447 matches
-
ale acestora nu sunt peste tot verificate. Metodologia lor este una inductivă, ei descriu faptele observate, întocmesc monografii și insistă asupra diferențelor structurale dintre țări, mai ales dintre Anglia și Germania. Spre deosebire de clasici, care erau liber-schimbiști, majoritatea istoricilor germani sunt protecționiști. Ei formulează conceptele de regim economic și de economie națională. Ei urmăresc astfel realitățile economice în timp și disting mai multe sisteme economice, după amploarea geografică a schimburilor economice: economie domestică, economie urbană, economie națională, economie internațională, sau după modul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sau influențare a băncilor de către stat. Dar guvernele pot administra capitalismul și pe alte căi, cum ar fi: scutiri de taxe preferențiale, acordarea de licențe exclusive sau comenzi de stat. De asemenea, statul poate să-și susțină economia prin măsuri protecționiste sau poate ghida investitorii străini spre anumite sectoare și cu anumite condiții. Inovația este organizată, finanțată și coordonată separat. Apoi, guvernul poate să joace un rol important în furnizarea bunurilor și serviciilor publice către populație, în asigurarea infrastructurii fundamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aspectele majore ale politicii, economiei, culturii etc. Actuala criză economică mondială însă reabilitează în bună măsură rolul statelor, globalizarea întrînd în criză. Evoluțiile sunt foarte accelerate și imprevizibile, însă intervenția statelor în economie a devenit din nou una majoră, tendințele protecționiste tot mai pronunțate, în paralel cu încercări de coordonare la nivel internațional pentru combaterea crizei. Istoria se repetă. Lumea economică actuală este bolnavă. Ea suferă de instabilitate și disfuncții cu atît mai jenante cu cît actorii economici sunt interdependenți. Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a declarat că țara sa se pregătește pentru o confruntare de lungă durată: a propus Congresului un uriaș buget pentru apărare, începerea exploatării zăcămintelor petroliere din Alaska, ceea ce-i poate asigura independența energetică, și a mărit cu mult tariful vamal protecționist menit să apere piața internă a oțelului, material foarte important pentru o mașină de război. Uniunea Europeană a anunțat deja măsuri de retorsiune, ceea ce poate duce la un conflict comercial între marile blocuri continentale, din care vor avea de pierdut mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dacă nu, trebuie impus. Nimic mai periculos decît această credință a celor mari că, urmărindu-și propriile interese, servesc de fapt omenirea întreagă. De aici și impunerea liberului schimb ca ideologie economică, chiar dacă în ultima vreme sunt vizibile serioase accente protecționiste în politica economică americană, explicate și prin dominația exercitată de complexul militaro-industrial. Oricum, niciodată o țară nu a acumulat atît de multe arme atît de distrugătoare... Totuși, pînă acum, S.U.A. și-au exercitat supremația în capul unor coaliții, chiar dacă nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
poate reprezenta un atu de competitivitate deloc neglijabil în raport cu concurența străină. Sistemul economic japonez a fost realizat în mod progresiv, începînd cu era Meiji. La origini, mobilizarea elitelor nipone asupra problemelor economice s-a făcut avînd la bază o viziune protecționistă: dorința de a prezerva independența economică a Japoniei față cu exigențele comerciale ale puterilor occidentale. Japonezii au utilizat intensiv informația de natură econo-mică pentru a schimba bazele vechiului lor aparat industrial. Din acest punct de vedere, crearea șantierelor navale nipone
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
acordat Asiei prea puțină atenție. Și chiar dacă ar încerca, ar constata că credibilitatea sa e tot mai scăzută. Aproape jumătate din populația Asiei de Sud-Est e musulmană, deci foarte sensibilă la evenimentele din Orientul Mijlociu. Administrația americană are o viziune îngustă, protecționistă și nu vede că are nevoie de o mai mare implicare în Asia prin acorduri comerciale, ajutoare, acțiuni de lobby ș.a. Iar cînd americanii vor reveni pe cel mai mare continent al lumii, cînd se vor focaliza pe această regiune
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se bazează pe creștere economică, investiții interne și externe, excedent comercial, delocalizări ale corporațiilor multinaționale, inclusiv în domenii de vîrf, dar și pe salarii mici, inegalități sociale și regionale importante, în special între sat și oraș, dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice. Sindicatele sunt mai mult decorative, iar guvernul pare puțin pregătit să stăpînească un astfel de avînt, mai cu seamă în ce privește asigurarea necesarului de energie, poluarea, inegalitățile crescînde și presiunile internaționale. Analiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de capital intelectual. Cu o politică externă agresivă, China își consolidează, pornind de la economie, o poziție geopolitică tot mai solidă, începînd să contrabalanseze hegemonia americană. Impactul noii China e multidimensional, complex și cu o puternică încărcătură emoțională. Dacă America devine protecționistă, întreaga economie mondială va cădea, astfel încît lupta de concurență trebuie dusă. America nu se poate închide. Dacă partea chineză ar scoate pe piață imensele rezerve de dolari pe care le deține, ea poate provoca căderea dolarului și un colaps
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
miliard de locuitori, dar are și potențial de export. Vechiul model ales de Jwaharlal Nehru după cucerirea independenței se baza pe o planificare centralizată, pe o industrializare care să reducă importurile, pe un sector public hipertrofiat și pe tarife vamale protecționiste. Subvenții masive asigurau redistribuiri între diferitele sectoare sau grupuri sociale în încercarea de a forma o clasă de mijloc. Țara era ferită de concurența internațională, oarecum izolată, inerțială, ceea ce nu a permis dezvoltarea unei productivități și a unei rentabilități satisfăcătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
erau revolte și greve în vremea Indirei Gandhi, care a și suspendat sistemul democratic. Recoltele erau foarte proaste, iar sărăcia endemică. Ei bine, tocmai din această criză s-a născut schimbarea. Guvernul a hotărît în sfîrșit să renunțe la regulile protecționiste ce durau încă de pe vremea Imperiului Britanic. Astfel, India ieșea din autarhie, iar liberalizările introduse au dat rezultate remarcabile. Economia a început să crească mai întîi cu 6% pe an, apoi cu 8% și chiar 9% în 2007 și 2008
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mari blocuri continentale care, încet-încet, preiau prerogativele politicilor economice, în mod tradițional naționale. Statul-națiune are și va avea încă un rol de jucat, inclusiv în desfășurarea unor politici economice specifice (cineva a lansat chiar profeția că secolul XXI va fi protecționist sau nu va fi deloc), dar tendința este către liberalizare, către globalizare, către standardizare-uniformizare, cu avantajele și dezavantajele pe care nu ne propunem să le dezvoltăm aici, dar care rescriu și vor modifica radical în următorii ani arsenalul clasic al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unui maximum de putere de cumpărare internațională cu minimum de muncă interioară"2. 19.1.2. În oponență, ce este liberul schimb? Liberul schimb consistă în libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a oamenilor, ceea ce presupune ridicarea tuturor barierelor protecționiste. Începînd cu 1947, o negociere internațională, un organism, GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț), este însărcinat să dirijeze reculul protecționismului și dezvoltarea liberului schimb. GATT reglementează actualmente comerțul internațional. 70% din schimburile internaționale de mărfuri sînt astăzi supuse regulilor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
schimb cu o anumită doză de protecționism. Discursul tuturor țărilor dezvoltate este net liber-schimbist, dar în practică lucrurile sînt ceva mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile inerente ale unui liber schimb absolut. Protecționismul poate îmbrăca mai multe forme: * un protecționism selectiv (de exemplu cotele impuse pe vînzările de autoturisme japoneze în Franța); * un pretecționism regional (de exemplu tarifele vamale externe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
produselor fabricate din materia primă străină. Aceste produceri vor forma noi locuri de muncă și vor facilita exportul mărfurilor, grație căruia se va majora importul materiei prime străine și va conduce la Încasări active a impozitelor și taxelor vamale. Argumentările protecționiste caracteristice mercantelismului sunt aplicate și astăzi În cadrul economiei multor țări. Factorii determinanți de atragere a capitalui În viziunea școlii liberale clasice sunt reflectați În cercetările lui A. Smith, marele economist al XVIII, care afirmă În lucrarea sa Avuția națiunilor, cercetare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
n-au decât efecte negative, creând raporturi de dependență economică, favorizând ingerențe politice și slăbind Întreprinderile locale, au Întreprins reglementarea Întreprinderilor private și orientarea activității acestora, măsuri care au dus la descurajarea ISD. În țările unde erau create (constituite) bariere protecționiste, Întreprinderile străine au preferat mai degrabă să se implementeze pe teritoriul lor decât să exporte, astfel profitând de oportunitățile lucrative oferite de piața protejată care le permitea exploatarea resurselor naturale sau contingentele comerciale. În activitatea lor, investitorii străini direcți au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe care firma o are asupra pieței este una mondială, căci ea tinde să unifice gama de produse oferită pe diferite piețe naționale. În consecință, concurența are și ea loc la scară mondială, ceea ce explică, la un moment dat, reacțiile protecționiste ce vor determina firma să creeze filiale În țările gazdă, supuse legislației locale. Avantajele unei astfel de strategii sunt cunoscute: pe de o parte, găsirea de piețe de desfacere pentru produsele fabricate la centru, fără a fi necesară adaptarea lor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
lumii, având menirea să sprijine țările aflate în dificultate să și acopere deficitele conturilor curente, ale b ala nțelor comerciale și ale bugetelor publice, să susțină cursurile de sch imb valutar ale monedelor națion ale, să le protejeze în fața politicilor protecționiste sau de dumping promovate de unele state. Din punct de vedere al globalizării financiare, si tuația și politica econo mică și financiară ale fiecărei țări au o influ enț ă care depășește frontierele, informațiile financiare circulând instantaneu, pe întreaga planetă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de finanțare la un sistem „de pi ață “, în cadrul căruia finanțarea se realizea ză tot mai mult prin contactul direct între de țin ătorii de fonduri și solicitanți; * în al doilea rând, suprimarea, în foarte multe țări, a reglementă rilor protecționiste și a controlului asupra sc him bului monetar și înlesnirile fiscale au determinat o concentrare a activităț ilo r financiare în zonele cele mai favora ebile din punctul d vedere al facilităților de execuție sau al ava nta jelor fiscale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
societăți civile europene". Integrarea negativă a Europei, prin abolirea barierelor care împiedicau libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor, reproduce fenomenul unificării piețelor, realizat în cadrul statelor naționale pe parcursul formării lor. Piața unică, eliberată de un mare nu-măr de reglementări protecționiste ale statelor, constituie într-o oarecare măsură infrastructura unei societăți civile europene: un spațiu economic, o sferă de producție și de schimburi comerciale, care nu mai coincide cu frontierele naționale. În acest spațiu, cetățeanul cîștigă libertatea de a circula, de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
treia. Bunurile, produsele și serviciile cele mai căutate proveneau din "țările capitaliste" iar, în final, și formele de guvernare "cele mai reușite" de acolo le-au înlăturat ca pe niște rebuturi politice pe cele din țările socialiste. La regula aceasta protecționistă nu renunță nici astăzi țările "lumii întâia", lăsând deschisă realizarea unității dinspre Vest spre Est. De la militanți la agenți ai modernizărilor Printre fermenții modernizărilor politice au fost nu numai demonstrațiile diverselor categorii socio-profesionale din fostele țări socialiste, dar și revoltele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adoptate de Parlament privind salariații sau asistații social, sugerează capacitatea legislativului de a răspunde în timp real5 tensiunilor sociale. Raportul între politicile economice și cele sociale așa cum reiese el din tabloul legislației adoptate de Parlament arată și el că măsurile protecționiste continuă să fie îndreptate mai curând către economie decât către societate: se legiferează adesea alocarea de fonduri, acordarea de subvenții, iertarea datoriilor întreprinderilor de stat, dar mult mai puțin ajutoare directe pentru populație. De altfel, concentrarea asupra politicii de subvenții
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Ambele convenții ilustrau, de fapt, intenția celor dou) mari puteri europene de a transforma România într-o simplă piață de desfacere a propriilor produse. După 1878, abandonarea curentului liber schimbist, atât de defavorabil economiei românești, și trecerea la politicile economice protecționiste au adus statului român primele semne de „înmugurire” a industriei naționale. Astfel, după cucerirea independenței de stat și înființarea B. N. R. (1880) - „cel mai important moment din întreaga istorie economică a României” -, fabrica de hârtie Letea a fost prima unitate industrială
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cel mai important moment din întreaga istorie economică a României” -, fabrica de hârtie Letea a fost prima unitate industrială creată exclusiv cu aportul capitalului autohton. Acest fapt ilustrează trecerea la o nou) etapă în evoluția industriei naționale, caracterizată prin politici protecționiste și eforturile statului român de a valorifica prin forțe proprii bogățiile solului și subsolului. De altfel, în epocă, apariția fabricii de hârtie Letea a fost echivalată cu afirmarea unei veritabile independențe economice de stat. Inițiativa formării unei societăți române pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
export, la prețuri mari”. În condițiile crizei economico-financiare de la începutul secolului al XX-lea în țara noastră și-au făcut apariția primele semne ale procesului de concentrare a producției și de centralizare a capitalului. Această tendință, favorizată și de politica protecționistă a statului român, s-a tradus și prin „încheierea primelor înțelegeri embrionare de tip monopolist, între care și în industria hârtiei”. Dealtfel, criza economică de la debutul noului secol s-a manifestat inegal în sectorul industrial, majoritatea fabricilor de hârtie nefiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]