279 matches
-
consider că teoriile comportamentului prosocial au, daca nu integral, cel putin parțial valabilitate în analiza simpatiei (poate și a altor emoțiiă. Arătând simpatie unei persoane, noi îi acordăm un sprijin pentru depășirea situației critice, o încurajăm, ceea ce reprezintă un comportament prosocial autentic dacă „donatorul de simpatie” - termenul îmi aparține - nu așteaptă o recompensă materială sau morală, daca exprimarea simpatiei nu constituie o obligație de serviciu, ci un act conștient, liber decis (S. Chelcea, 1996, 438Ă. Între cei ce se simpatizează reciproc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Emotions în Social Life. Critical Themes and Contemporary Issues. Londra: Routledge. Bolton, Sharon C. (2005Ă Emotion Management în the Workplace. Gordonsville: Palgrave Macmillan. Branaman, Ann (ed.Ă (2001Ă Self and Society. Oxford, UK: Blackwell Publishers Ltd. Chelcea, Septimiu (1996Ă Comportamentul prosocial. În A. Neculau (coord.Ă. Psihologie socială. Aspecte contemporane (pp. 438-451Ă. Iași: Editură Polirom. Clark, Candace (1987Ă Sympathy biography and sympathy margin. The American Journal of Sociology, 93, 2, 290-321. Clark, Candace (1997Ă Misery and Company: Sympathy în Everyday Life
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
școala va deveni un laborator în care copilul învață în mod activ, prin experiențe, în colaborare cu colegii, deci prin muncă colectivă, legile conviețuirii democratice. Această „republică cooperativă” va facilita prin urmare o învățare socială practică ce stimulează comportamente morale, prosociale, va învăța pe copii să prețuiască „puterea colectivă” și va contribui la progresul vieții colective. În acest mediu social (cooperativ) copilul își disciplinează conduita, își canalizează tendințele, învață să participe la „organizarea regulilor”. Iar „conducerea de sine și prin sine
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
psihologic, utilizarea recompenselor favorizează creșterea motivației pentru învățare. Este vorba însă doar de o motivare extrinsecă care poate avea efecte perverse asupra implicării elevilor în sarcină. În cazul în care elevii nu conștientizează importanța învățării și a adoptării unui comportament prosocial pentru propria dezvoltare personală, există astfel riscul unei condiționări a acestora cu privire la implicarea lor în sarcină. Prin urmare, recompensa trebuie folosită, dar cu prudență pentru a se evita excesul acestora. 7. Crearea unui cadru de interacțiune pozitivă Urmărește crearea unui
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
psihologic, utilizarea recompenselor favorizează creșterea motivației pentru învățare. Este vorba însă doar de o motivare extrinsecă care poate avea efecte perverse asupra implicării elevilor în sarcină. În cazul în care elevii nu conștientizează importanța învățării și a adoptării unui comportament prosocial pentru propria dezvoltare personală, există astfel riscul unei condiționări a acestora cu privire la implicarea lor în sarcină. Prin urmare, recompensa trebuie folosită, dar cu prudență pentru a se evita excesul acestora. 28 7. Crearea unui cadru de interacțiune pozitivă Urmărește crearea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
școlari, de personalitate ce pot determina comportamentul agresiv. Formele de manifestare a agresivității au luat o mare amploare la nivel mondial, de aceea nu Întamplător anul 1995 a fost lansat de ONU ca Anul Internațional al Toleranței. Toleranța și comportamentul prosocial sunt exact opuse comportamentului agresiv. Sunt deja cunoscute unele căi propuse de diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și mijlociu -Dezvoltare socială: a) Crește interesul pentru colegi, dezvoltă prietenii, deprinderi și interacțiuni sociale ănegociere, împărtășire) - 7 8 ani; b) dezvoltă normele de grup 7-8 ani; c) se formează comportamentele specifice de gen - 6 ani; d) se formează comportamentele prosociale, prin înțelegerea valorilor sociale - 7-8 ani; e) înțelege alte puncte de vedere - 6-7 ani; f) conștientizează nevoile psihologice ale celorlalți - 8-10 ani; g) relațiile cu ceilalți sunt o sursă de noi valori, de învățare a regulilor sociale; h) începe dezvoltarea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
oportunitățile și resursele devin din ce în ce mai greu de găsit, oamenii fiind astfel mai puțin dispuși să le împartă cu ceilalți. Într-adevăr, cercetările asupra comportamentelor angajaților din organizații sugerează că situațiile stresante afectează disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară și de abilitatea lor de a-și păstra locul de muncă (Hoon și Lim, 2001). În studiul lor despre sănătatea mentală a angajațiilor și atitudinea față de bani, Tang și Kim (1999, apud
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de criză economică, însă vor ajuta prin alte modalități care nu implică bani. O explicație plauzibilă ar fi că acești indivizi empatizează cu cei care resimt aceleași dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în momente stresante și dificile din punct de vedere financiar. Persoanele pot avea tendința de a
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
problematică (Hoon și Lim, 2001). Există, de asemenea, posibilitatea ca să apară comportamente de neîmpărtășire, atunci când vine vorba de bani, după cum sugerează Brief și Motowidlo (1986, apud Hoon și Lim, 2001), indivizii fiind mai puțin atrași să se angajeze în activități prosociale în situații stresante. O posibilă idee de cercetarea se referă la prezența comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele la testul Kolmogorov-Smirnov sînt prezentate în figura 1.a. Observăm că rezultatul la testul K-S este nesemnificativ statistic, z=.757, p>.05, prin urmare, distribuția variabilei comportament prosocial nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Inspectînd și repartizarea scorurilor sub forma unei histograme, constatăm că distribuția scorurilor urmează o distribuție normală. C. Coeficienții de asimetrie (Skewness) și de boltire (Kurtosis) Într-o distribuție perfect normală, acești coeficienți sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
oportunitățile și resursele devin din ce în ce mai greu de găsit, oamenii fiind astfel mai puțin dispuși să le împartă cu ceilalți. Într-adevăr, cercetările asupra comportamentelor angajaților din organizații sugerează că situațiile stresante afectează disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară și de abilitatea lor de a-și păstra locul de muncă (Hoon și Lim, 2001). În studiul lor despre sănătatea mentală a angajațiilor și atitudinea față de bani, Tang și Kim (1999, apud
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de criză economică, însă vor ajuta prin alte modalități care nu implică bani. O explicație plauzibilă ar fi că acești indivizi empatizează cu cei care resimt aceleași dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în momente stresante și dificile din punct de vedere financiar. Persoanele pot avea tendința de a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
problematică (Hoon și Lim, 2001). Există, de asemenea, posibilitatea ca să apară comportamente de neîmpărtășire, atunci când vine vorba de bani, după cum sugerează Brief și Motowidlo (1986, apud Hoon și Lim, 2001), indivizii fiind mai puțin atrași să se angajeze în activități prosociale în situații stresante. O posibilă idee de cercetarea se referă la prezența comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
școlari, de personalitateă ce pot determina comportamentul agresiv. Formele de manifestare a agresivității au luat o mare amploare la nivel mondial, de aceea nu Întamplător anul 1995 a fost lansat de ONU ca Anul Internațional al Toleranței. Toleranța și comportamentul prosocial sunt exact opuse comportamentului agresiv. Sunt deja cunoscute unele căi propuse de diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
baza măsurătorilor sale, autorul reușește să surprindă un stil charismatic, particularizat prin: însușiri afective (capacitatea de a comunica trăiri afective, automonitorizarea conduitei afective, echilibrul afectiv); însușiri cognitive (stilul cognitiv interpersonal, percepții sociale, imagine de sine); însușiri relaționale (empatie, extraversie, orientare prosocială) (ibidem, pp. 108‑109). Leadership‑ul charismatic a ridicat în psihologia organizațional‑managerială o serie de întrebări, printre care mai importante ar fi cele de mai jos: 1) Care sunt factorii de personalitate considerați a fi potențial importanți în obținerea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În studiile asupra originii atitudinilor, prejudecăților și discriminărilor (conduite depreciative, persecutorii) față de minorități (nebuni, bolnavi, purtători de SIDA, handicapați, homosexuali, imigranți etc.), asupra stereotipurilor, relațiilor intergrupuri sau lingvistice, asupra formării și dezvoltării ideologiei rasiste și a xenofobiei, asupra activării atitudinilor prosociale sau tolerante ori a comunicării cu „normalizații”. Integrarea acestor tematici În abordarea interculturalității cere o anumită distanțare și o relativă prudență, pentru că aceste cercetări constituie sectoare Întregi ale psihologiei sociale, mai multe capitole din manualele acestei discipline, precum și numeroase secțiuni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu s-a lucrat pe eșantioane reprezentative. Așadar, nu se pot compara decît rezultate obținute pe eșantioane omogene (de exemplu, studenții români din specializările de științe socioumane, cu studenții echivalenți americani) pe dimensiuni precizate (cum ar fi, să zicem, comportamentul prosocial), prin intermediul unei probe care a obținut un indice de retroversie mai mare de 0,8. Nu trebuie uitat că pentru cercetătorul care vine "din afară" cel mai adesea inițiatorul și principalul responsabil în atragerea fondurilor necesare studiului comunicarea cu subiecții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sistemul parental, tipul de familie, modalitățile de comunicare și control, stilurile de atașament etc.); șocuri legate de tipurile diferite de sociabilitate (ospitalitatea, caracteristicile schimburilor reciproce etc.); șocuri rezultate în urma reactivității diferite față de cererea ajutorului (căci sînt culturi care potențează comportamentul prosocial și culturi "autiste" social); șocuri datorate "întîlnirii" cu rituri și credințe magico-religioase diferite; șocuri legate de reprezentările diferite asupra schimbului cultural. Privite ca experiențe limită, care produc trăiri afective puternice, șocurile culturale pot contribui, în pofida costurilor subiective considerabile, la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afectivă și exprimarea emoțiilor (Kitayama et al., 1997; Triandis, Suh, 2002; Suh et al., 1998; Triandis et al., 1988; Matsumoto et al., 1998), stima de sine, starea de bine și optimismul (Heine, Lehmann, 2010; Triandis, Suh, 2002; Triandis, 2000), comportamentul prosocial (Cohen, 2006; Triandis, Suh, 2002; Triandis, 1995; Gouveia, Clemente, Espinosa, 2003), comunicarea (Holtgraves, 2008; Triandis, Suh, 2002; Kashima, Foddy, Platow, 2002), etica (Triandis, 2001). 8.6.1. Vîrsta Printr-un studiu specific (Triandis, 2000), s-a dovedit că, pe măsură ce înaintăm
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și coeziunii sociale contravine unei reduceri a societății la o sumă de oameni care se întîlnesc instrumental ca simpli agenți în procesul de vînzare-cumpărare. Mai nuanțat, Bowles și Sung-Ha (2008) menționau că schimburile pieței nu determină întotdeauna norme și comportamente prosociale, dilemele sociale fiind un exemplu în acest sens. Dincolo de aceste considerente, interacțiunea dintre cultură și economie ține de prosperitatea materială a țării respective și de specificul instituțiilor politico-sociale. Dacă instituțiile formale sînt ineficiente, capitalul social și încrederea se substituie acestora
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
le oferă unelte utile în gestionarea adecvată a resurselor metodologice etice de care dispun, căci le ordonează alegerea acelor instrumente și a acelor dimensiuni care s-au dovedit a avea un apetit "universalizant" mai însemnat. CAPITOLUL 14 Agresivitatea și comportamentul prosocial studiate intercultural 14.1. Definirea agresivității și cercetări tematice relevante Termenul agresivitate a avut parte de abordări diverse și uneori contradictorii. O definiție de maximă extensie asupra agresivității a fost furnizată de Segall și colaboratorii săi (1999), care descriau această
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a stalinismului românesc, care favorizau delațiunea și denunțul, creau un "sentiment de noi" patologic, atașat simbolic organelor de represiune (Securitatea), încuviințînd și potențînd agresivitatea extremă în grup fața de cei "de o altă părere" decît cea oficială. 14.2. Comportamentul prosocial Cercetările asupra comportamentului de ajutorare (o categorie a comportamentului prosocial) au fost inițiate odată cu un eveniment tragic, care a avut un ecou semnificativ în epocă: uciderea la New York, în plină stradă, în 1964, a unei tinere, Kitty Genovese, crimă la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]