcultistă" ca și în cei ai "falselor adieri de libertate", nu e umai "singurul mijloc de a rezista, intelectualicește, lipsei de libertate, imposturilor și abuzurilor din acele vremuri", ci și modul specific de existență literară a scriitorului, de un scepticism, pe
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
de istorii ale științelor și tehnicii, improvizate, enomiastice, autohtoniste. Departe de a fi doar simple curiozități, ci elemente ale unei "metode" cu puternice proptele politice, ele impregnează mediul cultural românesc și interzic orice replică din afară. Internaționalismul de orice fel - proletcultist sau interbelic - e taxat fără drept de apel. Corectat și ajustat în fază inițială, E. Lovinescu devine, cu timpul, un veritabil inamic al valorilor - și al sistemelor de valorizare - locale. Printr-un calcul genetic și printr-o convenabilă găselniță partinică
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
culturale în Pașcani - de acest oraș vorbim acum -, am fi utopici. Ce ni se arată ochiului privind Casa de cultură - municipală, desigur -, pe frontispiciul căreia e numele lui Mihail Sadoveanu, personalitate-simbol pentru pășcăneanul cu orgolii localiste? În dreapta imobilului cu arhitectură proletcultistă, mai precis, în interiorul său, o crâșmă și un magazin "mixt", în stânga hardughiei, o berărie, ca să nu-i zicem tot crâșmă, la demisol, niște birouri pentru lucrări cadastrale, la etaj, unde, cândva, era o bibliotecă cu destui cititori, pe care și
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
timp de când Radu Cosașu a fost grav calomniat, învinuit că a scris pe vremuri un articol care a dus la eliminarea din școală a unor eleve și la arestarea uneia. Acuzație aiuritoare și neprobată. Geo Dumitrescu, M. R. Paraschivescu? Foști proletcultiști, piloni ai comunismului li s-a tot spus. N. Breban? A condamnat el Tezele din iulie dar a călătorit în lume după poftă și i-a trimis cărți cu dedicație lui Ceaușescu. Nu spun să i se uite cuiva greșelile
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
de clasă. De aceea, scriitorul încearcă să iasă din această ecuație ideologică, evitând categoriile sociale puternice, prinse în reprezentări definitorii pentru regimul comunist. Lumea din Groapa, periferia neașezată și neideologică a orașului, e un fel de caricatură a proletariatului. Criticii proletcultiști observă devierea sau refugiul și vor denunța romanul, recomandând prozatorului să se ocupe de muncitori, de greve, nu de lumpeni și răpiri de ibovnice. Constrâns, prozatorul va trece de la înfățișarea Cuțaridei, adică a unei lumi degradate, care scapă aparent legilor
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
vară superbă. și ultima. Cine l-a găsit pe primul revoluționar?" Dincolo de calitățile sale literare, discutabile (cu sensul pozitiv că pot genera discuții), Cuvântul din cuvinte estre o carte document, o alternativă ingenioasă și demnă la festivismul pășunist al literaturii "proletcultiste" din anii '50 și o mărturie foarte credibilă despre potențialul literar al unei conștiințe a veacului încheiat, doamna Monica Lovinescu. Nu știu în ce măsură cititorul de azi va mai gusta țesătura foarte densă a acestui roman esopic scris la mijlocul deceniului șase
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
-i dăm cuvântul lui Pericle Martinescu: "Jubileul lui Mircea Eliade, pregătit cu entuziasm și așteptat cu fervoare a căzut pe neașteptate în baltă. La un ucaz de sus toate zațurile au fost topite... Am auzit că un fanatic al regimului, proletcultistul Ștefan Voicu i-ar fi prezentat lui Ceaușescu o listă cu ceea ce s-a scris despre Mircea Eliade la 75 de ani (se scrisese într-adevăr mult în ajunul aniversării!) și cu ceea ce se scrisese cu prilejul celei de-a
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
paragraf care sintetizează cel mai bine atitudinea lui Petru Dumitriu față de modernism: "De ce mai era nevoie de Ťmodernismť? Căci în realitate, literatura nouă, a epocii noi, va fi realistă și socialistă, oricâtă cenușă au turnat peste această concepție conformiștii, dogmaticii, proletcultiștii și oricât ar fi profitat de asta cripto-moderniștii și cosmopoliții, ca să discrediteze realismul socialist. ŤModernismulť e bătrân de aproape o sută de ani. Dacă artiștii occidentali nu sunt sătui de el și nu simt nevoia de ceva nou, îi privește
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
nou, îi privește. În țara asta suntem câțiva scriitori și critici care credem că trebuie isprăvit cu modernismul. Nu ni-l vom șterge pe Rimbaud din memorie, nici pe Kafka; conștiința noastră va purta urmele experienței modernismului: numai moderniștii și proletcultiștii cred că se poate face tabula rasa din trecut. Cunoaștem metodele lui Joyce și ale lui Faulkner, îl admirăm pe Proust și folosim și vom folosi toate mijloacele artistice folosite sau inventate de ei, în măsura în care ele servesc exprimarea mesajului nostru
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
critic, existent ca atitudine pregnantă în viziunea realiștilor din secolul al XIX-lea de la care se revendică realiștii anilor ´50. O perfidie nu ne poate însă scăpa: realismul critic se exercită în Cronică de familie și în toate romanele epocii proletcultiste numai asupra trecutului, nu și asupra prezentului, iar când privește actualitatea o face numai pentru a sesiza rămășițele burgheze ale trecutului (aristocrația, chiaburul, sabotorul, intelectualul neangajat), rămășițe care alterează societatea prezentă, dar nu-i afectează partidului muncitoresc triumful. Principiul de
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
Ar fi îndeajuns să amintesc aici grila de lectură excesiv sociologică aplicată de Lovinescu, grilă în urma căreia opera lui Caragiale era considerată strict dependentă de contextul istoric în care a fost scrisă. Ori, vai, coborând dintr-o logică similară, metoda proletcultistă de menținere în cărți a unui autor care a știut - cum se zicea - să pună la zid tarele burgheziei exploatatoare. În fața unor asemenea frapante obtuzități, e ciudat cum de un studiu ca acesta al Ioanei Pârvulescu iese pe piața ideilor
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
mai exact îl supune unei șarje de amploare. Sub scutul unei laborioase mobilizări a tuturor factorilor în măsură a sluji demonstrația scontată și a unei scriituri expresive, ne întîmpină o contestare "în lege" a Maiorescului. Neputînd apela la scandaloasa panoplie proletcultistă și nefăcînd caz nici de linia iraționalist-autohtonistă a unor Hasdeu, Blaga sau Mircea Eliade, exegetul nostru optează pentru îmbrățișarea punctului de vedere al lui G.Călinescu. Portretul cvasidesființator semnat de Divin este reluat cu suficientă fidelitate, prin amănunțirea și îngroșarea
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
viziunea și stilul proletar la modul insurgent-anarhic, ignorând orice disciplină și ideologie de partid. Proletcultismul de la noi avea înțelesul remaniat, adaptat, cumințit, de cultură proletară, partinică și patriotică, reprezentând ideologia unei clase care a săvârșit victorioasă revoluția antiburgheză. În stilul proletcultist actualizat intră deci și lupta de clasă, spiritul revoluționar și caracterul eroic al unei victorii politice. Realismul socialist atenuează unele din schematismele și tezismele rigide, ofensive, agresive, ale proletcultismului inițial, le maschează: exclusivismul proletar se împacă, într-un mod mai
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
extern: Occidentul, americanii). Realismul socialist nu e, astfel, decât un proletcultism reformat. Ceaușescu îi cere literaturii în 1971, când preia modelul revoluției culturale chineze, cam același lucru cu predecesorii săi - Mao, Dej, Jdanov, Stalin sau Lenin și chiar cu primii proletcultiști: să realizeze o cultură cu și pentru clasa muncitoare, luându-și personajele și temele din sfera ei, scriind-o accesibil pentru ea și în limbajul ei. Cultura comunistă de masă e o reeditare a proletcultismului. Diferența dintre anii ´50 și
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
trei) de literatură publicată: o literatură propagandistică-proletcultistă și o literatură evazionistă-apolitică, pe lângă o cultură clandestină, oricât de firavă. Peisajul cultural de ansamblu e diferit de la o epocă la alta a comunismului românesc (ca și în cazul celui sovietic), dar filonul proletcultist, ca literatură oficială, e același, fie că se numește proletcultism, realism socialist sau cultură de masă. Proletcultismul originar moscovit, ca variantă de avangardism, exprimă, în fond, acel instinct primar al literaturii oportuniste de a se adapta, de a se conforma
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]