13,781 matches
-
este locotenent al obiectului - Suverana Lumilor Stăpînă - ci este și preeminent în text. Deci, o formă neaccentuată a unui pronume (simplu înlocuitor) e izolată (aici dislocarea este de la stânga spre dreapta), căpătând, astfel, accentuație, și, totodată, o parte secundară de propoziție (își este complement indirect) ocupă locul și preia rolul părții principale de propoziție (fără ca, gramatical, să se și întâmple așa ceva), menținându-și forma de dativ! Această complicație este, însă, foarte firească pentru un loc de tangență (care e această poezie
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Deci, o formă neaccentuată a unui pronume (simplu înlocuitor) e izolată (aici dislocarea este de la stânga spre dreapta), căpătând, astfel, accentuație, și, totodată, o parte secundară de propoziție (își este complement indirect) ocupă locul și preia rolul părții principale de propoziție (fără ca, gramatical, să se și întâmple așa ceva), menținându-și forma de dativ! Această complicație este, însă, foarte firească pentru un loc de tangență (care e această poezie) a două moduri de existență - cu semnificația și cu importanța răsturnate (conform Psalmului
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
mine, doar vreau să se audă ecoul proiectului dumneavoastră, în cazul în care, precum am fost eu, mai sunt și alții. Iar pentru a purcede în consecință, voi folosi multe din argumentele-chemare-invitație de participare, scrise de dumneavoastră, fraze sau scurte propoziții pentru a face o cât mai bună cunoaștere a scopului propus, și spun, ducerea lui la îndeplinire. Doamne ajută! Primul contact cu proiectul propus (citez): Cu un titlu inspirat din Coloana fără sfârșit, capodopera marelui artist Constantin Brâncuși, ”RUGĂ FĂRĂ
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
cel mai adesea amintiți ca bază pentru identitate este limba. În ceea ce privește discursul romilor, referirea frecvență este la limba români. Cu toate acestea, limba români NU este limba „romilor”.”(pag. 129, traducerea de Dinu Adam, Pakiv Europa- Fondul European al Romilor) Propoziția „limba români NU este limba „romilor””, poate fi interpretată și că o recunoaștere subtilă a faptului că cei care se declară romi, nu sunt romi autentici. Iar îmbogățirea structurilor ne-rome pe baza limbii romilor, este un subiect de discuție
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
slabe ale adversarului, revenirea și trecerea la contraatac) și neutre (ca lingușirea, flatarea publicului etc.) O altă garnitură deargumente sunt cele bazate pe fapte, pe exemple, pe autoritate și pe diverse analogii (de persoane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
o persoană depravată într-un model de virtute, cum a făcut cu femeia păcătoasă din Luca 7; să treacă liniștit printre cei care L-au dus pe sprânceana muntelui ca să-L arunce în prăpastie; să-i determine, printr-o simplă propoziție, să cadă cu fața la pământ pe cei ce veniseră să-L prindă înarmați cu săbii, făclii și ciomege; să-l convertească pe un potrivnic atât de înverșunat ca Saul din Tars, care a devenit apoi înflăcăratulapostol Pavel ei bine, toate acestea
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 by http://confluente.ro/_preasfanta_treime_o_singura_iubire_de_doru_levi_ilioi.html [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]
-
poezii de dragoste... - Da! Spre surprinderea și încântarea mea, ele sunt preluate de tineri și transcrise pe blog-urile lor. În urmă cu câteva luni, am primit un e-mail în care cineva îmi scria un lucru foarte frumos, într-o singură propoziție, care mie nu mi-ar fi trecut prin cap: Ai seva vieții! - Într-adevăr, frumos și profund! Dar scrieți și poezie religioasă. Cum explicați această tendință, aceasta chemare? - Trăim vremuri tulburi, se încheie un ciclu astrologic plin de zbucium, războaie
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_ciuhrii_despre_poezie_ca_seva_a_vietii_.html [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
realizează așezându-se sub Revelație, nu deasupra ei. Omul căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face Ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu Este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu Este rodul căutării omului ci Este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelație, în această căutare și descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
eternitate - deci și pentru viața pe acest pământ. De ești sărac sau mai bogat, sătul sau flămând, tânăr sau bătrân, rămâi optimist și fericit, dacă ai Bucuria Mântuirii în sufletul tău. Am citit undeva că „fericirea nu are memorie”. Această propoziție afirmativă simplă exprimă un adevăr profund. Micile bucurii nu fac fericiri, ci sunt doar utopii ce ni le fixăm în memorii ca mulțumiri, din viața trăită, acum, sau cândva. Adevărata fericire este un elixir al credinței în Dumnezeu, când simți
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_mntuirii.html [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
spațiu; cuvântul scris, de asemenea, este în spațiu; fraza; grupul de fraze; hârtia acoperită de cuvinte numai în aparență e plană; o frază poetică, aidoma unui cristal, e în spațiu; în infinitul spațiu interior al conștiinței; putem compara structura oricărei propoziții rostite sau scrise cu structura atomică; putem compara formele și simbolurile lor, literele, cu structura celor mai simple particule; ne izbește asemănarea dintre substantive și nuclee; dintre electroni și verbe; dintre adjective, adverbe, pro- nume și quante; ne uluiește faptul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
25). Numai în această ipostază de savant atomist al Cuvântului / Necuvântului, Nichita Stănescu ne încredințează și visul privind cuvintele ca «umbră de aur în conștiință pe care o aruncă structura materiei; întocmai cum este atomul, așa mi se înfățișau și propozițiile simple. Nucleul și electronii se oglindeau în propoziții prin subiect și predicat; un fel de echivalent sonor al materiei, trecut însă și prin ecranul conștiinței. Nucleul se mărea mult într-un substantiv care devenea subiect; electronii, care dau ocol nucleului
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
al Cuvântului / Necuvântului, Nichita Stănescu ne încredințează și visul privind cuvintele ca «umbră de aur în conștiință pe care o aruncă structura materiei; întocmai cum este atomul, așa mi se înfățișau și propozițiile simple. Nucleul și electronii se oglindeau în propoziții prin subiect și predicat; un fel de echivalent sonor al materiei, trecut însă și prin ecranul conștiinței. Nucleul se mărea mult într-un substantiv care devenea subiect; electronii, care dau ocol nucleului, deveneau verbe. Cuvintele reproduceau în conștiință structura materiei
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
însă că lipsa educației, a culturii, a respectului, a simțului civic, lipsa empatiei, a implicării, lipsa virtuții, a cinstei și a multor alte valori, au adus încet-încet societatea într-un oarecare colaps. Iar ce mi-a atras atenția este aceasta propoziție găsită într-un ziar: „These out-of-control young people are after all of our own making!” (Acești tineri scăpați de sub control sunt la urma urmei, produsul nostru!” Se reinstalează calmul (englezesc?) Închei aici mica mea analiza politică, socială și chiar economică
JURNAL LONDONEZ (3) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_londonez_3_.html [Corola-blog/BlogPost/360111_a_361440]
-
numita simplificare prin care se elimină numitorul comun spre a aduce fracția la cea mai simplă formă în care numărătorul este prim față de numitor. Se pot efectua operațiuni aritmetice numai cu fracțiile care au același numitor. Spre a ilustra această propoziție considerați că toate numerele naturale sunt fracții ordinare cu numitorul 1 (unu). La fel se execută toate operațiile aritmetice și dacă numitorul este 16 sau 64 (vezi metrica engleză) Amplificarea fracțiilor și semnificația ei. O fracție ordinară compusă din doi
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1434727264.html [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
nas? Unde ești talentule, ca să mă faci să scriu o povestire ce ar semăna cu imaginea unei balerine surprinsă la jumatatea mișcării și cere să fie continuată în mintea privitorului? De ce nu vii să îmi spui cum să scriu acea propoziție terminata doar cu virgulă și cititorul să o continue? De ca nu ești prezent ca să-mi dai inspirația pentru o scriere cu o țesătură bine bătută în ițele ei și a carei lectură să dea delicii în surdină lipsite de
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_talentul_elena_buica_1344324688.html [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
să mă concentrez. De fiecare dată când ating tastele, gândul îmi zboară într-un loc îndepărtat, de parcă ar vrea să se ascundă de eseul la istorie. Niciodată nu am înțeles istoria, așa că este destul de dificil pentru mine să scriu o propoziție care să aibă legătură cu viața din secolul al nouăsprezecealea, darămite să fac un întreg eseu. Împăcată cu ideea că va trebui să vin din nou aici și să fac nimic altceva decât să-mi storc creierul, în speranța că
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1456810823.html [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
propensiune care se alimentează ascendent din fiecare sistem de coordonate reale transcrise și prelucrate pe modele matematice mentale) sau evenimente științifice de înaltă ținută axiologica într-o simbioza perfectă cu decorul, clădirile, simbolurile, oamenii, istoria, faptele. Textul este scris în propoziții scurte, clare concise că în expresiile matematice, nimic în plus, nimic în minus. Să parcurgem povestea volumului! Phoenix și Fountain Hills - bucuria unui moment total, o ocazie de relaxare survenita într-un moment de oboseală, la momentul potrivit, în locul potrivit
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-frate-cu-meridianele-si-paralelele-vol-ix-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
și în relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul lui devine un strigăt: „Taci, strigă crunt d. Lefter. Pe câte farfurii ai dat-o? Unde sunt farfuriile? Poruncește strașnic d. Lefter.” Epitetele care însoțesc verbele accentuează ideea de cruzime și de înverșunare: „strigă crunt
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sparge farfuriile și prin limbaj: „Așa sunt eu galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii de câte zece mii de franci una! sparg, mă-nțelegi, sparg al dracului!” La nivel sintactic se constată prezența a șapte propoziții dintre care șase sunt exclamative, cinci principale și numai două subordonate temporale, de fapt, e vorba de aceeași temporală „când am chef” repetată de două ori. Tensiunea nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
nervoasă a personajului și efectul sonor provocat de spargerea farfuriilor sunt foarte bine evidențiate cu ajutorului repetiției verbului „sparg” și al temporalei „când am chef” dispuse după o topică destul de ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele două propoziții încep cu verbul „sparg”. În ultima propoziție el este urmat
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ingenioasă. Temporala „când am chef” este situată înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele două propoziții încep cu verbul „sparg”. În ultima propoziție el este urmat de expresia populară cu nuanță superlativă „al dracului”, dovadă a apartenenței personajului la un mediu social modest și a intensității cu care își trăiește mânia și dorința de descărcare nervoasă
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
înaintea regentei „sparg”, propoziția următoare începe tot cu verbul „sparg” urmat de aceeași subordonată temporală intercalată în regentă: „sparg, cocoană, /când am chef, /farfurii de câte zece mii de franci una/”, iar ultimele două propoziții încep cu verbul „sparg”. În ultima propoziție el este urmat de expresia populară cu nuanță superlativă „al dracului”, dovadă a apartenenței personajului la un mediu social modest și a intensității cu care își trăiește mânia și dorința de descărcare nervoasă. Construcția incidentă „mă-nțelegi”, care mai apare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
la casa chivuțelor este insinuant: „Lipsește ceva dintr-o casă ... știe ea ce lipsește.” Ideea de insinuare este susținută de punctele de suspensie. Pe Țâca, țiganca ce primise jacheta în schimbul a zece farfurii, o supune unui adevărat interogatoriu alcătuit din propoziții scurte, interogative sau exclamative, din care unele imperative, ca în stilul polițienesc. O acuză de prefăcătorie: „Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci, de ce minți?” și propoziția ultimă se repetă la un interval scurt. Este poruncitor și indecent
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în schimbul a zece farfurii, o supune unui adevărat interogatoriu alcătuit din propoziții scurte, interogative sau exclamative, din care unele imperative, ca în stilul polițienesc. O acuză de prefăcătorie: „Te faci că nu știi, gașperiță!”, de minciună „Atunci, de ce minți?” și propoziția ultimă se repetă la un interval scurt. Este poruncitor și indecent. Îi ordonă să se dezbrace și îi face el însuși percheziție corporală: „Dezbracă-te! poruncește d. Lefter.” Faptul că nu găsește biletele îl scoate din minți. Replicile lui devin
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
biletele! scrâșnește d. Lefter; să-mi scoți biletele, hoațo! Că te omor, mă-nțelegi? Te omor!” Insinuările de furt devin acuzație directă prin folosirea apelativului în vocativ hoațo. Virulența furiei se manifestă la nivel sintactic prin repetarea aproape identică a propozițiilor „Să-mi scoți biletele” și „te omor”, iar la nivel morfologic prin folosirea conjunctivului cu valoare de imperativ. Personajul se află într-un mediu țigănesc și încearcă să se adapteze la situația de comunicare și prin folosirea cuvântului gașperiță, care
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]