172 matches
-
șeful ăla al meu și am ajuns să nu mai suport!“, a izbucnit ea. „De ce?“ „Pentru că face toate aiurea, după bunul lui plac și călărește câțiva oameni mai slabi de înger sau care nu-i zic nimic și se lasă prostiți. Suntem patru traducătoare pe limba franceză și ne-am putea descurca bine, ne-am aranja între noi un program care să nu ne epuizeze. E groaznic să stai cu căștile la urechi opt ore, cu mici pauze, și să traduci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
zbuciumat. Ceea ce ne interesa de fapt era să fim originali. Iar ideile eco-stângii, filantropia și anarhia nu ne captivau decât În măsura În care rămâneau puțin vehiculate În spațiul public. Fiindcă noi ne asumaserăm rolul de a le propaga În masse. Massele inconștiente, prostite, mințite. În vremuri tulburi, profeții fac stilul. Iar noi, cu toată ironia de care eram capabili, asta ne doream să fim: profeți. Identificaserăm un mănunchi de idei care, bine articulate prin alte părți, erau prost tratate la noi. Dar aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul „critică“ este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
propagandistului de partid care este agentul prostiei ca încremenire în proiect; prostia se învață, este predată, ea cuprinde masele. Învățământul politic, generalizat, este un antrenament permanent în spațiul prostiei ca încremenire în proiect. Toată lumea încremenește în Proiect, deci toată lumea este prostită. Scleroza societății comuniste este totală. Se poate înțelege lesne că printr-un asemenea mod de a concepe prostia suntem foarte departe de biata prostie, inofensiva prostie, de care facem atâta caz când se întâmplă ca cineva să ne spună: „Nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ne-a angajat viața și ne-a mutilat-o din adânc, în numele căreia ne-am pierdut istoria, ne-am năruit viața și am risipit tot ce am avut mai bun în această parte a lumii, prostia ale cărei victime - proști și prostiți - suntem cu toții, prostia cea mai ofensivă și cea mai nocivă - nimeni nu o recunoaște și nimeni nu se plânge și nu suferă din cauza ei. Ea trece nevăzută, rămâne neobservată, deși, după ce-am experimentat-o câteva zeci de ani, suntem
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea, eu pot prelua în proiect fie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea, eu pot prelua în proiect fie „ceva“, fie pe „cineva“. Căci atât „ceva“, cât și „cineva“ sunt diferiți de mine. Hotărârea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
violentei, amoralei, ateistei, lipsitei de fond și de scop, tranziții de la comunism la democrație și economie de piață. A și numit-o: postmodernismul. Desigur, cel de palat și de consiliere a palatului, și nu momeala lui porno-zgomotoasă, de multe ori prostită, din literatură, mass-media sau teatru. Creat în zona "libertăților permise" de fosta securitate, postmodernismul a fost folosit ca mască, adică și ca substanță (fiindcă fenomenul nu are nici grund, nici materie, fie și amorfă, nici câmp al devenirii, nici Dasein
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
luată drept piele de căprioară. Asta În vreme ce pulovărele noastre vechi ne arătau mai amărâți chiar și decât ei, niște trețăroși care n-au nici măcar unde se duce cu un pachet de mâncare la ei, Încât puteam fi chiar huliganii ăia prostiți și Înnebuniți de foame, cărora le-a dat mâna să dea iama În plină zi prin vitrinele magazinelor. Presupunerea că noi am fi actorii spectacolului pe care Îl așteaptă de-atâta amar de vreme păru să le sporească Încrederea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lada cu vechituri a istoriei, ar fi avut toate șansele să dărâme „regimul Cavaleruluii Tristei Figuri, cel învins de structurile securității”, dacă ar fi primit ajutorul detașamentului muncitoresc de la Brașov. Acum, când îi văd dați afară, cu fabrica închisă, umiliți, prostiți, învrăjbiți, mințiți de liderii sindicali, cu greu văd în ei fosta clasă muncitoare conducătoare. Sau împlinit anul trecut sau se împlinesc anul acesta 60 de ani de când s-au fabricat tractoare la Brașov, acolo unde a funcționat renumita fabrică de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de departe, atâta doar că nu mai poartă un optimism de paradă. La o adică, banii vor fi folosiți pentru a-i salva de recesiune pe cei care au dea prea mulți bani. Ce interes ar avea săracii, umiliții, batjocoriții, prostiții, exploatații în salvarea celor care, îmbogățiți peste noapte, sunt cuprinși în topul celor de succes, nu ni se spune și nu interesează pe nimeni. Criza va avea multiple aspecte și urmări între care și cel al radicalizării opiniilor; cererile vor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
omul unui partid, este omul României și al fostului rege, ne spune că nu trebuie să ne temem de o schimbare, că va învăța și rolul de președinte. S-ar putea întâmpla ca electoratul mințit de prea mulți ani, înșelat, prostit, dus cu preșul, să devină indiferent și să-și spună: „Ce vom pierde ? Hai și cu Duda !” Rămâne să vedem cum va crește Duda în sondaje, de la 3% la cât trebuie pentru a se instala la Cotroceni. Oare de ce n-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de guvern, de ... Uite, la noi se ia atitudine, nu ne solidarizăm cu „infractoarea”, n-are decât să sară coarda în „particuler”. Oameni buni, în tot răul este și un bine: lumea a ajuns la saturație, nu mai suportă hoția, prostitul în față, minciuna cu picioare lungi ca „icoana” lui Dinescu, s-a ghiftuit, vrea o probă de cinste, de civism, de morală și de ordine legală. Opinia publică nu vrea capete, vrea o compensație la frustrare, la cei care au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prea multele greșeli de neiertat, în afara legii, în 1924. Problema e în altă parte: cum de-au reapărut? Ce forțe nevăzute au împins la suprafață nostalgicii epocii Ceaușescu? Nu este niciun miracol, a ieșit din bulversata societate românească, debusolată, mințită, prostită, jefuită, alungată din țară, fermentul principal fiind nepăsarea, hoția și prostia tuturor guvernelor postdecembriste, care au netezit calea propriului “gropar”. Rămâne de văzut cât adevăr este în zicerea:” Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea”. Și dacă nu cade
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ale celui de al doilea, al treilea, al patrulea, al zecelea, dacă își așteaptă rândul. Alungate de societate, blestemate de neamurile lor, victime ale temperamentului social, bălți pentru scurgerile voluptății orașului, paznice ale cinstei familiilor trăiesc peste patru sute de făpturi prostite, leneșe, isterice și sterpe... Femeile aveau față de clienți o indiferență amestecată cu dezgust și ură. Și-au pierdut feminitatea, dar le-a rămas instinctul cochetăriei și se străduiau să placă, simulau dorința pentru că sufereau umiliri înjositoare din partea patroanelor, portarilor, polițiștilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
portativ, și în rusă, și în germană, și în română, și în engleză. Aceleași de la Polul Nord la Polul Sud ! Și Cristi se retrage, iritat, în cabina sa, alături de instru- mentiști. — Cum sunt copiii ? îl întreabă Marian. — Cum să fie ? Naivi, prostiți și neliniștiți, nu înțeleg mare lucru. — Apăi cine să mai înțeleagă ceva, domnule Vasile, în nebunia asta ? Nu vedeți ce blestemați am fost cu toții să trăim aceste vremuri infernale ? — Și pentru ce ? Pentru ce ? șoptește Cristi. — Nu-ți mai tulbura
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vin și ideile mari: că în măsura în care cresc primejdiile, cresc și puterile de luptă. Aceasta o fi poate adevărat pentru oameni copți, trecuți prin ispitele vieței; dar mie unuia nu-mi venea nici o idee în minte. Eram cu desăvârșire astupat, zăpăcit, prostit. Puteai să-mi dai cu ciocanul în cap, nu sărea o scânteie care să-mi lumineze întunericul, să-mi arate poarta de scapare. În acest hal, am ieșit în uliță în puterea nopții, pe când dormeau și cocoveicile 172 prin cotloanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
surpriză și de inconfort, la munte sau la mare, În plin farmecul naturii sau la un colț Întunecos de stradă, oriunde, doamna mea, dar altfel de cum este acasă sau de cum Îți oferă amantul dubios și fără imaginație - care vă târăște, prostite, prin hotele dosnice cu dormeuzele poluate și cu noptierele duh nind [...]. O manieră, de pildă, ca a acelei ilustre a noastră prietenă, călătoare mistică și pasionată printre „ciobanii de la munte cu ștoagăru până n ghenunche“, cu cioarecii lăsați până din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au condus arestarea mea de acasă și ancheta, colonelul Vladimir Garbov, din 1994, locuiește în Chișinău, a ieșit acum un an la pensie. Vor veni și alte vremuri. Vor răspunde toți cei care au trădat. Dar până când, lumea noastră este prostită. Ei, cam atât pentru azi. La revedere! Nu te întreb cum o duce Aneta și Eugenia, că tot una, nu o să poți scri. Ilie” Măicuța Natalia termină de citit scrisoarea cu ochii plini de lacrimi și cu o voce slăbită
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
rasistă, o uriașă Îngâmfare șovină. Ca și atrocitățile comise de strămoșii noștri din sec. XV, În sate românești. E adevărat, băiete, ce ai văzut În vitrina aia! Dacă un episcop poate scrie asemenea lucruri, ce poți aștepta de la un soldat prostit? Din ucigași ne tragem... Ce Îți rămâne este să nu devii și tu unul.” Drept care, urmează... fervoarea comunistă postbelică. Contrar așteptărilor, În familia Schuster, ca și În familia Manea, comunismul nu fusese adus de evrei sau ruși sau unguri, ci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de palme. L-a bătut acolo în stradă de față cu lumea, i-a dat și un șut în fund: "pașol na cazarma, ciortî!" Și cred că acolo nu i-a fost ușor rusului prins la furat. Eu am rămas prostit, că la noi nu se bătea în armată. Și să vă mai spun altă întâmplare. Colonelul care a locuit o vreme la mătușa Lucica avea telefon și avea și pistolul încărcat, pe care-l lăsa pe masă. Odată am ridicat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nici al doilea, nou-nouțul. Primul mă împinge patetic să văd multe treburi ca pe niște voioase acțiuni pionierești și-mi dictează în ditai limba de lemn: colectiv, egalitate, elan. Al doilea îmi șuieră, scurt și sec, să nu mă las prostită, pentru că aceleași treburi se văd cu totul altfel și-mi dictează nu mai puțin lemnos: neimplicare emoțională, individualism, pragmatism. Mă prefac năucită de dragul dilemei, mă întreb și mă socot: care-i bun, care-i rău? Să-i stîrpesc pe amîndoi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]