370 matches
-
op. cit., p. 87. Maria Niculescu, op. cit., p. 116. Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, p. 102. Jean Garbier, C. Aimard, Organizare-conducere, memorator, Editura Politică, București, 1971, p. 164. M. Manoilescu, Forțele naționale productive și comerțul exterior - Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 96. P. Jica, „Cu privire la formele muncii“, Revista de Statistică, nr. 11/1970, p. 21. V.V. Novojilov, Măsurarea cheltuielilor și rezultatelor, Editura Științifică, București, 1969, p. 66. V.V. Novojilov, op. cit
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
participării la viața culturală deja politizată de către socialismul redistributiv. Condiționată de reforma administrativ-teritorială din 1968, care dizolvă - prin trecerea de la regiuni la județe - Regiunea Autonomă Maghiară, industria literar-editorială explodează pe platforma naționalismului și a „unității În diversitate”. Dezideratul implicării și protecționismul economic Întâlnesc dorințele autorilor care se vor publicați și incluși În proiectul comun al redescoperirii patrimoniului național (În momentul propice al creșterii numărului de posturi și al posibilităților de afirmare). Diseminată după aceleași imperative ale descentralizării pe tot cuprinsul țării
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu le putem preveni. Această frică poate apărea în legătură cu diferite boli de care ne putem îmbolnăvi (de pildă, infarct), cu diferite probleme emoționale grave (de exemplu, teama de a nu înnebuni) sau alte catastrofe externe (cum ar fi prăbușirea avioanelor). Protecționism /sine nedezvoltat (EM) - o relație de apropiere și o implicație emoțională exagerată cu una dintre persoanele apropiate (deseori părinți), relație care împiedică dezvoltarea propriei identități și a relaționării sociale. Este o convingere că cel puțin una dintre persoanele implicate nu
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ține seama de natura failibilă a omului. YSQ este format din 114 itemi și măsoară toate cele optsprezece scheme cognitive: Deprivare emoțională (ED) Abandon (AB) Neîncredere/abuz (MA) Izolare socială/înstrăinare (SI) Deficiență /rușine (DS) Eșec (FA) Dependență/incompetență (DI) Protecționism/sine nedezvoltat (EM) Vulnerabilitate la rău și boală (VH) Subjugare (SB) Sacrificiu de sine (SS) Inhibiție emoțională (EI) Standarde nerealiste/hipercriticism (US) Revendicare/grandoare (ET) Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS) Căutarea aprobării/recunoașterii (AS) Negativism/pasivitate (NP) Pedepsire (PU) Descrierea itemilor
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
SI): 4, 28, 52, 76, 99 Deficiență/rușine (DS): 5, 29, 53, 77, 100 Eșec (FA): 9, 33, 57, 81, 103 Dependență/ Încompetență (DI): 10,34, 58, 82, 104 Vulnerabilitate la rău și boală (VH): 11, 35, 59, 83, 105 Protecționism/sine nedezvoltat (EM): 12, 36, 60, 84, 106 Subjugare (SB): 13, 37, 61, 85, 107 Sacrificiu de sine (SS): 17, 41, 65, 89, 110 Inhibiție emoțională (EI): 18, 42, 66, 90, 111 Standarde nerealiste/hipercriticism (US): 19, 43, 67,91
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
instituirea unei legislații specifice în scopul protejării părții care s-ar afla într-o asemenea situație. Dreptul consumatorilor este în esența sa inegalitar el aducând importante limite libertății comerțului profesionistului care este ținut să suporte o serie de constrângeri 120. Protecționismul părții slabe se manifestă plenar pe tărâmul contractelor de adeziune, care sunt caracterizate prin faptul că deși fiecare parte este liberă, mai mult teoretic, să încheie un contract conținutul său este stabilit unilateral prin voința uneia din părți care este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
rezultate nu este avansată. Poate mai interesante sînt tentativele de elaborare a unei ordini economice internaționale, întreprinse la puțin timp de către ISM în legătură cu Federația sindicală internațională: acest sistem ar putea depăși antagonismele naționale și, în primul rînd, cadrul restrîns al protecționismului. Patru condiții sînt necesare la realizarea unui asemenea proiect: reducerea obstacolelor din calea comerțului mondial, egalizarea condițiilor de muncă, controlul monopolurilor, crearea, după modelul Biroului Internațional al Muncii (BIM), a unui Birou Economic Internațional 17. Dar toate aceste sugestii vor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pe terenul intereselor naționale” . O serie de factori au determinat eșecul înființării Uniunii Europene preconizată de Briand. În primul rând marea criză economică dintre anii 1929-1933. Aceasta a determinat statele Europei să accentueze politica protecționistă. Ele nu au acceptat reducerea protecționismului în cadrul unei cooperări economice internaționale. Criza economică a determinat probleme sociale grave care au favorizat ascensiunea curentelor naționalist extremiste. După moartea lui Stressemann, Briand nu a mai avut la Berlin un partener de dialog cu care să continue politica locarniană
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
obținerea suveranității naționale speranțele lor de viață mai bune. Țărănimea voia o nouă reformă agrară. Și ca întotdeauna în milenara noastră istorie masele au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal și politică de încurajare a economiei. Acestea nu puteau fi realizate decât prin cucerirea independenței. S-a încercat obținerea independenței pe cale diplomatică între anii 1870-1876, cu sprijinul lui Carol I, însă aceste acțiuni au fost respinse de Marele Puteri
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
obținerea suveranității naționale speranțele lor de viață mai bune. Țărănimea voia o nouă reformă agrară. Și ca întotdeauna în milenara noastră istorie masele au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal și politică de încurajare a economiei. Acestea nu puteau fi realizate decât prin cucerirea independenței. S-a încercat obținerea independenței pe cale diplomatică între anii 1870-1876, cu sprijinul lui Carol I, însă aceste acțiuni au fost respinse de Marele Puteri
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mai stricte asupra fluxurilor monetare, financiare, comerciale și posibil a cursurilor de schimb. Reținerile în declanșarea unui conflict militar amplificat au în vedere și amenințarea unei crize economice de proporții. Este de așteptat, însă, pentru următorii ani, o recrudescență a protecționismului și a intervenționismului, sub diferite forme, datorită instabilității crescînde a piețelor financiare în special, barometru ultrasensibil care înregistrează orice fluctuație, și a conduitei defectuoase a liberalizării financiare. Riscul sistemului se află chiar în inima sa, în centrul acestei rețele de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sistemic, adică într-o criză de proporții pe care mecanismele pieței nu o mai pot depăși prin ajustări spontane. Și atunci rămîn două posibilități: fie intervenția unor instituții de reglementare globală, fie întoarcerea la intervenționismul statal, la reglementări interne și protecționism, cu tot ceea ce decurge pe cale de consecință. Astfel, se poate spune că data de 11 septembrie 2001 marchează, cel puțin din punct de vedere economic, sfîrșitul postmodernității. Atacurile teroriste din SUA au scos în evidență printre altele și naționalismul poporului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
asupra obiectivelor economice de atins; o flexibilitate și o emulație colectivă privind metodele de abordare comercială; o utilizare sistematică a zonelor de implantare a emigranților germani în străinătate; un principiu de mutualitate asupra chestiunii învăță-mîntului economic. Dumpingul, primele pentru export, protecționismul, tarifele practicate de societățile de transport feroviare și maritime, monopolizarea circuitelor de distribuție în zonele de expatriere erau metode utilizate frecvent pentru a sfida concurența. Societățile de comerț germane au descălecat pe diferite continente, urmărind firul valurilor de emigrație. Veritabile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
10 la 1). Zhu are reputația unui om competent și onest, dar el este relativ izolat în partid, iar poziția sa a slăbit după eșecul tentativei de a înscrie China în Organizația Mondială a Comerțului, din primăvara lui 1999. Adepții protecționismului naționalist, întăriți de bombardarea ambasadei chineze de la Belgrad, sunt din nou în ofensivă. În privința evoluțiilor economiei chineze în următorii ani, subzistă importante incertitudini, în ciuda perspectivelor reale de creștere stabilite de către F.M.I., de 6,6%-7%, în condiții de criză. Riscurile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
speculațiilor pieței, ceea ce a scutit-o de crizele monetare din ultimii ani, iar economia de credit a înflorit. Intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului, în decembrie 2001, a deschis și mai mult economia spre capitalurile străine și a atenuat protecționismul său vamal. Apoi, fiscalitatea s-a redus, costurile salariale se mențin scăzute, ceea ce-i conferă un important avantaj comparativ, iar nivelul de trai a crescut, deși s-au creat inegalități importante. În ultimii 30 de ani, speranța de viață a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe extinderea celui privat, pe sporirea participării la comerțul mondial, pe atragerea cît mai multor investiții străine directe, ca și pe continuarea creării și perfecționării mecanismelor și instituțiilor economiei de piață. Deși reformele sunt privite ca liberale, China practică un protecționism marcant al pieței interne, chiar după intrarea în Organizația Mondială a Comerțului (2001), exporturile sunt subvenționate, creditele bancare ajută mai ales firmele de stat, iar moneda nu este convertibilă, cursul său artificial susținînd produsele chinezești la export și ferind economia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
să delocalizeze în China activități cu valoare adăugată mare, inclusiv în cercetare, dezvoltare, obligînd țările occidentale să-și protejeze sectoarele strategice și să introducă obstacole în transferul de informații și tehnologie către China. Aceasta se teme de o revenire a protecționismului și de o serie de războaie comerciale care i-ar fi defavorabile. De asemenea, nu cedează presiunilor privind convertibilizarea monedei sale, spre exasperarea partenerilor occidentali. Introducerea nedeclarată a capitalismului a transformat profund societatea chineză. Aparatul de stat nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
18.3.1. Mecanismele de ajustare a balanței de plăți / 288 18.3.2. Variațiile ratei de schimb și echilibrul balanței de plăți / 289 Capitolul 19. ECONOMIA MONDIALĂ / 295 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR / 295 19.1.1. Liber schimb contra protecționism / 295 19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale / 304 19.2.3
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
anumite țări erau tentate să mențină propria parte din piața mondială în criză cu ajutorul unei politici comerciale externe agresive. Experiența a demonstrat că un război al devaluărilor nu poate decît să frîneze activitatea mondială. El conduce la o creștere a protecționismului, iar dacă toată lumea va căuta, în același timp, să importe mai puțin, aceasta va reduce cererea mondială și va agrava o situație de recesiune. Numai acordurile internaționale pot autoriza devaluări fără riscul de represalii. Astfel, în cadrul sistemului monetar internațional instituit
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR 19.1.1. Liber schimb contra protecționism După Adam Smith, autorul teoriei avantajelor absolute în comerțul internațional, fiecare țară își sporește bogăția specializîndu-se, producînd și exportînd produsele pentru care posedă un avantaj absolut, generat de costurile de producție inferioare altor țări. În revanșă, țara respectivă va importa
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cantitate și de cea mai bună calitate, bunuri care sînt deci mai puțin costisitoare. Aceste teze ale teoreticienilor liberali au avut însă și destule critici. Friederich List (economist german din prima jumătate a secolului al XIX-lea) a emis teza "protecționismului educator". Potrivit acesteia, o țară ce dezvoltă o industrie tînără are tot interesul să o protejeze de industriile străine mai competitive pe întreaga perioadă a copilăriei sale. Ajunsă la maturitate, această industrie trebuie și poate să înfrunte de acum concurența
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aici și contribuția celui mai cunoscut economist român, Mihail Manoilescu, care a fundamentat o adevărată teorie a complexului economic național, sugerînd orientarea sa pe o direcție bine definită în diviziunea internațională a muncii. Lucrarea sa cea mai importantă este Teoria protecționismului și schimbul internațional, apărută în 1929 la Paris și tradusă ulterior în mai multe limbi. Autorul consideră că "influența economică străină a rămas la noi tot timpul dominantă și creatoare de destin" și că "am fost dominați de un schimb
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
schimb? Liberul schimb consistă în libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a oamenilor, ceea ce presupune ridicarea tuturor barierelor protecționiste. Începînd cu 1947, o negociere internațională, un organism, GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), este însărcinat să dirijeze reculul protecționismului și dezvoltarea liberului schimb. GATT reglementează actualmente comerțul internațional. 70% din schimburile internaționale de mărfuri sînt astăzi supuse regulilor GATT. După 1947, volumul schimburilor mondiale a crescut de zece ori, iar nivelul mediu al tarifelor vamale ale principalelor țări industrializate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
creștere a producției și deci a încasărilor și obligă la o scădere a costurilor; * propagarea creșterii economice liberul schimb difuzează creșterea economică a țărilor dezvoltate spre alte zone, trecînd prin transferurile de capital și de tehnologii. Împotriva acestor avantaje, promotorii protecționismului avansează un anumit număr de argumente, prezentate anterior. Mai întîi, ei afirmă că este necesară protejarea industriilor tinere (List) Manoilescu spunea că industriile sînt ca femeile: vor să fie tot timpul tinere -, a industriilor îmbătrînite (Kaldor). Din contra, liberul schimb
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vor să fie tot timpul tinere -, a industriilor îmbătrînite (Kaldor). Din contra, liberul schimb amenință locurile de muncă din sectoarele non-competitive și favorizează competiția salarială, ceea ce conduce la adoptarea de politici economice de austeritate economică salarială în interiorul țărilor. În fine, protecționismul se justifică, în măsura în care el asigură protecția sectoarelor strategice de care depinde bunăstarea națională (sectoare cu tehnologie foarte avansată, cu un mare grad de ocupare a mîinii de lucru ș.a.). În realitate, se constată un amestec de liber schimb cu o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]