264 matches
-
-i o chestie nefericită, ceea ce-i o tîmpenie. Dacă fata e curată, mirosul e atrăgător. Judy are și ea mirosul ei. — Bine. — Tu ai nevoie, Duncan, de o femeie prietenoasă, cu experiență și mai în vîrstă, nu de o fetiță prostuță. Dar nu-mi place să fiu tratat cu condescendență. — Recunosc, ar trebui să te trateze cu multă inteligență. Sînt sigur că sînt o mulțime de femei prin bordelurile de pe continent care ar putea s-o facă. Desigur, în Scoția nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Apartamentul domnului Dincă nu mai are pentru tine nici un secret. Ții minte cine ți-a vorbit despre Dascălu? Avocatul Strat. L-a apărat la proces, ți-a arătat și fotografia: "Un spărgător de mâna întîi!" Îmi vine să râd, ce prostuță poți fi uneori! L-ai căutat atât, și era chiar aici, sub nasul tău. Fie vorba între noi, nu mă așteptam să fii atât de bleagă. Retractă îngăduitoare: Bleguță. Auzi mieunatul motanului dincolo de ușă și se ridică. ― Draga mea, te
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ușii. A trebuit să mă plimb un ceas ca să nu dau peste ei. Am evitat scandalul, divorțul... Nu, cu prostul de Ioniță nu s-a culcat... Ar fi trebuit să mă însor cu o femeie ca Melania. Blândă, supusă, destul de prostuță... Lupu a avut noroc." Se uită pe furiș spre Scarlat și se ghemui și mai mult aducîndu-și genunchii la bărbie: "Aici nu mă nimerește". Încercă dintr-o dată o senzație ciudată de eliberare, de parcă s-ar fi aflat singur în vila
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de la Miliție sânt foarte conștiincioase. Ar fi în stare să scotocească centimetru cu centimetru prin canal și prin muzeu ca să dea peste el. Știi care va fi concluzia? L-a sub-ti-li-zat doamna Melania Lupu! Ei, ce-ți bate inima așa, prostuțo!? Cum poate s-o demonstreze? Vezi? Vezi cum te pripești? Și apoi atâta lucru ști și tu! Probă negativă nu există! Adică să se tragă o concluzie împotriva ta plecîndu-se de la lipsa unui element. Pentru că n-avem scrisoarea, înseamnă că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu părul adus după urechi și împletit într-o coadă groasă, îmbrăcată totdeauna în rochițe simple écolière, cu gulere și manșete proaspete din linon sau pichet alb. Mama lui Șerban o cultiva, și ar fi dorit-o de noră." Cam prostuță Melania, dar cel puțin n-are gărgăuni. O nevastă ca ea îți mănâncă din palmă. Nu umblă după fleacuri! Ghitară, castaniete, dans apaș... Cu astea faci un bordel, nu casă." Zâmbi încercînd să pară degajat. ― Știi că pe vremuri te-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ridică din umeri. Dacă crezi ... Îmi pare rău, zise ea. El o sărută ușor. — Fă ce crezi tu că e mai bine. Gail oftă. — Ai dreptate, zise ea. Mă port prostește. Se strecură înapoi sub cuverturi. — Spune-mi că sunt prostuță. Te rog. Capitolul 33 Brad Gordon închise televizorul și strigă: — E deschis. Intră. Era amiază. Stătea lungit, în apartamentul lui de la etajul trei, din Sherman Oaks, urmărind meciul și așteptându-l pe tipul care livra pizza. Dar, spre surprinderea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
voci răgușite și uniforme verde-brotac. Îți poți Închipui? Ce poate fi mai rău decât o preluare a puterii de către armată? O preluare a puterii care trece neobservată! Chiar În clipa aia s-a auzit un ciocănit În ușă. — Vorbești singură, prostuțo? a Întrebat Mustafa băgând capul pe ușă. Dă muzica aia Îngrozitoare mai Încet! Cu ochii lui căprui sclipind de avântul tinereții, cu părul lui negru dat cu prea multă briantină și pieptănat peste cap, putea fi considerat frumos dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
E dezorganizat, Întârzie de fiecare dată, e răsfățat și are senzația că toată lumea trebuie să-l servească doar pentru că există. — Iar tu Îl iubești cu toată ființa ta. — Exact! Sincer, mă cam deranjează să te văd prefăcându-te slabă și prostuță În preajma lui, zise Kitty. — Vreau să-l fac să se simtă important, zise Desert Rose cu aceeași voce blândă cu care i-ar fi vorbit unui copil. Îi place enorm lucrul ăsta! Kitty voia să-i abată atenția de la subiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Fran răspunse la telefon. — Bună, draga mea. Sunt Laurence. N-ai uitat, nu-i așa? Să uit? îi veni să urle. Ce să uit? Să-mi iau anticoncepționalele când pe tine te îngrozește ideea de-a avea copii? Ba da. Prostuță mai sunt. — Suntem invitați la mama. Ne pregătește o masă ca să sărbătorim vestea, mai știi? Fran cochetă cu ideea de-a anula întâlnirea, dar ce rost avea? N-ar fi rezolvat nimic. — Scuze. Am avut o zi agitată. Ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ziarul la tipar. Spune-mi doar un singur lucru. Cum naiba prinzi scorurile de la crichet pe drăcia asta? — Oh, tată! Fran străbătu în fugă încăperea și îngenunche la picioarele lui. Am crezut că de data asta chiar te-am pierdut. — Prostuță mică. Aș vrea să mă întorc acum, zâmbi Ralph cu îngăduință. Asta dacă nu cumva știi cum să faci blestemățiile astea să meargă. — Îmi pare rău, tată. Se simți atât de ușurată, încât îi veni să râdă. — Nu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
băutura. Fetele erau din comună, erau ele vrăjite și veneau de ne vrăjeau pe noi. Toată ziua munceau la sapă și sâmbătă seara când ieșeau și ele trebuiau să-și dea în petec. Și-o puneau până la capăt. Sunt mai prostuțe. Cu o bomboană faci toată comuna și dup-aia tot tu mănânci bomboana. (Reporterul râde cu gura până la urechi.) Ce, le luam în căsătorie, o luam la o noapte. Mă mai iubeau și ele, dar nu puteam eu, eram azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
un ton rece. Ai fi putut să lași un mesaj și te-aș fi sunat imediat ce se termina. În loc să mă tîrăști afară din sală pentru ceva ce sînt convinsă că e o prostie, adaug eu, În gînd, desigur. — O, ce prostuță sînt, rîde Linda. Am crezut că poate e stricat telefonul și nu te-aș fi deranjat dacă as fi știut că ești la ședință. Pun pariu că știa. Și mai pariez și că Sandy i-a spus asta. — Deci, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și la oalele Le Creuset de un portocaliu strălucitor, puse teanc pe etajere. E chintesența Însăși a căminului perfect. — Nu-mi vine să cred cîtă vreme a trecut de cînd n-am mai fost pe aici și regret. Nu fi prostuță. Acum trebuie să te ocupi de familia lui Dan. — Of, Doamne, nu-mi aduce aminte. — Știi ce? Odată ce ai copii, se va schimba situația. Doar să nu scapi din vedere „premiul cel mare“. Despre asta e vorba, de fapt, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
meu alergând și cum am căzut fizic, el m-a ajuns și m-a prins de brațe, luându-mi chipul apoi între palmele sale, ce senzație!, pe urmă s-a uitat direct în ochii mei, ce verde! și a icnit: Prostuțo! Apoi a râs. Eu deja începusem să plâng de ciudă, dar și de rușinea pe care am suportat-o, declarându-mi dragostea secretă față de el. Te iubesc! Mi-a șoptit ușor la ureche, în încercarea sa de a mă îmbrățișa
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
aș fi ascultat-o la nesfârșit. Lea era mereu serioasă și hotărâtă și mult prea înțeleaptă pentru a fi vreodată aiurită. Și totuși, când îmi povestea cum a gătit ea prima dată pentru Iacob, Lea se transforma într-o fetiță prostuță și plângăcioasă. - Am fost așa proastă atunci, spunea ea. Am ars prima pâine și am izbucnit în plâns. Și din a doua pâine, câteva bucăți le-am sacrificat, pentru ca Iacob să înceapă să mă placă. Așa cum facem când pregătim turta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
murea de la mâncarea mea? Sau dacă, la fel de groaznic, își revenea și apoi dădea vina pe mine? Cum nimeni altcineva n-a mai dat semne că s-ar simți rău, mi-am dat seama că nu era de la mâncare. Dar apoi, prostuță cum eram, am început să mă gândesc că nu i-o fi priit faptul că l-am servit eu. Sau poate că greșisem cu bucățelele de pâine, pe care nu le dădusem ofrandă vreunui zeu sau zeițe, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
erau desfăcute în formă de pumnal triunghiular, pregătită să mai facă încă o mie de ouă. Rahela a frecat acea formă obsidiană cu ulei până când creatura a început să lucească și să picure în lumina lămpilor. Mă holbam la fața prostuță a broaștei și chicoteam, dar nimeni nu râdea cu mine. O clipă mai târziu, eram deja afară cu mama și mătușile mele. Eram pe parcela de grâu din mijlocul grădinii - un loc ascuns, unde erau cultivate cerealele pentru sacrificii. Pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fie botezat public mai înainte de trei luni, după obiceiul egiptean. „Așa încât demonii nu vor putea să-l găsească”, șoptea Așnan, care se temea de prezența răului chiar și în camerele ei ferite și confortabile. Așnan era mai degrabă o fetiță prostuță, cu dinți frumoși și sâni mari, care și-au recăpătat repede forma și frumusețea după ce copilul a fost dat la o doică. Nu mai auzisem ca o femeie sănătoasă să-și dea copilul la sânul altei mame; în lumea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Rușinată, am rugat-o pe Shif-re să-mi dea o lecție de gătit, iar Meryt a vrut să stea și ea ca să mă tachineze. Am încercat să recreez rețetele mamei mele, dar îmi lipseau ingredientele și uitasem proporțiile. Mă simțeam prostuță și-mi era rușine, dar Benia doar râdea. - N-o să murim de foame, zicea el. M-am descurcat singur ani de zile cu pâine împrumutată și fructe și cu sărbătorile din prin casele prietenilor. Nu te-am luat de nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Da, da, a zis el rușinat. Sora mea mi-a găsit o fată de măritat, servitoare în casa unui pictor și am adus-o aici cu mine. A fost un dezastru. Eu eram prea bătrân pentru ea; ea era prea prostuță pentru mine. Oh, Den-ne, a zis, plin de căință. Eram atât de nepotriviți că ar fi putut fi distractiv. Nu vorbeam niciodată. Am încercat să împărțim patul, de două ori și chiar și asta a fost ceva groaznic. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
prezență de spirit de invidiat. — Trebuia să fac ceva. Îi zâmbesc ușor stresată. Și, drept rezultat, ți-au mărit salariul. Minunat. În clipa în care zâmbește, îi apar riduri de laba gâștii în jurul ochilor. Trish Geiger e o femeie tare prostuță. Îmi place de ea, spun, cuprinsă brusc de loialitate. — Și mie. Iris încuviințează din cap. S-a purtat foarte frumos cu Nathaniel. Dar nu se poate să nu fi observat că nu stă prea bine la capitolul inteligență. O spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nimic altceva În jur. Oare chiar n-a observat cît de În vîrstă e el ? — Așa, zic și eu. Îmi dreg glasul. Și... ăă... am uitat. Unde ai spus că v-ați Întîlnit ? — Hai că-ți aduci aminte, nu fi prostuță ! spune Katie, pe tonul cu care cerți un copil. Nu-ți amintești, tu ai fost cea care mi-a sugerat să mănînc de prînz În altă parte decît de obicei. Ei, și am găsit locul ăsta ușor ciudat, ascuns pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
OK, e compania ta și decizia ta și aveai tot dreptul să hotărăști cum vrei. Dar te rog nu Încerca să spui că nu s-a Întîmplat, fiindcă s-a Întîmplat. — Emma ! spune Kerry, izbucnind În rîs și luîndu-mi mîna. Prostuțo ! Habar n-am avut ! Dacă aș fi știut că e important... Dacă ar fi știut că e important ? Cum să nu știe că e important ? Îmi smulg mîna și mă uit adînc În ochii ei. Rana și umilința de altădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
la telefon. — Am aflat totul ! spune victorioasă. Știu, știu, sînt o fată de aur, nu știi ce te-ai fi făcut fără mine... — Poftim ? Mă trece un fior de alarmă. Jemima, despre ce vorbești ? — Despre răzbunarea ta pe Jack Harper, prostuțo ! Dacă te-am văzut că stai ca o fraieră și o neajutorată, am luat situația În mîinile mele. O clipă, rămîn Încremenită. — Ăă, Jack... scuză-mă o clipă, te rog. Îi trag un zîmbet cît pot de vesel. Trebuie neapărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
pasă de nimic. (O parte din lumini se închid; rămâne spațiul de joc, maltratat, cu personajele care s-au trântit pe unde au apucat; cineva scâncește ușor.) VIZITATORUL (Apropiindu-se de FETIȘCANĂ.): Ce-i? (O mângâie.). Ce plângi? De ce ești prostuță? FETIȘCANA (Ștergându-și fața și scâncind mai departe.): Vezi? Vezi? Se termină și asta... Începe alta... VIZITATORUL: Și ce-i cu asta? FETIȘCANA: Vezi... Vezi... Ce greu e să spui ceva... Să-i faci să înțeleagă ceva... VIZITATORUL: Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]