661 matches
-
Studiul se va articula în două părți, inegale ca întindere. Prima parte încearcă să stabilească o tipologie a partidelor politice clasificate pe familii și care acoperă întreaga Europă Occidentală. Cea de a doua parte, cea mai scurtă, dar cea mai prospectivă, va trata țările Europei Centrale, care ieșind din "socialismul real" și-au reînnodat legăturile cu tradiția occidentală pentru a-și construi democrații liberale. Aceste State, a căror dorință este de a adera la Europa comunitară, formează o înțelegere, grupul de la
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Adoptarea politicii comerciale comune față de terți ........................ 219 6.4. Asimilarea aquis-ului comunitar în domeniul sistemului vamal ......... 223 6.5. Preluarea mecanismelor Politicii agricole comunitare ..................... 229 6.6. Compatibilizarea cadrului juridic și instituțional de reglementare a concurenței ................................................................................. 239 7. Analiza sectorială prospectivă a impactului aderării asupra dezvoltării economiei României ........................................................ 247 7.1. Avantajele comparative ale României în comerțul exterior cu UE ..... 247 7.2. Analiza sectorială a exporturilor industriale .................................. 257 7.3. Analiza sectorială a importurilor industriale .................................. 262 7.4. Integrarea agriculturii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
4. The communitary aquis assimilation in the customs' system domain 223 6.5. The taking over of the mechanisms of communitary agricultural policy ......................................................................................... 6.6. The compatibilization of the juridical and institutional framework of 229 competition reglementation ............................................................. 239 7. The prospective sectorial analysis of the adhering impact upon Romania's economic development .................................................... 247 7.1. The comparative advantages of Romania in the foreign trade with the EU ....................................................................................... 247 7.2. The sectorial analysis of the industrial exports .............................. 257 7.3. The
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
României, precum și pe stadiul asimilării acquis-ului comunitar în domeniul sistemului vamal. Ultima parte a capitolului a fost consacrată evoluției demersurilor întreprinse în vederea alinierii României la mecanismele comunitare în ceea ce privește Politica agricolă și Politica în domeniul concurenței. Capitolul al șaptelea " Analiza sectorială prospectivă a impactului aderării asupra dezvoltării economiei României" este dedicat analizei dinamicii avantajelor comparative deținute de țara noastră în cadrul comerțului exterior cu țările membre ale UE. Situația existentă în comerțul exterior cu UE prezintă anumite similitudini, atât în cazul produselor industriale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
jocului, iar pe de altă parte conferind posibilitatea consumatorilor să profite la maxim de avantajele oferite de concurență, elemente care vor avea incontestabile valențe benefice și asupra comerțului exterior românesc, mai ales cu țările membre ale UE. 7. Analiza sectorială prospectivă a impactului aderării asupra dezvoltării economiei României 7.1. Avantajele comparative ale României în comerțul exterior cu UE Dezvoltarea relațiilor comerciale externe, prin atingerea și menținerea în primul rând a unor ritmuri de creștere superioare în cazul exporturilor, constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cele mai eficiente pentru optimizarea activității sale instructiv-educative. Această atitudine activă și creatoare față de activitatea didactică trebuie cultivată și formată încă de pe băncile școlii, urmând ca în munca la catedră să fie dezvoltată și aprofundată. Răspunzând comenzii sociale privind pregătirea prospectivă a viitorilor învățători, în Școala Normală "Vasile Lupu" din Iași se desfășoară multiple și variate activități menite să contribuie la realizarea acestui deziderat. Printre acestea se numără și activitatea cercului de inițiere în cercetarea pedagogică, activitate ce o prezentăm în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și înțelep ciunea de a face diferența dintre cele două. La o adică, ajunge o singură "lebădă neagră" pentru a distruge o economie. Impactul său poate fi extrem, iar predictibilitatea ei s-a dovedit a fi doar retrospectivă, nu și prospectivă. Ceea ce nu știm despre ea este mai relevant decît ceea ce știm, pentru că tocmai o încredere prea mare în cunoaștere pare să fie principala cauză și excesul de cantitativism. Trebuie să ne ferim de extremisme, de excese și să ne reamintim
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu privire la amploarea și caracteristicile fenomenului studiat la nivel european și, În mod special, la nivelul României. La circa două decenii de la Începuturile activității de fuziuni și achiziții la nivelul României postcomuniste, cartea de față aduce o necesară analiză retrospectivă și prospectivă a fenomenului studiat, o viziune complexă și pertinentă, de valoare certă. Prof. univ. dr. Alina BĂDULESCU Conducător de doctorat În domeniul Economie Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Economice Cuvânt introductiv Creșterea și dezvoltarea firmelor prin fuziuni și achiziții constituie
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a rezultatelor activității entității. Efectele opțiunilor contabile trebuie să fie judecate pe termen lung, fără să ne lăsăm atrași de raționamente fiscale sau conjuncturale. Referitor la modificarea politicilor contabile, aceasta se poate face în două moduri: prospectiv și retrospectiv. Modificarea prospectivă se va face numai pentru perioada viitoare, pe când modificarea retrospectivă se face și asupra evenimentelor anterioare, pentru bunurile și evenimentele existente și în derulare. Nu sunt considerate modificări ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacții
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
2001Ă. The Use Of Hypnosis In Surgery: Psychological Preparation Of The Surgical Patient. Springfield, IL: Charles C. Thomas. Frenay, M. C., Faymonville, M. E., Devlieger, S., Albert, A. & Vanderkelen, A. (2001Ă. Psychological approaches during dressing changes of burned patients: a prospective randomized study comparing hypnosis against stress reducing strategy. Burns, 27, 793-799. Freud, S. (1900/1976Ă. The Interpretation of Dreams. Harmondsworth, Middlesex, England: Pelican Books. Freud, S. (1923Ă. The Ego And The Id. New York: Norton. Friedman, H. & Taub, H.A. (1985Ă. Extended
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
State University of New York Press. Gross, J. & Levenson, R. W. (1997Ă. Hiding feelings: The acute effects of inhibiting negative and positive emotion. Journal of Abnormal Psychology, 106, 95-103. Grossarth-Maticek, R., Eysenck, H. J., Vetter, H. & Frentzel-Beyme, R. (1986Ă. The Heidelberg Prospective Intervention Study. In W. J. Eylenbasch, A. M. Depoorter & N. van Larbeke (Eds.Ă, Primary Prevention of Cancer (199-212Ă. New York: Raven Press. Gruzelier, J. (2002Ă. A review of the impact of hypnosis, relaxation, guided imagery and individual differences on aspects of
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
practică, ideologie, Editura Polirom, Iași. Sandu, D., 2006, „Ideologia participativă la sat”, în G. Bădescu, M. Comșa, D. Sandu (coord), M. Savedra, J. Hawthorn, Supervizarea, Editura Știință și Tehnică, București. Serrano, R. et al., 2007, Quo Vadis Social Funds? A prospective review of the roles and relevance of SF/CDD programs in the ECA region, document în lucru. Sillitoe, P., 2000, „Let them eat cake: indigenous knowledge, science and the poorest of the poor”, Anthropology today, vol. 16, 6. Stahl, H.
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pot dovedi ireversibile mâine. Efectul lor trebuie cunoscut înainte de a fi adoptate. E nevoie să cunoaștem viitorul pentru a ști cum să procedăm în prezent. Eșecul modelelor globale 2000 În anii ’80 și ’90 ai secolului trecut, cercetarea și literatura prospective au cunoscut o proliferare extraordinară. Un mare număr de institute de cercetare și societăți futurologice își exprimau predilecția pentru orizontul 2000: Mankind 2000, Commission for the Year 2000, Europa 2000, Zukunft 2000. Forma științifică pe care au adoptat-o cercetătorii
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
societate. Sunt doar câteva motive care demonstrează că În condițiile vieții contemporane activitatea nu se mai poate desfășura doar utilizând simțul practic, ci apelând În permanență la cele mai noi cunoștințe În domeniul economic, care să permită analize post-factum și prospective susținute, cu efecte comensurabile și abateri matematice reduse. Rolul analizei economico-financiare a fost și rămâne incontestabil. Cunoașterea tehnicilor, metodelor și instrumentelor de analiză economică și financiară, Înțelegerea cât mai profundă a corelațiilor economice dintre procese și/sau fenomene constituie, fără
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Însăși, băncile, partenerii de afaceri, potențialii investitori, organele fiscale, concurența etc. În funcție de momentul analizei, literatura de specialitate abordează rentabilitatea În două optici: retrospectivă (post factum), ca raport Între un rezultat contabil și mijloacele din pasiv utilizate pentru obținerea lui; previzională (prospectivă), privită ca raport Între un plus de trezorerie (câștig) și valoarea unei investiții. Indiferent de perioada de timp implicată În analiză, rentabilitatea realizează o evaluare a performanțelor resurselor investite prin aporturile de capitaluri. 2.2. Contul de profit și pierdere
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Principalele probleme vizate În acest sens sunt: analiza profitului pe produs, analiza ratelor de rentabilitate pe produs. 2.4.3.1. Analiza profitului pe produs Acolo unde este posibilă individualizarea activității pe produse, analiza rentabilității, atât post factum, cât și prospectivă, este obligatorie pentru buna funcționare a Întreprinderii. În fapt, așa cum s-a observat și din subcapitolele anterioare, cele mai multe referințe În activitatea de exploatare iau În calcul, pe de o parte, volumul fizic al activității, iar pe de altă parte, profitul
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
diferite. Printre cele mai importante criterii de clasificare a analizei economicofinanciare pot fi amintite: 1) după raportul între momentul în care se efectuează analiza și cel al desfășurării propriu-zise a fenomenului, se disting: analiza postoperatorie sau post-factum; analiza previzională sau prospectivă. Analiza post-factum este o formă de verificare a gradului de realizare a obiectivelor propuse și, așa după cum o indică și denumirea, se realizează după ce fenomenul economic a fost „executat”. În acest caz se operează cu o singură variabilă, certă, cea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
formă de verificare a gradului de realizare a obiectivelor propuse și, așa după cum o indică și denumirea, se realizează după ce fenomenul economic a fost „executat”. În acest caz se operează cu o singură variabilă, certă, cea a fenomenului cunoscut. Analiza prospectivă vizează prezentul și viitorul, operează cu mai multe scenarii (optimiste, pesimiste etc.), iar în final, în funcție de argumente, se optează pentru una dintre variantele propuse. Se operează cu variabile necunoscute, incerte sau presupuse; 2) din punct de vedere al însușirilor esențiale
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
uman-tehnologică ca fiind un punct non-retour, al imposibilității de distanțare și de alegere. De la excrescențele tehnologice ale protezelor și ale interfețelor la identitățile spectrale și banalitățile sintetice, condiției virtuale a subiectului din cyberspațiu nu i se recunoaște diferența și distanța prospectivă, vivacitatea și evenimențialitatea, materialitatea și întruparea. Dimpotrivă, și în perspectiva compatriotului său, Virilio (vezi capitol al treileaă, virtualizarea identității este contextul însuși al dispariției ființei umane în rețea, al indiferenței și al lipsei alterității, al automatizării și al inerției. În timp ce
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unor centre de formare sau reformare și perfecționare, menite să prevină sau să diminueze șomajul; forme noi de desfășurare a educației axiologice a populației adulte și vârstnice; promovarea noilor educații (relativă la mediu, pentru pace și democrație, economică, casnică, sanitară, prospectivă); popularizarea metodelor educative tradiționale promovate de familia românească. C. Schifirneț (1992), la rândul său, găsește că avem nevoie de o strategie de resocializare a persoanelor aflate în dificultate, în această perioadă de tranziție. Șomajul, vârsta a treia, tânărul adult - iată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
colecția Clubului de la Roma24. Clubul de la Roma a exercitat timp de un deceniu o foarte importantă influență mondială. B.C. Ați fost critic cu privire la raportul produs de Clubul de la Roma. J.R. L-am găsit prea technocrat, favori-zînd confuzia dintre extrapolare și prospectivă. Întîlnirea cu Clubul de Roma a fost simultan fructuoasă și decepționantă. Fructuoasă, deoarece am putut constata că studierea diferiților parametri, chiar aflîndu-și originea într-un demers tehnocratic, era esențială pentru a ne face să înțelegem în ce măsură ne îndreptam spre o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la punerea pe roate sau au avut un rol în funcționarea acestei structuri destinate să se constituie într-un observator al dezvoltării și al schimburilor tehnologice. Obiectivul său era de a crea un centru de supraveghere, de prevedere și de prospectivă, un sprijin pentru luarea deciziei publice și private, o intersecție a activităților de animare și de informare despre tehnologiile de vîrf și despre consecințele lor economice, politice și sociale. Comunicare, educație, întreprinderi și tehnologii ale viului au fost cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a redactat în decembrie 1981 un raport ce prezenta obiectivele, propunerile de organizare, de funcționare și de utilizare a CESTA. Acest centru avea drept misiune să constituie un observator al dezvoltării și schimbării tehnologice (loc de veghe, de previziune și prospectivă), un sprijin pentru de-cizia publică și privată, o intersecție de animare și informare despre tehnologiile de vîrf și consecințele lor economice, sociale și politice, un loc de formare, de animare și difuziune. Pe 4 decembrie 1981, Jacques Robin i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Robin i-a trimis lui Joël de Rosnay o scrisoare pentru a-i sugera să includă în raportul său o anexă privind crearea unui Grup Știință/Cultură: îi propunea aceasta "în succesiunea Grupului celor Zece și în cadrul unei acțiuni de prospectivă științifică și culturală pe plan național". Henri Atlan, Jean-Pierre Dupuy și Jacques Robin participară la redactarea acestui text care deveni anexa nr. 11 a raportului pentru înființarea Grupului Știință/-Cultură, fixată pe 23 decembrie 1981 de Joël de Rosnay. Misiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Gros, consilierul primului ministru pe partea științifică, îl asistă în această sarcină. Eu asigur secretariatul general al grupului de lucru...". Organizarea sommet-ului de la Versailles și continuarea sa au fost o sarcină grea pentru CESTA și mai ales pentru Institutul de prospectivă a științelor și de previziune tehnologică (IPSPT), nume dat de Yves Stourdzé departamentului CESTA pe care îl conducea nemijlocit înainte de crearea EPIC96. Celălalt departament, aflat în responsabilitatea lui François de Lavergne, se interesa mai ales de repercusiunile socio-culturale ale noilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]