255 matches
-
să mă invite la acel birt și să-mi dea acolo din mica lui porție, spunîndu-i patronului ca îi sunt frate. Dar băieții ăștia n-aveau nici bani de mâncare, în unele zile răbdau, în altele cumpărau cartofi, îi dădeau proprietăresei să-i curețe, cereau de la ea puțin untdelemn și îi prăjeau... Mâncam toți... Proprietarul, un pitic, vindea ciurele în oraș. Camera lor era lângă a noastră, acolo trăiau și găteau, era cald, aveau o sobă mare, țărănească, spoită cu var.
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
avea dreptate, scrisul nu prea mergea, scriam o altă nuvelă într-adevăr fără nici un gând, nici nu știam ce scriu, am rupt-o și am aruncat-o. De revelion unul din băieți plecă, găsise undeva de lucru într-o suburbană, proprietăreasa puse afară pe gard un bilet "de închiriat", și veni altul. Asta aduse cu el un acordeon, ne cânta din el seara înainte să adormim, câștiga ceva mai bine și plăti el lemnele să ni se facă foc, bineînțeles numai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
tipografiei, director fiind profesorul Bagdasar. Poet, semna Sergiu Filerot... Cu acei bani am putut astfel să părăsesc odaia fără foc din Pantelimon și să mă mut într-una de pe strada Traian, tot cu încă trei inși în cameră, dar încălzită. Proprietăreasa, o femeie tomnatică și cam prea împlinită, trăia cu un pește, un ins care venea la ea doar seara, de altfel ca și ceilalți chiriași, îi găseam în pat (fiindcă și ea ocupa prima cameră, de la intrare, ca și ciurelarul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
oprit. Venise primăvara, lepădasem de mult urâtul meu palton de aba, îmi cumpărasem două costume de la Galeriile Lafayette și spre surpriza mea, deși aveam două salarii, banii nu-mi ajungeau să mă mut din Tutunari, fiindcă deși camera îmi plăcea, proprietăreasa mă anunțase că vrea să mai aducă un chiriaș peste mine. I-am răspuns că voi plăti chiria spre dublu, numai să rămân singur. Era totuși cu mult mai puțin decât dacă aș fi închiriat o garsonieră centrală sau chiar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
n-am dat de strada cu pricina. Am întrebat oameni bătrâni, care toți își aminteau de numele ăsta. Era "pe-aici, pe undeva", dar pe unde? Abia când, la capătul multor drumuri, mi-a trecut prin cap să pomenesc de proprietăreasa casei unde mă născusem, faimoasa Ma'am Catana, bătrânii s-au dumirit, și o mamaie m-a dus, aproape de mână, în locul unde trăise, despotic, proprietăreasa și brusc m-am văzut în fața unei case care exista de mult în mintea mea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
unde? Abia când, la capătul multor drumuri, mi-a trecut prin cap să pomenesc de proprietăreasa casei unde mă născusem, faimoasa Ma'am Catana, bătrânii s-au dumirit, și o mamaie m-a dus, aproape de mână, în locul unde trăise, despotic, proprietăreasa și brusc m-am văzut în fața unei case care exista de mult în mintea mea, aureolată de suferință și nebunie. Casa în formă de "U", cu leandru mirosind extatic, cu galerie la etaj, acum părăsită, aproape o ruină, cu geamuri
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
arrangement/situation prin care se înțelege că două persoane nu reușesc să se întîlnească niciodată, fiind mereu în contratimp, așa cum erau cele două personaje din opera respectivă: un pălărier care lucra ziua și un zețar care lucra noaptea și cărora proprietăreasa le închiriase (fără ca ei să știe) aceeași cameră, pînă în ziua în care unul din ei și-a luat concediul și amîndoi s-au hotărît să se căsătorească. Primele lucrări hidrotehnice de legare a Nilului, nu cu Mediterana, dar cu
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în spațiul Bucureștiului de la începutul secolului trecut. Problematica din titlu este dezvoltată dintr-o dublă perspectivă: cea a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot orașul în căutarea unei locuințe decente și rezonabile ca preț, și cea a fostei sale gazde, proprietăreasa coana Tinca, surprinsă neplăcut după fiecare nou eșec în contactele cu mușteriii mereu imprevizibili. Fauna umană citadină în permanentă căutare a profitului necinstit este dezvăluită însă cu indulgență și amărăciune, ceea ce dizolvă satira, pe care simțul critic al autorului Momentelor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Stănoiu pe aceleași coordonate ale comicului tangețial absurdului: căutând "mai binele", Liță Soare sfârșește prin a se convinge că l-a avut deja, întoarcerea la coana Tinca reprezentând singura soluție după un traseu inițiatic marcat de succesive dezamăgiri: de la frumoasa proprietăreasă care îl jecmănea sistematic supunându-l unui regim alimentar și termic insuportabil și inuman, la doamnele respectabile ce se dovedesc viclene codoașe, la autodeclarate "fete inocente", în realitate ingrate și perverse, la pensionari care din plictiseală trăncănesc ore în șir
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caragialiene: "Catrinel: "Stai, țațo, să-ți spui și să te crucești, nu altceva! Mai adineauri ședeam acasă. Tușica, cum știi c-a făcut-o Dumnezeu, se culcă o dată cu găinile. Eram ambetată absolut". Frusina: Ia lăsați-mă! Ce piesă? Așa vorbește proprietăreasa mea! Smărăndache (Frusinei): Sst! Catrinel: "Dramele Parisului, câte au ieșit până acuma, le-am citit de trei ori!". Smărăndache (dându-și peste frunte): Și-a mea, domnule, la fel!" (Dramaturgie română contemporană, vol. I, II, Prefață și note de Valeriu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
văzut încotro se-ndreaptă gândurile mele. Niște mahări de la FBI mă întrebau dacă mă consider neamț sau american și dacă aș fi de acord să-mi dovedesc patriotismul ajutându-i. Mi-am înăbușit orice resentiment, uitându-mă fix la motanul proprietăresei, care pândea o gaiță de pe acoperișul garajului. Când motanul s-a năpustit asupra prăzii, am recunoscut în sinea mea cât de mult îmi doresc ca zvonul legat de Johnny Vogel să fie adevărat. Departamentul Arestări mi-ar fi adus faimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
posibilă era să mă dau la fund o perioadă. Rănile mi se vindecau, iar după o săptămână ardeam de nerăbdare să mă întorc la lucru. Obișnuiam să-mi omor după-amiezile așezat pe treptele din spatele casei, urmărind cum pândește păsărelele motanul proprietăresei. Chico tocmai pusese ochii pe o gaiță albastră, când am auzit o voce cântată care mă interpelă: — Nu te-ai plictisit încă? M-am uitat în jos. La piciorul scării nu era nimeni altul decât Lee Blanchard. Avea sprâncenele împânzite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mi mai rămăsese din „permisie“. M-am antrenat la sacul de box, am sărit coarda și am ascultat muzică. Am stat pe scările din spate și m-am făcut că împușc cu degetul gaițele cocoțate pe frânghia de rufe a proprietăresei. L-am condamnat pe Lee pentru patru omucideri legate de jaful de la banca Boulevard-Citizens și l-am grațiat pe baza omuciderii numărul cinci - a lui însuși. M-am gândit la Betty Short și la Kay până când ele două s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
studentei care stă la parter. În gazdă. Ieri logodnicul ei, care citește cărți În limba rusă, a bătut-o. Cu pumnii. I-a zis: Curvă ordinară! Studenta are păr pe picioare, iar logodnicul ei este gelos. Părăsiți definitiv această locuință. Proprietăreasa aruncă În urma voastră o oală cu cenușă. E ora când orbii de la fabrică pleacă pe la casele lor. Prin fumul care s-a răspândit pe toată strada. Îi vezi cum nu te văd că te muți. Îi vezi pentru ultima oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai schimbă câte ceva, se mai mută obiecte sau mobile, se mai aruncă zăpadă artificială, dar se mătură pe urmă și se schimbă modificările, știți cum este cu realitatea, totul va fi pus la loc. „Eu sunt un văr de-al proprietăresei”, i-a spus bătrânul și a Început să râdă, „Ha, ha, ha, s-a mutat la Bellu cotoroanța, și-a făcut cavou amărâta”. „Nu permit. Nu permit nimănui. Nu permit sub nici o formă, nu permit! Și eu și ea, Ecaterina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de habar n-ai, și era foamete mare, marmeladă cât cuprinde și ea n-a făcut nici un fel e politică, a vândut haina unei cucoane al cărei bărbat era căpitan de grăniceri și pac, dușman al poporului, speculantă, exploatatoare, moșiereasă, proprietăreasă, chestii d-astea; păi casa asta, ce vină avea ea că era proprietăreasă, a primit casa de la unchiul, ăla da, avere, mamă, mamă, câte măsline a vândut el, vapoare, da’ ce, numai măsline, de toate, domnule, a vândut. Vapoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
n-a făcut nici un fel e politică, a vândut haina unei cucoane al cărei bărbat era căpitan de grăniceri și pac, dușman al poporului, speculantă, exploatatoare, moșiereasă, proprietăreasă, chestii d-astea; păi casa asta, ce vină avea ea că era proprietăreasă, a primit casa de la unchiul, ăla da, avere, mamă, mamă, câte măsline a vândut el, vapoare, da’ ce, numai măsline, de toate, domnule, a vândut. Vapoare cu de toate. Așa era atunci, toți Își făceau case. Ce vină avea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
-i spună tăios: „Știu că te cheamă Sachelarie și lumea Îți spune Mișu. Am locuit În casa asta acum treizeci de ani! L-am cunoscut pe Sandu, am cunoscut-o și pe madam Ursu și pe doamna Schmerler și pe proprietăreasă, pe doamna Ecaterina, care te blestema să nu mai apuci ziua de mâine dacă mai joci cărți și dai banii pe femei. Am venit aici să mai văd Încă o dată locurile astea, vreau să scriu un scenariu și, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
încurajă să-și vândă marfa cu mai multă ardoare. — Știu un loc în Selsey, lângă Chichester. Nu e nimeni acolo pe vremea asta. Putem să ne plimbăm kilometri întregi fără să întâlnim picior de om. Pat moale, foc de lemne, proprietăreasă fâșneață, cârnați Cumberland la micul dejun și... - îmi făcu semn să fiu atentă - bucătăria restaurantului gătește cel mai mare și cel mai bun toad-in-the-hole1 pe care-l vei gusta vreodată. Brusc mi-am dat seama că-mi doream să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
i-o rezuma. Fata devenea o celebră chanteuze pe Continent, sub tutelajul unui mic muzician străin, un evreu. La un moment dat, o căuta un artist tânăr și sărac, care o cunoscuse pe când era drăgălașa, dar cam toanta fiică a proprietăresei lui, și care se arăta intrigat și mirat de succesul ei. El o asculta cântând, copleșit de frumusețea interpretării ei. — Ba chiar Începe să se Îndrăgostească de ea, continuă Du Maurier. Pe urmă Însă, descoperă că evreul e un hipnotizator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care susținea că Îl găsește mult mai primitor decât Cheltenhamul, dar nu era ușor de găsit un spațiu de locuit pe termen lung În oraș și, de aceea, Își schimbase adresa de două ori până acum. Foarte confortabilă, mulțumesc. Soțul proprietăresei e majordom la Colegiul Exeter, așa că mi se aduce masa de la bucătăria universității. Trebuie să spun că domnii profesori știu să-și poarte de grijă. Fie că era efectul atmosferei de la Oxford, sau al calității mâncării subtilizate de la masa mai-marilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care lucra de mai mulți ani, Horace Chase. Acum, că acesta era terminat și Începuse să fie publicat În foileton de Harper’s, nu mai avea nimic care să o rețină. Îi scrise lui Henry, comunicându-i că Își anunțase proprietăreasa de plecare și că Începuse „să Își facă bagajele“. Greutatea imensă a expresiei nu-i scăpă. Asamblarea și umplerea cuferelor, care precedau Întotdeauna marile migrații ale lui Fenimore, erau o chestiune complexă și prelungită, pe care o conducea cu seriozitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
gara din deal sau coborau zdrăngănind, Întorcându-se despovărate. Cu pofta de mâncare sporită de aerul proaspăt și de mișcare, se Îndreptară imediat spre hanul Codul și Homarul, pentru ceea ce Henry denumi „un prânz eponim“ (provocând o expresie buimacă din partea proprietăresei, care preluă comanda de la Du Maurier, Într-un limbaj inteligibil), udat cu bere bună de Yorkshire. Berea trebuie să fi fost neobișnuit de tare, căci Du Maurier se arătă foarte vorbăreț În timpul mesei. Reveni la subiectul negocierilor cu Harper’s.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
imperiul portughez al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai din Ceylon, arahide, africani și susan. Orgoliul decrepitudinii este cea mai vizibilă particularitate arhitectonică, palpabilă, caracteristică atît a casei cît și a proprietăresei, o bătrînă cu trăsături grele venind parcă din La dolce vita, cu toate că nu numai grotescul tinde să o circumscrie În tablou, ci și melancolia desprinsă din melancolia generală a locului, care o Înconjoară cu cîteva replici conținîndu-și propria persiflare Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În micul restaurant al hotelului, Pascal Întîlnește o femeie ce stă singură la o masă, cu o mină blînd stranie, o prostituată ce pare În evidentă criză financiară (Arielle Dombasle). Cere o sticlă de șampanie și o cameră. În ciuda Împotrivirii proprietăresei, Pascal aduce șampania, schimbă cîteva vorbe cu Arielle și pleacă să-și Întîlnească amantul. Scena erotică dintre cei doi bărbați nu este descrisă cum nu va fi nici În Philadelphia, Tom Hanks Împotrivindu-se pe platou, cu Înverșunare, cu țipete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]