2,396 matches
-
era Constantinos) și acceptând ideea de ordine (precumpănitor autohtonă) care în mod obișnuit îi este străină. Biserica cea mare a mănăstirii, cu planul ei triconc (oglindind înrâurirea ctitoriei neagoene de la Curtea de Argeș), cu o turlă pe naos și o alta deasupra pronaosului și cu pridvor către apus, își face din aceste caracteristici o veritabilă emblemă. Brâncoveanu îi rezervase bisericii mari a mănăstirii și funcția de necropolă domnească (unde Voievodului nu i-a fost dat să-și afle liniștea). Pronaosul, lărgit ca și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o alta deasupra pronaosului și cu pridvor către apus, își face din aceste caracteristici o veritabilă emblemă. Brâncoveanu îi rezervase bisericii mari a mănăstirii și funcția de necropolă domnească (unde Voievodului nu i-a fost dat să-și afle liniștea). Pronaosul, lărgit ca și la Curtea de Argeș, urma să adăpostească locurile de înhumare (mormintele nu lipsesc) numai că la Hurezi spațiul liturgic nu mai este despărțit de cel sepulcral de douăsprezece coloane (cu niște posibili corespondenți în cei 12 apostoli). Nartexul de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Blagoveștenia preaslăvirii Născătoarei de D(u)mn(e)zeu și pururea Feciorii Mariei - spune Ștefan Cantacuzino, în 1715, terminând de adus unele îmbunătățiri bisericii de la Curtea Veche, înălțată de Mircea Ciobanul [mormântul lui se află, desigur, în partea dreaptă a pronaosului], „omițându-l”, însă, măcar pe Constantin Brâncoveanu, deși „bogatul portal vestic [pe care îl adaugă] [este] decorat în barocului brâncovenesc” 47 - din temelia ei iaste zidită de bătrânul Mircea Vodă și în urmă de fiiu-său Pătrașcu vodă cu frații săi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nou au făcut la această dumnezăiască și sfântă casă în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea de pe peretele de apus al pronaosului bisericii mari: „[...] să se zugrăvească și să se pue aici, cum să vede într-această desfătată, frumoasă și iscusită tindă, spre slava, întâi, cea necuprinsă și neschimbată în véci, a lui Dumnezeu celuia ce au învrednicit pe acestŭ bun și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestŭ bun și bl(a)gocestiv domnu a face acestea și spre nemoarta pomenire a sa și a tot bun și prea bl(a)gorod(nic) neamului său, săvârșindu acestea la al șaselea an al domniei sale...” 52 și cea din pronaosul paraclisul Nașterea Maicii Domnului: „Sfântul și dumnezeescul acesta paraclis, știut iaste că den temelie, prealuminatul, bl(a)gocestiv domnu, Ioan Constandin Basaraba voievod l-au înălțat și cu zugrăveala l-au înfrumusețat, întru cinstea și lauda Nașterii Maicii Domnului Is
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1599; l-a servit „foarte cu bună și credincioasă slujbă” și pe Radu Șerban) de la fosta mănăstirea Stănești (ctitorie a neamului lor). O glorie personală, cea a defunctului, se îngemănează cu gloria vremii (în inscripția de pe marmora albă așezată în pronaos, și trec spre viitorime), căci evocatele combateri au fost momente de teribilă încercare: „Vŭ ime O(t)ca i G(y)na, S(vé)t(a)go D(uh)a, am(i)n. Acesta petra pre grop(a) jupânului Stroe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au îngropat în mănăstirea lui, la Sfânta Troiță, iar în locul lui la Moldova au pus pe Alexandru vodă Iliaș...”), ctitorie a aceluia dintr-o domnie valahă (Mănăstirea Radu-Vodă - mărturisind, cu unica ei turlă pe naos, cu cele trei așezate pe pronaos și cu fațadele decorate cu arcaturi plasate în două registre, o vădită înrâurire argeșeană - l-a avut ca prim ctitor pe Alexandru al II-lea Mircea [1568-1577]; Radu Mihnea a reconstruit-o între 1620 și 1623 [căci în 1595 o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semănând vădit cu mama sa, care pare a-l proteja în tablou, este înfățișat - deși era doar un fiu de boieri - îmbrăcat în straie princiare și cu coroană voievodală). Cantacuzinii, plasați pe jumătatea de nord a peretelui de apus al pronaosului (prezentați de două generații; la Mănăstirea Brâncoveni vor fi patru), sunt conduși de „marele postelnic” Constantin Cantacuzino („oval prelung și îngust, frunte înaltă, ochi neliniștiți, întrebători sub sprâncenele arcuite circumflexe, nas lung, fin, drept și gură senzuală, plină” - „figură tipică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alcătuiască un „clan” puternic. Căsătoriile băieților (și au fost nu mai puțin de șase - Drăghici, Șerban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache -, născuți în virtutea unei prolificități ce încarca să contracareze o mortalitate infantilă rebelă; lor li s-au adăugat cinci fete - în pronaosul de la Hurezi figurează cinci: Ilinca, Ancuța, Maria, Stanca și Bălașa - ori șase - câte sunt în „siraua” din Ghenealoghiia banului Mihai Cantacuzino; sursele se contrazic), care, toți, vor ajunge mari dregători, caz unic în istoria țării Românești - observa Nicolae Stoicescu -, sunt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Hofmannsthal. Poezia, concepută ca un sacerdoțiu de vreme ce își asumă o finalitate moral-spirituală, are ca obiect universul, înțeles ca lucrare a lui Dumnezeu. Drept consecință, poemele sunt grupate în cicluri cu titulatură heliadescă, vestind îmbrățișarea progresivă a totalității din perspectivă cosmic-religioasă: Pronaos, Natura, În nostalgia unui cămin, Patria, Umanitatea, Dumnezeu. Lui N. îi lipsește însă suflul unei imaginații pe măsura temelor propuse și harul expresiei menite să dea vibrație intenției vizionare. Din această cauză, tensiunea mistică - incontestabilă ca punct de plecare - se
NANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
se pare că ea a fost oarecum impusă prin presiunile preotului. Astăzi, noua biserică este folosită destul de rar, din spuselor unor săteni preotul având tendința de a o conserva, astfel încât serviciul religios este organizat adesea în fața bisericii sau doar în pronaos. Traian Vuia Câteva exemple punctuale pledează pentru implicarea sătenilor în acțiuni colective pentru a produce bunul public. Ațintiș Participarea trecută este aparent redusă, însă rădăcinile unei vieți comunitare bogate există și s-au manifestat puternic în timp. Alegerea ciobanului satului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din start excluse. Cei tineri nu pot crește pregătiți pentru întâlnirea și, eventual, confruntarea cu lumea fără să fie instruiți în arta discursului secundar și în știința comunicării sensurilor penultime. În absența unui preludiu, apologetica este ca o biserică fără pronaos. Orice viitor „junimist” ortodox trebuie înarmat cu toată știința de carte a „egiptenilor” înainte de a face drumul către „pământul făgăduinței” - și aceasta este garanția ieșirii dintr-o mentalitate sectară, riscul idolatrizării unui mentor sau duhovnic, complacerea într-o retorică trăiristă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
alunecat” și „căzând din înaltʺ s‐a scufundat în pământul care „de fiecare dată naște primăveri.ʺ Ion N.Oprea PENTRU BĂRBATUL... „Te‐am admirat secole‐ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care‐ au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți‐ a spus
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de hărnicie, pentru că ceea ce au înălțat ei astăzi sunt monumente apreciate de toți cei care le vizitează. Unele elemente s-au impus în arhitectură deoarece sunt numite de stil moldovenesc, cum ar fi: spațiul interior al bisericilor, boltirea naosului și pronaosului, dantelăria exterioară, forma acoperișurilor etc. Sunt îmbinate elemente de arhitectură populară cu cele venite din alte zone ale țării sau din culturi și civilizații diferite ale lumii. Elementele decorative sunt dovada relațiilor Moldovei cu lumea bizantino - balcanică. Planul triconc a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
uși și ferestre. Iar stilul bizantin îl întâlnim la împărțirea bisericii în mai multe camere. Începând cu secolul al XVI-lea, din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, s-a mai adăugat la biserici și pridvorul închis. Planul treflat simplu constă din: pronaos strâmt și dreptunghiular, acoperit cu boltă semicirculară transversală și din naos acoperit cu calotă sferică. Stilul moldovenesc înseamnă supraînălțarea bolților (turlelor) în interior prin suprapunerea arcurilor încrucișate (în diagonală) și prin bazele stelate de la exterior sau bogatul decor extern al
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tezaurului), pridvorul deschis, iar pictura exterioară înlocuiește decorul sculptural al fațadelor. În secolul al XVII-lea la elementele vechi se adaugă o puternică influență orientală, de origine caucaziană și arabă venită prin Rusia. Se înlocuiește zidul despărțitor dintre naos și pronaos cu o triplă arcadă sprijinită pe doi stâlpi, se măresc numărul de ferestre în naos și altar, se lărgesc pridvoarele, iar stilul moldovenesc al fațadelor se înlocuiește cu motivee arnamentale muntenești (brâul median, arcade oarbe, firide dreptunghiulare și rotunde etc.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea apare un curent de artă neoclasică venit prin Rusia, așa cum vedem la Iași la bisericile Sfântul Spiridon și Frumoasa. La Cetățuia planul bisericii a menținut binecunoscuta împărțire în: altar, naos, pronaos și pridvor. Apar și elemente noi cum ar fi arcadele sprijinite pe coloane puternice, cu capitele, care despart naosul de pronaos. Boltirea pronaosului este similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Iași la bisericile Sfântul Spiridon și Frumoasa. La Cetățuia planul bisericii a menținut binecunoscuta împărțire în: altar, naos, pronaos și pridvor. Apar și elemente noi cum ar fi arcadele sprijinite pe coloane puternice, cu capitele, care despart naosul de pronaos. Boltirea pronaosului este similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade în formă de frânghie pe care sunt aplicate rozete rotunde sau pătrate, cu decorații geometrice sau vegetale de tip baroc. Planul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la bisericile Sfântul Spiridon și Frumoasa. La Cetățuia planul bisericii a menținut binecunoscuta împărțire în: altar, naos, pronaos și pridvor. Apar și elemente noi cum ar fi arcadele sprijinite pe coloane puternice, cu capitele, care despart naosul de pronaos. Boltirea pronaosului este similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade în formă de frânghie pe care sunt aplicate rozete rotunde sau pătrate, cu decorații geometrice sau vegetale de tip baroc. Planul acestei ctitorii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
se văd în arhitectura din Moldova și influențe muntenești. La Hlincea 1586-1587, Aroneanu 1594, Galata 1584 apar aceste influențe: pridvorul deschis pe coloane de cărămidă, decorația fațadelor cu registre în arcade cu arhivolte intrânde, și o mai ușoară trecere din pronaos în naos prin îndepărtarea peretelui despărțitor, iar ușa mediană este înlocuită cu o triplă arcadă. La Galata apare pentru prima dată în Moldova turla pe pronaos, după modelul bisericilor din Țara Românească. Putem bănui că barocul a influențat și arhitectura
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fațadelor cu registre în arcade cu arhivolte intrânde, și o mai ușoară trecere din pronaos în naos prin îndepărtarea peretelui despărțitor, iar ușa mediană este înlocuită cu o triplă arcadă. La Galata apare pentru prima dată în Moldova turla pe pronaos, după modelul bisericilor din Țara Românească. Putem bănui că barocul a influențat și arhitectura din Moldova prin punerea în turla din pronaos a chipului Fecioarei Maria, iar prin renunțarea la peretele despărțitor între pronaos și naos femeile au avut dreptul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ușa mediană este înlocuită cu o triplă arcadă. La Galata apare pentru prima dată în Moldova turla pe pronaos, după modelul bisericilor din Țara Românească. Putem bănui că barocul a influențat și arhitectura din Moldova prin punerea în turla din pronaos a chipului Fecioarei Maria, iar prin renunțarea la peretele despărțitor între pronaos și naos femeile au avut dreptul să vină din pronaos în naos și sau așezat în partea stângă a spațiului sacru în dreptul icoanei Fecioarei. Elementele tradiționale moldovenești și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prima dată în Moldova turla pe pronaos, după modelul bisericilor din Țara Românească. Putem bănui că barocul a influențat și arhitectura din Moldova prin punerea în turla din pronaos a chipului Fecioarei Maria, iar prin renunțarea la peretele despărțitor între pronaos și naos femeile au avut dreptul să vină din pronaos în naos și sau așezat în partea stângă a spațiului sacru în dreptul icoanei Fecioarei. Elementele tradiționale moldovenești și cele din Țara Românească, din lumea barocului, din orientul caucazian și islamic
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Țara Românească. Putem bănui că barocul a influențat și arhitectura din Moldova prin punerea în turla din pronaos a chipului Fecioarei Maria, iar prin renunțarea la peretele despărțitor între pronaos și naos femeile au avut dreptul să vină din pronaos în naos și sau așezat în partea stângă a spațiului sacru în dreptul icoanei Fecioarei. Elementele tradiționale moldovenești și cele din Țara Românească, din lumea barocului, din orientul caucazian și islamic în secolul al XVII-lea au puncte comune în arhitectura
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
elemente de împrumut au apărut în acest secol în arhitectura din Moldova, fiecare monument nu are echivalent în altă parte a lumii, fiecare are o prelucrare autentică, de neconfundat. La Cetățuia, intrarea principală care străpunge peretele ce desparte pridvorul de pronaos este decorat cu un chenar format din muluri și caneluri. Mulurile din interior ca și cele de la ușile exterioare se termină în arc frânt ale cărui capete se întretaie. Chenarul intrării principale a fost modificat la începutul secolului al XIX
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]