14,695 matches
-
cu mintea lor, ci de instrumente de propagare a dogmei partidului unic. Așa prinde el gustul puterii și al frazelor prefabricate. Detașat, încă înainte de terminarea școlarizării, ca redactor politic la un ziar al Partidului, încadrat în aparatul de agitație și propagandă, face ceea ce a fost învățat, cu zel de neofit, aspirînd să ajungă la nivelul cadrelor superioare, prin orice mijloace. însă, din pricina originii, e încă suspect tovarășilor, care decid să îl trimită, pentru încă un test de devotament și vigilență, la
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga și oleacă de propagandă socialistă, culeasă de prin broșurile care circulau prin aceste medii sau chiar direct de pe la diverși militanți de serviciu. In timpul îndelungatei sale șederi la Paris, în afara contactului inevitabil cu mediul academic, în general, și cu profesorul Laurens, prețuit profund și
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
și să tulburi liturghiile supunerii predicate de la amvon de preoții care ascundeau sub veșminte hainele albastre ale Securității! Prin '85, am cerut la Uniunea Scriitorilor, Președintelui Dumitru Radu Popescu, să intervină pentru obținerea unei audiențe la Petre Enache, Secretarul cu propaganda de la Comitetul Central. Se uita la mine cu ochii holbați de parcă avea în fața lui un om care își pierduse mințile. Nu a fost posibil să-l conving că aveam ceva de spus... în numele meu, dar și în numele lor. Deci, de la
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
acestei furii a reconstrucției simbolice. Posedați mai mult decît ne-am fi așteptat de duhul Cîntării României, educați eficient să înțelegem lumea ca pe o enormă construcție butaforică și nu ca pe un set de valori imediate, îndoctrinați de o propagandă infailibilă să ne citim epopeic propria existență și să delegăm trecutului mitic prerogativele de reprezentare a prezentului, ne-am trezit dintr-o dată, în plină libertate, mai aproape ca oricînd de acel scenariu de tip magic după care adevărata realitate, existența
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
și în cultură, amestecul valorilor autentice, incontestabile cu cele conjuncturale mi se pare că a atins apogeul în acest interval. S-au petrecut lucruri rușinoase, ru-și-noa-se, incredibil de grave, festivisme, decorări la grămadă, valori cu nonvalori, s-a apelat la propaganda ieftină, de clică, proletcultistă, la minciuna ordinară, la lingușitorii și osanale pentru care Ceaușescu ar fi invidios. În funcții culturale importante au fost puși mulți dintre cei care au slujit cu nespus de multă și cunoscută sîrguință regimul comunist pînă
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
de alegeri, sărbătorile cu o caricatură de sărbători și așa mai departe. O caricatură a devenit și literatura, în măsura în care s-a conformat indicațiilor partidului comunist. Înainte de a trece însă la denaturarea creației literare prin transformarea ei într-un instrument de propagandă, reprezentanții regimului comunist au încercat să șteagă din amintirea poporului român literatura anterioară. De ce? Pentru a nu exista un termen de comparație. Pentru a crea impresia că literatura generată de ideologia marxist-leninistă este singura posibilă. Cu toate că nu au practicat deloc
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
la care au recurs a fost interzicerea cărților susceptibile să aducă aminte de ceea ce a fost înainte, sub pretextul respectării unei reglementări din Convenția de armistițiu, referitoare la obligația statelor semnatare de a șterge din memoria colectivă orice formă de propagandă fascistă. Această reglementare, îndreptățită, dar infinit interpretabilă, a fost utilizată pentru justificarea unor acte de vandalism în spațiul culturii, așa cum utila și aparent inofensiva șurubelniță este folosită de unii infractori pentru săvârșirea unor crime. În perioada imediat postbelică - 1945-1948 - s-
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Paul Caravia, cuvânt înainte de acad. Virgil Cândea, București, Ed. Enciclopedică, 2000 (lucrare din care am preluat cele mai multe dintre informațiile de care ne servim în continuare), sunt menționate aceste liste negre: Publicațiile scoase din circulație până la 1 august 1945, București, Ministerul Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație (Broșura nr. 2), București, Ministerul Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație (Broșura nr. 3), București, Ministerul Propagandei
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
care ne servim în continuare), sunt menționate aceste liste negre: Publicațiile scoase din circulație până la 1 august 1945, București, Ministerul Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație (Broșura nr. 2), București, Ministerul Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație (Broșura nr. 3), București, Ministerul Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație până la 1 iunie 1946, București, Ministerul
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație (Broșura nr. 2), București, Ministerul Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație (Broșura nr. 3), București, Ministerul Propagandei (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1945; Publicațiile scoase din circulație până la 1 iunie 1946, București, Ministerul Informațiilor (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1946; Publicațiile interzise până la 1 mai 1948, București, Ministerul Artelor
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
împrejurare mulți ziariști, țopăind în repetate rânduri ca niște maimuțe în jurul presupusului cadavru al PNȚ. Chiar și azi unii intelectuali pot fi surprinși rânjind atoateștiutori când vine vorba de PNȚCD și repetând clișee în legătură cu acest partid lansate de aparatul de propagandă al lumii lui Ion Iliescu. Ei își batjcoresc și își ucid astfel propria ascendență spirituală. Fărădelegea lui Oedip se repetă de sute de ori pe zi, în cursul unor discuții aparent nevinovate și pline de umor. Mi-a făcut plăcere
O campanie "inutilă" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12215_a_13540]
-
o literatură-propagandă extrem de utilă; pe de altă parte, în toate structurile politice criminale caracteristice secolului XX literatura a ocupat, prin reflex, o situație privilegiată: nu numai pentru că visul cenzurii din statul totalitar l-a reprezentat întotdeauna producția literară complet aservită propagandei politice, dar și pentru vocile nonconformiste căpătau în aceste condiții un relief sporit. Purtătorii lor s-au transformat uneori în eroi naționali. Niciodată importanța socială a scriitorului n-a ajuns la fel de mare ca sub regimurile ce-și făcuseră din aservirea
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
cenzurii, începând din deceniul șapte, autorul care se respectă va acționa după o intransigentă morală a "lucrului bine făcut". A crea un obiect de artă adevărat echivalează de fapt cu lupta împotriva falselor producțiuni impuse de comunism, polemizând indirect cu propaganda "literaturii angajate" agreate de partid. Autonomia esteticului va fi astfel maxima victorie a autorilor, ultima redută în fața imixtiunii puterii politice, cetatea ideală pe care scriitorii o recuceresc integral spre mijlocul anilor '60, refugiindu-se apoi, definitiv, după un lung asediu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
fost Ceaușescu n-ar fi fost nici trenul subteran. Am mai auzit însă și interpretări în care meritul revenea comunismului, pe care degeaba îl înjurăm azi, fiindcă "a făcut realizări pentru oameni". Amîndouă aceste interpretări au ca punct de pornire propaganda totalitară care continuă să-și facă efectul în România după 15 ani de la căderea ceaușismului. Totuși primul metrou din lume a fost construit la Londra, într-un regim capitalist pur sînge. Și pînă la metroul de la Moscova lui Stalin, la
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
Londra, într-un regim capitalist pur sînge. Și pînă la metroul de la Moscova lui Stalin, la Budapesta capitalistă exista un tren subteran... Marele defect al capitaliștilor care au inventat metroul e că nu și-au inventat și un aparat de propagandă pe măsură. Altfel nu-mi imaginez cum intelectuali occidentali s-au putut declara entuziasmați de metroul stalinist ca despre o mare izbîndă pentru proletariat, de parcă în țările lor de baștină metrourile ar fi fost făcute pentru uzul claselor de sus
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
de altfel, s-a născut și ideea Canalului Dunărea-Marea Neagră. Nimănui nu i-a trecut însă prin cap, între cele două războaie, că o idee interesantă economic va fi transformată într-un Gulag de regimul comunist care a preluat-o. Propaganda comunistă de la noi s-a străduit să ne convingă de faptul că a preluat o țară înapoiată economic pe care a împins-o din greu spre progres. Nu sunt un proslăvitor al trecutului, dar o țară care construiește un pod
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
lucrat cu autori de proiecte, ci cu realizări. Unde se întîmpla ceva memorabil, sub Gheorghiu Dej, se spunea că poporul, care și-a luat destinul în mîini, a făcut și a dres, apoi apărea și Gheorghiu Dej, în imaginile de propagandă. Ceaușescu nu s-a împiedicat în asemenea "fițe" propagandistice. El a făcut Totul. Intercontinentalul din București, industrializarea, automobilul Dacia, Metroul, resistematizarea Dîmboviței, toate astea poartă numele lui Ceaușescu. Și culmea e că celor mai mulți dintre noi ni se pare suficient să
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
de a-i batjocori pe români, reducându-i la condiția de boscehateri ori de câini din cușcă, fericiți să ronțăie un capăt de os zvârlit cu dispreț suveran de baronul îmbuibat și plin de ifose. După cincizeci de ani de propagandă deșănțată contra chiaburului cu burtoi și cu voce stridentă, pesedeii țin să ilustreze, ca într-o farsă cu iz de tragedie, cele mai grosolane clișee ale epocii care i-a creat. Rupți de lume, apărați de miasmele neplăcute ale realității
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
acest caz "va păli o poezie socotită reacționară, cînd ei i se va opune una care, în afara menținerii pe linia noastră, să-i dovedească și pe un plan intrinsec și estetic demodatele ei mijloace de exprimare". Cu alte cuvinte , o propagandă "rafinată", mai eficace prin racordarea ei parțială la substanța creației autentice. E o poziție bizuită pe un amestec de criterii, făcînd uz de o retorică ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
de experiența diplomatică.Pe plan intern, se spunea nu doar în Europa de Vest, dar și în cercurile de stînga din SUA, Reagan era exponentul unei revoluții conservatoare menită să distrugă așa-numitul Welfare State, creat în perioada New Deal-ului rooseveltian. Propaganda sovietică, abil infiltrată în cercurile gauchiste din Vest, încerca pe toate căile să producă imaginea unui lider simplist, ostil oricăror nuanțe, manicheist și deci periculos pentru pacea mondială. Lucrurile erau însă esențial diferite: Reagan nu inventase pericolul expansionist sovietic. Aceasta
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
în 1919, îl va alege pe Paderevski, desigur un mare muzician, drept președinte al primei ei republici. Dar apariția totalitarismelor în Europa (ca urmare, între altele, a decăderii marilor imperii, a slăbirii sentimentului religios și a perfecționării tehnicilor moderne de propagandă și control) a dat situației o tonalitate violentă: rotirea stelei duble și-a accelerat ritmul. Fiind clădite pe câte o ideologie, aceste regimuri au avut mai mult ca oricând nevoie de scriitori, iar ei au devenit, din chiar acest motiv
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
bine pe Eliade și Cioran, chiar în contexte care nu au nimic de-a face cu ideile promovate de ei în tinerețe este echivalent cu demascarea naturii politice dubioase a celui în cauză. Cei care au demontat aceste mecanisme de propagandă (Furet, Koch, Revel) sînt, în cel mai fericit caz, tratați cu o respectuoasă tăcere. A doua dezamăgire majoră este cea provocată de evoluția imprevizibilă a unor oameni în noua realitate postcomunistă. Disidenți cu o atitudine impecabilă în perioada comunistă, modele
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
puțin familiare cititorului contemporan. Desigur, această nobilă nepăsare devine, în anumite contexte politice, subversivă. În anii de progresivă sărăcire alimentară ai regimului comunist, o carte de bucate veche - pomenind de icre moi, sparanghel, nisetru - era un document antistatal și de propagandă burgheză; în perioada de maximă lipsă, deveniseră explozive chiar rețetele care evocau (cu inconștientă nostalgie) kilogramele de carne, smîntîna și untul. În prezent șochează mai ales contrastul dintre obiceiuri culinare vechi și modernizarea și industrializarea alimentației, în alegerea unor materii
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
la exrem, un fel de desperados sud-americani ce extermină băștinașii din junglă. Dac-ar fi adevărat, acest lucru ar fi extrem de periculos nu doar pentru America, dar și pentru întreaga civilizație planetară. În cel mai pur stil al filmelor de propagandă sovietice (jurnaliștii au făcut, de altfel, trimiteri la "arta montajului" a lui Eisenstein din peliculele puse în slujba lui Stalin, după cum ovațiile de la Cannes au fost descrise ca având aceeași sorginte - "Ca pe vremea Tătucului, cei prezenți continuau să aplaude
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
acestea erau, din nefericire, cât se poate de reale. Dar a face un documentar cu titlul Fahrenheit 9-11 fără să dai absolut nici o imagine cu dărâmarea turnurilor gemene ale lui World Trade Center ține de cu totul altceva decât de propagandă. Ține de mizeria morală cea mai profundă, de paranoia irecuperabilă. Pe când tragedia irakienilor era prezentată cu lux de amănunte (și e bine că e prezentată!), aneantizarea celor trei mii de civili nevinovați din New York e doar sugerată: câteva chipuri de
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]