2,300 matches
-
exclusiv, să "izvorâm" individual în cultură. Cu mai multă vigoare și cu o mai deplină conștiință a adâncurilor decât ar fi posibil printr-o simplă inventariere și datare a acestor tomuri. Ele nici nu sunt propriu-zis depășite (ci de o prospețime surprinzătoare), nici nu ar trebui, principial, "lăsate în urmă", decât prin includerea lor într-un curriculum vitae de sertar. Este ceea ce se și întâmplă de altfel în culturile mari, dovadă: succesivele relansări ale unor bibliografii uitate sau împovărate de prea
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
verbului poetic, cu articularea sa in statu nascendi, în zorii producției artistice pe care o înregistrează folclorul. Melancolia țărănească e surprinsă în filonul său intrinsec, la răscrucea Erosului cu Thanatosul, precum o primă derută a spiritului, într-o mixtură de prospețime și epuizare, de pătimire primară și precoce rafinament: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plînsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
cumpăra inteligență, americanii l-au importat (sau închiriat), pentru o vreme, pe Șam Mendes. Dacă în American Beauty descoperi motive deja exploatate în cinema-ul de peste ocean ("criză familiei", "criză cuplului", "criză de vîrstă"), ele capătă, de astă dată, o prospețime și o forță expresiva uluitoare. În scenariul generos al tînărului Alan Ball, în miezul unei povești specific americane, regizorul a intuit o aură de universalitate și, poate, un secret resort cehovian: "Nu știam nimic despre viața americană -, zice regizorul englez
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
ultime promoții ai conservatoarelor, studenți și chiar elevi ai liceelor de muzică, aceștia pot fi întâlniți pe afișele instituțiilor noastre de concert. Unele apariții dispun de autentică consistență artistică. În alte situații, lipsa de experiență este compensată de o cuceritoare prospețime a adresării. Criteriile de selecție? Sunt variate. Evident, competițiile naționale și cele internaționale oferă oportunități celor care își asumă riscul de a lupta. Cîștigă cei care realizează mai mult, mai repede mai bine! Nu stabilesc o ierarhie a acestor condiționări
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
concerte pianista Dana Borsan demonstrează o etalare pe cât de dinamică, de spectaculoasă, pe atât de temeinică, cu o direcționare evidență spre fapte de muzică dintre cele mai importante. Cu ani în urmă, că tânăra muziciana, Dana Borsan era apreciată pentru prospețimea cantului, pentru rigurozitatea jocului pianistic. Cucerise laurii unor distincții importante în tot atât de importante competiții la Varșovia, la Zwickau, la Viena. Astăzi este un tânăr maestru ce are răgaz ca sa gandeasca. Are răgaz să se împlinească pe măsură. Este laureata a
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
lor propru-zisă, atât Moszkowski cât și Wolf conturează în schimb imaginea unor importante epoci de muzică vest-europeană din secolul trecut, din secolul nostru, pagini repuse în lumina în baza unui efort pianistic uriaș susținut de o curiozitate profesională, de o prospețime a comunicării ce revitalizează aceste momente ale trecutului. Deși au șanse să rămână în trecut, am avut și noi curiozitatea dar și bucuria de a le cunoaște. Alte momente pianistice ale lunilor din urmă în viață muzicală bucureșteana? O reorientare
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
elvețienilor - și pînă la The Pig^s Family de Martin Guggisberg (proaspăt absolvent) - parodie grotesca - savuroasa la dramoletele cu bătrîni, cu ceva din verva coloristica a lui Toto le Héros -, filmele tinerilor văzute anul acesta la Solothurn au demonstrat o prospețime și-o pofta de ludic de care, mărturisesc, nu-i credeam în stare. Campionul absolut al acestei tendințe a fost Hell for Leather de Dominik Scherrer (32 de ani). Imaginați-vă o operă rock - gen "Jesus Christ Superstar" - al carei
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
competența și devotament, a textelor altora. Așa se face că de peste un deceniu nu a mai publicat nici o carte de versuri proprii, deși în acest răstimp a fost prezentă cu diferite poeme în numeroase antologii românești și străine. Culoare și prospețime Tot ceea ce a scris mai bun Denișa Comănescu poate fi regăsit în volumul retrospectiv recent apărut, Urma de foc. Prima impresie care ni se impune citind acest volum este aceea de prospețime, deși de la prima apariție a textelor respective au
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
în numeroase antologii românești și străine. Culoare și prospețime Tot ceea ce a scris mai bun Denișa Comănescu poate fi regăsit în volumul retrospectiv recent apărut, Urma de foc. Prima impresie care ni se impune citind acest volum este aceea de prospețime, deși de la prima apariție a textelor respective au trecut mulți ani (în unele cazuri peste douăzeci!), desi peisajul cultural nu mai este nici pe departe sobru, ca în timpul comunismului, astfel încât să facă imediat vizibilă, prin contrast, orice pată de culoare
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
au trecut pe lume numai răul a rămas, poetul se așază la roată mare a istoriei și dă vremea înapoi pentru a-și verifica ideea?" - sună găunos și ridicol contra-reclamă pentru Memento mori. În alt loc, o strofa de mare prospețime (Și te-ai dus, dulce minune,/ Și-a murit iubirea noastră -/ Floare-albastră! Floare-albastră.../ Totuși este trist în lume!) este masacrata într-un jargon pretențios dar poticnit, care face orice comentariu de prisos: "Din această perspectivă, condiția omului este tristă, pentru că
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
sale, dar de fapt el cade victimă nălucirilor morganatice ale deșertului autostrăzii. De la o vreme încolo, el vede o fată tînără și nebunatecă, dincolo de gardul de sîrmă al unui refugiu. Se oprește zilnic, tatonînd această stranie insulă de frumusețe și prospețime, pe care strategiile camaradului său zadarnic încearcă să o creeze din modeste tabieturi de celibatar. Cea mai frumoasă scenă din poveste este aceea în care tinerii, Pierre și fata, dansează împreună pe muzica de la un tranzistor, despărțiți fiind de gardul
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cu sine ăntelepciunea experienței: "un imbecil bătrân rămâne tot imbecil și tot fără experiență. Experiență ar fi exclusiv o asimilare intelectuală". ăntrebat ce se pierde și ce se câștigă odată cu bătrânețea, autorul Bunului simț că paradox recunoaște că se pierde prospețimea, drăgălășenia, o anumita naivitate infatuata care are hazul și farmecul ei ("la tineri infatuarea merge bine, la bătrâni e odioasa!"), dar odată cu maturitatea se câștigă alt tip de grație, melancolica, atunci când an trup ăncepe să se insinueze lent moartea. Dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
Trahanache devine pe scenă, datorită regizorului și lui Ion Lucian, un om politic lucid, energic, fără ezitări, cu o carieră care nu se împiedică de amoruri banale, extraconjugale. Tehnic, riguros, meticulos, scrupulos, Ion Lucian îmbină minunat un stil tradițional cu prospețimea modernității înconjurătoare. Cu Brînzovenescu, Dan Puric face o bijuterie. Artă actorului este desăvîrșită în a prinde stofă unui perfect mediocru arivist, umil, în formă și fond, un entuziast cățărător, bun la toate:ade la complotist, la populistul maestru de ceremonii
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
de disidenta neîmblânzita. Galele de acum, la Costinești, unde stă vacanță celor tineri, ne întâmpină cu un alt fel de a-i consacră aplicația pentru comunicare: determinarea organizatorilor de a se instala printre generațiile care acum înfrunta viitorul cu anume prospețime "în cuget și simțire" și a le propune, gratuit, altceva decât atacul nocturn al discotecilor bombardând cerul cu rafale sonore obstinate. Nu există muzician de jazz care să răcnească în aplauze frenetice: "Asta seară vom fi răi... Vom fi cei
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
din prea multă rigoare, dorința de a uita și de a mă detașa de toți și de toate.” (p. 162) Relli vine subit în vizită din țara îndepărtată unde se „refugiase” și iubirea lor „renaște, reînvie” cu aceeași forță și prospețime... Pascal, însă, nu poate „uita” nici în plăcutele discuții cu ea: „Este mult Urât în care trăim!... Ducem o viață lipsită de sens și semnificație! Sensul-lipseide- sens! Totul în imanent, nimic în transcendent.” (p. 209) „O singură Salvare! Un zâmbet
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
versuri ale unor poeți optzeciști. Mona- Monada, volumul publicat în urmă cu 33 de ani de Lucian Vasiliu la Editura Junimea, apare acum în ediție definitivă la Editura Charmides, însoțit de un selectiv dosar de presă. Versurile își păstrează intacte prospețimea și expresivitatea: „Mam născut la - 24#, în cea mai friguroasă/ cea mai frumoasă iarnă după 1944./ Lupii urlau în rănile Europei./ eram chel: tata îmi spunea LENIN -/ semănam cu un cătun/ înzăpezit în Siberia...” Iar de la Polirom, în seria de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
mefiență orice produs critic despre Caragiale, la fel cum se întâmplă și în cazul lui Eminescu. Ce mai poți aduce nou? Câți pot spune, cu mâna pe inimă, după lectura unei bibliografii critice imense, că este cu siguranță loc de prospețime sau că, indiferent de verdicte, tezele recente le depășesc pe cele consacrate? Observ totuși că, în ciuda numeroaselor cărți despre Caragiale din actualitate, nu prea mai avem specialiști, ci mai degrabă chirurgi sau publiciști cu gusturi trecătoare. Angelo Mitchievici împacă într-
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
zilele noastre Majoritatea artiștilor naivi au fost încadrați de la “pictori populari” la “primitivi moderni”, cu aplecare spre artă „instinctuală”, ei supraviețuind mai mult pe simeze, însă creațiile lor au reușit să transmită o realitate care și-a păstrat farmecul și prospețimea.
MTR organizează Salonul Internațional de Artă Naivă și outsider art () [Corola-journal/Journalistic/21586_a_22911]
-
foarte scurt și în locuri atît de apropiate în spațiu, Ovidiu Maitec a organizat două expoziții care își propun cu totul altceva, spune foarte mult despre rigoarea artistului, despre dinamica acțiunii și a gîndirii lui plastice și, mai ales, despre prospețimea prezenței sale, în ciuda autorității dobîndite de-a lungul anilor, în spațiul public și în relația directă cu privitorul. Dacă expoziția de la Arad era una construită în jurul unor repere solide, în rîndul cărora se așezau deopotrivă memoria lemnului, cu civilizația lui
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
atelier de șlefuit concepte" e, implicit, și o primejdie pentru poezie, după cum știm, se dorește uneori "conceptuală". Spre a evita căderea în capcana conceptului, Ioan Moldovan își alcătuiește discursul din frînturile unui real malaxat de rutină, însă care-și recîștigă prospețimea tocmai datorită pierderii coerenței sale realiste, a fiabilității sale. Încetînd a fi utilitar, se deschide de la sine poeziei. Gratuitatea îi acordă șansa senzaționalului. E un epos static al "micilor invenții" ce se înregistrează spontan prin juxtapunerea particulelor realului sfărîmat, pulverizat
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
îngrijorare, despre calea pe care o va urma acest tânăr cineast. Și, în fine, pentru "la bonne bouche": filmul care a constituit adevăratul "coup de coeur" al festivalului Comme elle respire (1998) semnat de Pierre Salvadori - un film plin de prospețime și inventivitate comică, dar și de neașteptate accente dramatice; doi eroi irezistibili: ea (Jeanne) o tânără vorbăreață și surâzătoare, ce povestește cui vrea și cui nu vrea s-o asculte fabuloase întâmplări din "viața ei personală" - și el (Antoine), un
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
său de glorie și de consacrare oficială (prin-tr-un post aducător de recunoașteri)". Ori fizionomia suspectă a tînărului Adrian Păunescu: "L-am văzut pe Păunescu la televizor. A recitat două poezii. M-a surprins tinerețea lui atît de înfloritoare, piele netedă, prospețime. Ca fizionomist însă, m-a surprins și un alt lucru: expresia feței nu pare încă fixată, trăsăturile (externe și lăuntrice) plutesc într-un fel de indecizie și nu te asigură cu nimic în privința caracterului. Accentele și ponderea vocii sugerează putere
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
în favoarea budismului, din motive destul de evidente dacă ținem cont de faptul că Ricard pledează pentru efectul benefic al budismului ca mod de viață. Dialogul este un gen filozofic cu veche tradiție, dar cartea aceasta îi scoate la iveală, cu o prospețime neașteptată, virtuțile: între cei doi, tată și fiu, se desfășoară nestingherit o discuție care pornește de la simple constatări privind viața de zi cu zi, sfîrșind, după sinuoase volute stilistice și argumentative, cu reflecții grave despre rostul omului pe pămînt, identitatea
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
și bogat ornamentată din actul IV a fost contaminată de concepția neadecvată asupra întregului. În alte roluri, profiluri bine conturate: cinicul Basilio (Gabriel Cățe), isteața Barbarina (Ruxandra Ispas), Alexandru Agarici și Adrian Ștefănescu. Scenografia, fără să exceleze în eleganță și prospețime, este onorabilă cu excepția ultimului act care este nu numai urât ci și total în contradicție cu muzica. Unghiulos, agresiv în simetriile lui dure, el nu creează vraja acelei nopți în care aspirațiile, neliniștile personajelor, jocul ingenios de ambiguități rezonează cu
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
în mirosul și gustul mîncărurilor gătite "ca acasă". Cuprinsul acestui pseudo-roman autobiografic - în fond consemnarea unui dureros proces de deziluzionare - include și evocarea unor frînturi de viață din România socialismului real, amintiri ale părinților sau relatări ale rudelor rămase "acolo"... Prospețimea, violența, cruzimea dar și delicatețea imaginilor care alcătuiesc mozaicul narativ al scrierii de debut al Aglajei Veteranyi - au atras pe bună dreptate atenția criticii. Autoarea a fost invitată să participe la concursul literar "Ingeborg Bachmann". Ulterior, la Berlin, a obținut
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]