231 matches
-
era în grupul de inventatori, era bun în domeniu. Și pe el l-am pus șeful Comisiei profesionale. La propagandă, era Rodica Boer, care era meseriașă; la social, pe Cristi Popescu, care era meseriaș recunoscut. S. B.: Dar acești studenți propagandiști erau din afara sistemului ASC. D. T.: Ideea era ca și ei, la rândul lor, să-și constituie dintre studenți cât de cât niște oameni formatați. Cu training-uri, pregătire și tot ce trebuie. S. B.: Într-o ședință a Comitetului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
câteva sesiuni științifice. Bujor, de exemplu, a organizat trei sesiuni științifice la Cabinetul județean de partid unde veneau universitari nu doar activiști (că aceștia veneau doar să-și bifeze o acțiune), veneau oameni precum Chelcea, Bourceanu și Carpinschi. Universitari și propagandiști Lectorii Sorin Bocancea: Demarăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea elementului de bază, al agentului propagandei, în care se întâlnește universitarul cu propagandistul: lectorul. Toți profesorii de științe sociale puteau să devină lectori sau aveau deja în normă lucrul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sesiuni științifice la Cabinetul județean de partid unde veneau universitari nu doar activiști (că aceștia veneau doar să-și bifeze o acțiune), veneau oameni precum Chelcea, Bourceanu și Carpinschi. Universitari și propagandiști Lectorii Sorin Bocancea: Demarăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea elementului de bază, al agentului propagandei, în care se întâlnește universitarul cu propagandistul: lectorul. Toți profesorii de științe sociale puteau să devină lectori sau aveau deja în normă lucrul ăsta? Doru Tompea: Da, aveau în normă la capitolul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
veneau doar să-și bifeze o acțiune), veneau oameni precum Chelcea, Bourceanu și Carpinschi. Universitari și propagandiști Lectorii Sorin Bocancea: Demarăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea elementului de bază, al agentului propagandei, în care se întâlnește universitarul cu propagandistul: lectorul. Toți profesorii de științe sociale puteau să devină lectori sau aveau deja în normă lucrul ăsta? Doru Tompea: Da, aveau în normă la capitolul "alte activități". Și exista o evidență strictă a acestei activități, pur și simplu fiecare avea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
II, 1972, al Comisiei de propagandă 4, la punctul 2, se stabilea că această comisie, "în colaborare cu Comisia organizatorică, va analiza activitatea de selecționare, pregătire și promovare a cadrelor din învățământul superior"5. Existau planuri de muncă ale lectorilor propagandiști ce conțineau activitățile pe care aceștia le întreprindeau pentru realizarea învățământului politico-ideologic6. Printre activitățile lectorilor se numărau: prelegeri, consultații, stabilirea programelor Universității serale de marxism-leninism, conducerea de seminarii la Universitatea serală, prezentări și expuneri la cursurile de pregătire a propagandiștilor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
li se încredințau teme pe care trebuiau să le prezinte în întreprinderi și comune după un program stabilit. Fiecare responsabil avea sub control câte un grup de obiective. Structuri academice și de propagandă S.B.: Să continuăm discuția despre universitari și propagandiști cu prezentarea marilor instituțiilor și a structurilor instituționale de propagandă din Iași pentru a ne putea da seama de amploarea fenomenului. Începând cu 1965, Școala Superioară de partid "Ștefan Gheorghiu" a devenit Academia de Studii Sociale și Politice și de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
economia politică se pun în schemă, s-a terminat cu ele pentru că aceasta înseamnă golirea lor de conținutul științific. Cred că ar trebui să fie folosiți într-o măsură mai mare propagandiștii vechi care, prin experiența lor, să ajute tinerii propagandiști". Todosia arată că metoda dialogului, care se propusese în ședință, cere un anumit nivel de pregătire al propagandiștilor și cursanților. De asemenea, el spune: "Vă informez că crește foarte mult interesul pentru relațiile internaționale sub toate aspectele și trebuie să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studenții și cu profesorii 26. De asemenea, arată că nu se țin suficiente dezbateri ideologice în scopul aprofundării documentelor de partid, că nu se fac acțiuni relevante pentru construirea socialismului. Silviu Botezatu, președinte CUASC, arată că sunt deficiențe: unii studenți propagandiști nu au competență suficientă pentru a conduce dezbaterile, activul asociației nu este suficient de pregătit sub aspect ideologic, sunt necesare măsuri din partea partidului pentru o mai bună informare politică (trebuie utilizați lectorii Comitetului municipal), sunt necesare întâlniri ale șefilor de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
prieteni și cu Botiș, fiindcă legasem prietenii la catedră și aproape în fiecare zi când terminam orele mergeam la o crâșmă din Podul Roș unde mâncam și beam un pahar de vin. Bobică era implicat în structuri, Gică Botiș era propagandist, dar nu era prins prea tare, pentru că a avut un dosar prost. Ne întâlneam, discutam, bârfeam. Era notorie prietenia noastră. Într-o zi, vine maiorul de la Politehnică: "Tovarășul Tompea, tovarășul Tompea, e o chestiune mai delicată, nu mi-o luați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
605 Prefață Introducere Din Târgu Mureș spre Iașul universitar Comitetul Județean al PCR Iași Comitetul Municipal al PCR Iași Organizația UTC Iași Frontul Unității Socialiste Organizații PCR din Centrul universitar Asociația Studenților Comuniști Studenții partidului: membrii și propagandiștii Universitari și propagandiști Condiții ale procesului didactic Învățământul politico-ideologic al studenților Practica Munca patriotică Condiții sociale Studenții străini Pregătirea militară Sportul studențesc Casa de Cultură a Tineretului și Studenților Activitatea artistică Riguroasa organizare a timpului liber Presa studențească Condițiile colaborării cu Securitatea Amintiri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ai să taci, nu facem nicio ispravă. Numai dacă om fi cu toți într-o unire, o să putem fi stăpâni aci, că doară țara-i a noastră încă de pe vremea lui Traian.» V Să ne întoarcem din nou la călătoriile propagandistului român, în țările din apus și la Ierusalim. Din cărțile de istorie de care prinsese dragoste nemărginită, Badea Cârțan aflase că francezii sunt și ei de gintă latină, iar din momentul în care venerabilul profesor V.A.Urechia i-a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
baie în apa sfântă a Iordanului, ca mai apoi, prin Constantinopol să se întoarcă din nou la București. VIII Dar șirul peregrinărilor și al călătoriilor lui Badea Cârțan nu se isprăviseră. Admirator atent a faptelor înțelepte ale regelui Carol I, propagandistul român pleacă pe Dunăre în sus ca să vadă cu ochi proprii Castelul de la Sigmaringen, locul în care se născuse «Șoimul de la Grivița» O săptămână întreagă a fost găzduit la castel de însăși bătrâna mamă a regelui, iar la plecare a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
urmă într-un mare avantaj, în sensul că am putut intra mai ușor în pielea personajelor de pe teren. Succesiv am fost asimilat unui pelerin, jurnalist, jandarm, polițist în civil, infirm, distribuitor de pomană, infractor, cerșetor, colector de fonduri, agent provocator, propagandist neoprotestant, preot „în civil”, sărman cu duhul, agent electoral etc. Am căutat mult, nu am știut mereu ce doresc de fapt, am fost câte puțin și tot din cele de mai sus. Am fost eu însumi și m-am simțit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
continua să se opună oricărui curent literar modern (ca simbolismul, futurismul sau suprarealismul). Se opunea pînă și realismului cu aceeași vigoare "realist naționalistă" cu care sovieticii se opuneau adevăratei literaturi realiste (în ciuda marilor tradiții rusești), atunci cînd aceasta contrazicea lumea propagandistă visată de ei. Atît sovieticii cît și Iorga fiecare în felul lor voiau să prezinte cititorilor lor nu cum stăteau lucrurile în realitate, ci cum ar fi trebuit ele să fie. Așa că l-a atacat pe Lucian Blaga, care scria
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iată de ce operele lui Marx, Engels și ulterior ale lui Lenin 87, referitoare la diferențierea claselor sociale și la necesitatea continuă a "luptei de clasă", au excelat mai mult prin caracterul lor propagandistic, și nu prin unul științific. Acești teoreticieni propagandiști "abuzau" pur și simplu de marea masă a populației prin afirmațiile (expuse de zeci și sute de ori), prin care își susțineau opiniile referitoare la necesitatea ajungerii clasei "muncitoare" la poziția de clasă conducătoare, la necesitatea "luptei de clasă" și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Dumitrescu îi opune revenirea la realism, înțeles ca renunțare la manierismul exterior, dar respinge "atitudinea utilitaristă față de artă"134 fără a explica ce se înțelege cu precizie prin aceasta. Realismul este definit mai mult negativ, fiind altceva decât un "vers propagandist", decât "acuplarea circumstanței și satisfacerea contingenței". Pagina a treia aduce un interviu cu Perpessicius plecându-se de la al doilea volum "Eminescu" care întârzie să apară și căruia i se prezintă structura, pentru a se trece apoi spre o discuție despre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de critică socială. Însă contra-argumentul lui Bourriaud este acela că propunerile acestui tip de artă ar trebui judecate dintr-o perspectivă formală (a proiecției simbolurilor în realitate) și în relație cu istoria artei, mai curând decât din perspectiva unei arte propagandiste. Cu toate acestea, nimic nu împiedică o înțelegere post-estetică a artei relaționale, potrivit căreia orice considerare formală a valorii estetice ar putea fi urmată de o analiză socială, politică și culturală a conținutului proiectului artistic. Bourriaud recunoaște în cele din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
etc.), Rochlitz indică faptul că evaluarea unei opere de artă nu se mai face în funcție de pertinența ei estetică, ci în raport cu gradul de conștientizare politică. Tocmai în raport cu această "conștiință politică", în țările comuniste politicul voia să schimbe societatea printr-o artă propagandistă (de recomandare), în vreme ce, în țările capitaliste societatea intenționează să schimbe politica apropriindu-și arta subversivă (de denunțare)214. Însă avocații eticii radicalismului artistic văd în relația artistului cu instituția (galeria de artă, muzeul, centrul de artă, academia etc.), mai curând, compromisul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Poliției județene, unde eram printre cei care-i asiguram paza împreună cu civili de diferite proveniențe. N-am făcut niciodată parte dintre informatori sau colaboratori ai securității și în martie 1974 a trebuit să trec la catedră izgonit de un tractorist propagandist Bran, mare președinte la cultură. Au fost strângeri de mână protocolare (avea o mână moale, rece, inertă, întinsă într-un unghi să i se simtă autoritatea). A 3-a oară a fost la Casa Scânteii (Casa Presei Libere) când i-
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
abația benedictină aparține casei Moët & Chandon, care a transformat o aripă a mănăstirii și o fostă pivniță restaurată în muzeu, în memoria glorioasă a lui Dom Pérignon, ce însuflețește încă aceste locuri. Creștinismul a fost în Franța propagatorul viei și propagandistul vinului. Moștenitoare a patrimoniului galo-roman, viticultura ecleziastică va hrăni puterea și gloria Bisericii. Rolul istoric al viticulturii ecleziastice se încheie însă odată cu Revoluția franceză, iar podgoriile sunt laicizate în întregime la începutul secolului al XIX-lea. Însă în simbolistica profundă
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Nu resimțisem acut regimul schizoid care măcinase România. De-abia fusesem uns pionier și mă pregăteam - fără ca eu să știu asta - să intru în alte organisme glorioase ale comuniștilor. Asta chiar dacă aveam în clasă un coleg al cărui bunic era propagandistul perfect, ce se înființa, la sfârșitul fiecărui ianuarie, de ziua Conducătorului, pentru a ridica în slăvi mărețiile regimului și ca să ne spună ce viitor luminos ne așteaptă. Paradoxal, viitorul luminos ni se întrezărea, mie și prietenilor de la scară, odată cu punerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
de stat devenită necesară în urma dezastrului armatei germane. Minciună, marele entuziasm revoluționar - în realitate, așa cum știe toată lumea, Partidul Comunist Român era practic inexistent, în 1944; majoritatea membrilor săi s-au refugiat la Moscova, de unde s-au întors cu trupele sovietice; propagandiști formați la școlile sovietice au știut să organizeze o mare punere în scenă populară, pentru a crea legenda rolului jucat de partid. Minciună, primirea entuziastă a armatei ruse de către poporul român; în realitate, trupele rusești au semănat teroarea din clipa
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pare că era dificil. Circulau legende în epocă despre firea lui zgârcită, iar relația lui cu satul de câmpie, unde avea și castelul supranumit "Versailles-ul Transilvan", era o relație complexă. Cei doi activiști sosiți de la Cluj, avocatul Fazekas János, propagandistul Asociației Economice Maghiare din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE) și avocatul Miklós András nu au făcut economie la "gloanțe" când l-au caracterizat pe stăpânul domeniului. Înainte vreme, străbunii excelenței sale (contele Bánffy) i-au adus pe ruși în Ungaria
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
bombardați din toate părțile cu mesaje. În fața acestor presiuni, mulți preiau mesajele mai repede și le acceptă fără să le mai ana-li-zeze. Propagandiștilor actuali vicleni le plac foarte mult aceste căi rapide, mai ales cele care ocolesc gândirea logică. Politicianul propagandist exploatează starea de nesiguranță a celor mulți, profitând de ambiguitățile limbii, de generalizări pripite și anumite epitete, mai ales negative, adaptează logica după bunul său plac, se străduiește să stârnească sentimentele care pot întuneca Minciuna, în general, și minciunile politicianului
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
ea trebuie să se adreseze cuiva și să fie crezută. Minciuna este, prin excelență, apanajul politicii și al puterii. Politicul este un model de simulare Oamenii politici cunosc acest secret. Prin acest vicleșug de inducere la mase a . iluzie Politicianul propagandist nu ne arată cum să gândim, ci ne spune i „realității” și „adevărului”, prin acest simulacru, puterea se perpetuează și devine uneori, astfel, eficientă. CE să gândim. El „cerne” faptele, exploatândule pe cele care îi sunt utile și ascunzându-le
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]