748 matches
-
cele din urmă infructuoase. * În ciuda faptului că în noiembrie 1919 românii au trebuit să părăsească Budapesta, ceea ce a dus la descurajarea acelora care susțineau proiectul de uniune româno-maghiară, zvonurile despre activitatea unora dintre promotorii unei federații româno-maghiare au continuat să prolifereze. Spre exemplu, la începutul lui februarie 1920, guvernul de la Belgrad își manifesta îngrijorarea cu privire la acțiunile unor persoane din Budapesta în vederea realizării unei „uniuni personale a Ungariei și României, sub sceptrul Majestății Sale, Regele Ferdinand“93. 93 A.M.A.E., Fond
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o dată cu secolul XIX părea că omul era prea expus evenimentului 155. De unde și strădania de a găsi niște legi care să ne facă inteligibil acest haos de întâmplări, de personalități, de coincidențe 156. În spatele obiectelor venerabile dar neînsuflețite, începea să prolifereze o istorie a vieții umane, a economiei, a convențiilor sociale etc.157. Secolul XIX a vrut așadar să istoricizeze totul, să scrie despre fiecare lucru în parte o istorie generală, să controleze viitorul cu ajutorul unui trecut pe cât de îndepărtat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înțesate cu franțuzisme, și se bârfeau reciproc la întâlnirile cu alte surate. Cred că are dreptate amicul meu... Azi nu mai are nimeni nici vreme, nici chef pentru astfel de dulcegării lingvistice. Nesfârșita și obsedanta tranziție românească a generat și proliferează un limbaj de tinichea, cu atacuri violente și demolatoare, cu expresii dure, lipsite de sensibilitate și umanism. Într-o luptă pentru existență caracteristică junglei, principiul care pe care tinde să se generalizeze în toate sferele activității sociale. Înving cei cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o consecință a tuturor elementelor enumerate mai sus. Specializarea și divizarea au avut ca motor și imperativele eficienței și productivității, instalate odată cu industrializarea. Prin dezvoltarea câmpului disciplinar, nu numai că se reproduce, dar se și produce ideea de progres; disciplinele proliferează obiecte de studiu și îmbunătățesc explicația și înțelegerea acestora. Ele spun povești ale progresului, creează metanarațiuni legitimatoare ce arată cum avansează cunoașterea în cadrul disciplinelor existente sau prin formarea unora noi. 1.3. Sensuri moderne ale conceptului de disciplinătc "1.3
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pentru că i-ar fi satisfăcut orgoliul rănit de neputințele României, ci, paradoxal, pentru că Parisul e locul pierzaniei. Scepticismul lui găsește aici locul potrivit pentru a-și întinde tentaculele prin care soarbe seva vitală. Prin urmare, aici, la Paris, viciul scepticismului proliferează strălucitor: „Nu vreau să spun că am rezolvat ceva pe aici, dar scepticismul cere un cadru parfumat și frivol pe care l-am găsit, pe când a fi ros de îndoieli în spațiul valah e de-o tristețe fără soluție” (2decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și sancționa dreptul civil. Astfel se condiționează siguranța, stabilitatea și libertatea care fac posibile edificiile și cărțile, fără de care nu se poate vorbi de civilizație. Să medităm puțin la succedaneele de edificii și de cărți pe care vedem că le proliferează în serie epoca noastră. Să le comparăm cu imaginea sumară, dar esențială, pe care o cuprindea Kenneth Clark de pe Pont des Arts. EROS ȘI POLIS Ca altădată Demostene, Cicero sau poate mai cu seamă Marc Antoniu din Julius Cesar de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în faza grupelor (JN, 2006). În acest joc intră, deopotrivă, și culorile politice 29: "Portocaliii" [sunt] mai reticenți decât "albaștrii" în chestiunea alegerilor înainte de termen (Internet). 9. CONCLUZII Structurile reduse prin suprimarea substantivului suport al sintagmei inițiale și substantivizarea adjectivului proliferează în limba actuală, așa cum am demonstrat prin numeroasele exemple din presa recentă. Urmărind gradul diferit în care suportul nominal rămâne recuperabil, am analizat adjectivele implicate în conversiunea prin elipsă, atât la nivel semantic, referențial, cât și morfosintactic. Am demonstrat că
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Biblia Hebraica a lui Kittel 2. Potrivit părintelui dominican Dominique Barthélemy, profesor la Facultatea de Teologie Catolică a Universității Miséricorde din Fribourg, istoria textului ebraic al Bibliei ar putea fi schematizată în felul următor 3: după o fază în care proliferează diferite texte consonantice, un text consonantic unitar capătă valoare normativă spre sfârșitul secolului I și începutul secolului al II-lea d.Hr.; urmează etapa în care se dezvoltă punctuația (vocalele și accentele) și diferitele tipuri de masora, spre sfârșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
iubire și la idealismul adolescentin. Mai complex tematic și tehnic, romanul Varvarienii (1998) - scris înainte de primul, dar respins de cenzură - combină ingenios registrul realist cu cel fantastic și parabolic. Varvaria (trimitere străvezie la „Barbaria”) e un ținut al abjecției instituționalizate, proliferând în final asemenea rinoceritei din piesa ionesciană. C. s-a impus însă ca eminescolog, fiind apreciat dintru început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor sale viitoare. Metoda arhetipală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
și propune, de fapt, lucrarea nu este să reanalizeze clasicismul francez aceasta a constituit deja obiectul a numeroase studii -, ci să urmărească efectele acestuia, să îl raporteze la ramificațiile sale ulterioare. Perfecțiunea e perenă, dar nu fecundă. Ea nu poate prolifera decât epigoni"1 afirma Edgar Papu. Este acesta și cazul direcțiilor ce s-au hrănit din substanța clasicismului francez al secolului al XVII-lea, succedându-i? Sunt acestea doar simple prelungiri ale unui model ilustru? La aceste întrebări fundamentale va
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
toate resursele literare ale timpului sau altfel privit, părea să fi creat la standarde atât de înalte încât a făcut aproape imposibilă atingerea acestora. Edgar Papu afirma, în acest sens, că "perfecțiunea este perenă, dar nu fecundă. Ea nu poate prolifera decât epigoni."115 Sentința pare dură prin absolutizare însă autorul român nu este singurul care gândește în acest fel, Paul Hazard și Henri Peyre afirmând același lucru, termenul folosit de aceștia din urmă fiind însă cel de pseudo-clasicism. Astfel, ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
privește direct, ignorându-i pe ceilalți. În felul acesta, loialitatea nu va putea trece niciodată de cercul strâmt al propriei familii, eventual al unor prieteni. Toți ceilalți rămân într-o ceață densă. Acesta este mecanismul prin care corupția reușește să prolifereze atât de abundent la noi. Când cineva ajunge într-o poziție care îi permite să dreneze ilicit resurse publice către zona privată, o face aproape reflex. Ca și în cazul celorlalți cetățeni, loialitatea celor care sunt la un moment dat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sânii". Ibid., pp. 141-142. Scena se încheie cu ejacularea, temă ineluctabilă a procesului: "îi ejaculez pe pântec pe slip ea nu și-a retras mâna mi-a apucat coaiele simte sperma care țâșnește" (p. 143). În timp ce pasajele erotice fac să prolifereze vălurile, la propriu și la figurat (metonimii, metafore...) și multiplică medierile (evocarea unor civilizații exotice, recursul la o imagerie estetizantă), pornograficul tinde aici spre eficacitatea maximă: accelerarea progresivă a ritmului, transparența reprezentării. Contrastul dintre un registru de scriere literară (erotic
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Îi scrie la Hippona (405), urmărind să-l readucă la credința maniheistă 42. În 443, majoritatea maniheenilor din Italia par să trăiască la Roma, unde comunitatea lor va mai ființa și pe timpul papei Hormisdas (514-533). Cu siguranță Însă maniheenii vor prolifera, la distanță de amenințările care planau asupra bisericii lor, mai ales În Asia Mică43, chiar dacă Încă de pe la jumătatea secolului al VI-lea singurele locuri unde mai puteau fi găsiți păreau Constantinopolul și Orașul Haran din nordul Mesopotamiei 44. E probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
al imaginației gnostice (Însă este, după cum am văzut, un joc logic de alegeri multiple), sistemul lui Marcion ne apare rigid și Întrucîtva naiv. Inabilitatea sa de a nara se exprimă În prăpastia abruptă dintre cele două lumi, căci mitul gnostic proliferează tocmai pentru a explica legătura dintre cele două lumi. Ceea ce Îl desparte pe Marcion de gnostici nu este Însă doar slaba lui realizare ca narator. Este În primul rînd faptul că, spre deosebire de aceștia, el nu neagă principiul antropic. Rezultatul este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
suntem angajați într-o spirală care se îngustează în mod fatal pentru a ajunge la absurda contemplare a "eului" cercetătorului de către sine. G. Lenclud (coord.), Vers une ethnologie du présent, ed. MSH, Paris, 1992. 96 Despre domeniul sexualității, în care proliferează tematicile genurilor și ale identităților sexuale, a se vedea L. Bazin, R. Mendez-Leite & C. Quiminal, op. cit. 97 M. Segalen, Rites et rituels contemporains, Nathan-Université, Paris, 1998, pp. 52, 57. 98 Autoarea reia concluziile unei lucrări pe care a prefațat-o
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
veacuri uitate,/ poart-o semnătură făpturile toate..." La autorul Nebănuitelor trepte cuvinte-vedete, cuvinte-semnale, cuvinte investite cu "sarcină mitică", gata să opereze emblematic, acreditează ideea (plasată într-un aforism) că "toate lucrurile" sunt misterioase, unele fără corespondențe în limbaj. Păienjenișul indispune, îndoielile proliferează, tensiunea frizează disperarea: Unde și când găsi-voi singurul cuvânt/ în cercul nopții să te-ncânt?..." Însă nu de singurul cuvânt e vorba aici, ci de cuvântul eminamente propriu, atotcuprinzător, suprapus limbajului tocit, așezat ori copleșit de ambiguități. Ceea ce așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
straniul trandafir" (la Baudelaire "laleaua neagră") ia chip din "craniul pur" al grădinarului înecat. Renunțînd la parabolă, în Omul cu compasul Doinaș vorbește în nume propriu, mișcat de "rotirea stelelor în spațiu: medalie de foc și magic Cerc". Sub cer proliferează însă urâtul "insecte și reptile", "ape lâncede", "zgârciuri pe nisip". Compasul, "inginer de armonii", e neputincios: "Ci-n mijlocul declinului lumesc / eu stau și-aștept..." Reacții de alt gen (în Pseudokyneghetikos) se înscriu într-un cod energizant prezumțios: Când fiarele
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Poetul a avut și are imitatori. Sintagme stănesciene aparent carnavalești, propunând o nouă gramatică a textului, pot fi semnalate la unii dintre contemporani, nu lipsiți de har. Nu o dată, totuși, valurile de enumerări insignifiante cad în gol; redundanța, ticurile, manierismul proliferează. Cu Epica magna, Nichita făcea un pas îndărăt. Intervenise oboseala. Frapează autopastișarea, un anumit funambulism, o vizibilă diluție! În Laus Ptolemaei, trecerea de la concepte la poezie eșuează în prozaic și retorisme. În Necuvintele, câteva solilocvii pe teme existențiale, de genul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Lupta ochiului cu privirea, Lupta cu vulturul, Lupta cu cinci elemente terestre, evocând Lupta lui Iacob cu îngerul sau despre ideea de "tu" ori plângând un Luptător căzând; altă dată iată-l meditând După luptă. Câteva repere, altele decât "lupta", proliferează: ochii, muzica, iarna, piatra, copacul și celelalte. Zeci de texte au același titlu: Cântec. Un poem cu totul remarcabil, Mutarea în lup, este motiv de solidarizare cu "sfânta maică Putna"; cu Țara: "Mă mut în lup / sfântă maică Putna (...) // De
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mie de limbi despre Dânsa" despre cea etern neștiută. Naratorul din Marșul spre stele comunicând în "șaptezeci de mii de limbi, astăzi moarte de mult și uitate pe veci", pribegește de "o mie de ani" prin "o mie de locuri". Proliferează calificativul mare, echivalent al ne-mai-întâlnitului, de unde o frenezie vizuală explozivă. E modul poetului de a reproiecta lucrurile la scară fantastică. Într-o astfel de orchestrare simbolică, lumea devine una cosa mentale; vizionarul practică un limbaj de simultaneități unificând realul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de intervenție. Ajuns f...r... s... vrea În fruntea guvernului, Imre Nagy a Încercat s...-i Împace determinînd Comitetul Central al Partidului s... aprobe, la 26 octombrie, „alegerea consiliilor muncitorești din uzine prin intermediul organelor sindicale”, dar aceste consilii - care „au proliferat” (F. Fejtö) atît În Budapesta, cît și În provincie - s-au solidarizat complet cu lupta insurgenților Împotriva sovieticilor. Doisprezece ani mai tîrziu, În 1968, Într-o alt... mișcare popular... de mare amploare, ce are loc În Cehoslovacia, reîntîlnim În centrul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cuvintelor ne-a copleșit pe toți. Așa cum afirma la un moment dat câștigătorul premiului Nobel pentru economie, Herbert Simon, bogăția informațională creează un deficit de atenție. Cu cât sunt mai multe de ascultat, cu atât ascultăm mai puțin. Cu cât proliferează mai mult informația, cu atât contradicțiile - și, cu ele, frustrările - noastre se acumulează. Informațiile ne spun că toate cauciucurile Acme sunt sigure, dar, în același timp, că sunt periculos de proaste; că acțiunile companiilor tehnologice reprezintă o mină de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ideea privind unitatea bisericii, au determinat manifestări marginale definite ca erezii. Începând cu secolul al XI-lea s-au dezvoltat, ca urmare a rigidității și corupției din interiorul bisericii credințe diferite de cele ortodoxe ale Bisericii Catolice și s-au proliferat într-un număr din ce în ce mai mare. Importante nu erau numărul de credințe diferite ci influența acestora printre credincioși: "Erezia devenise aproape tot atât de bine organizată ca și Biserica. Avea peste tot adepți, chiar în mănăstiri și biserici și cei câțiva preoți și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mitologie a mitului însuși"375, "un concentrat de mitologie națională romantică"376 "O mie și una de nopți în lumea stalinistă"377, "cea mai împlinită călătorie imaginară pe care o întreprinde Eliade în universul comunist (...) poveste în care memoria mitică proliferează în mod natural în vecinătatea zdrobitoare a Rațiunii istorice"378 și, pe care am putea să o subintitulăm folosind cuvintele unui personaj al ei, "o nouă mitologie" - aduce cu sine oamenii vechi: blajinii și uriașii, reînvie mitologia comorilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]