383 matches
-
Reichmann În revista În care orice tânăr poet Își dorea să debuteze, Povestea vorbei, suplimentul cultural al revistei Ramuri. Altă nebunie este că la revista Ramuri redactor-șef În epocă era Ilie Purcaru, care avea să devină unul dintre ideologii protocronismului și stâlpii Săptămânii. Miron Radu Paraschivescu avea Însă teritoriul propriu, În care Purcaru nu se amesteca - i se făcuse practic cadou acest supliment de către Ceaușescu, probabil la propunerea lui Gheorghe Rădulescu, nu știu detalii. Nu știu dacă În cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
a anilor '80, ajungând să solicit mingea într-o miuță din spatele blocului prin apelul la fondul comun de proverbe și zicători. Pare o glumă nesărată, însă în timp efectele se pot dovedi fatale: unii îi spun "tradiționalism", alții "naționalism", alții "protocronism", însă cei mai lucizi o numesc "limbă de lemn". Vorbirea "telegrafică" este o trăsătură proprie benzii desenate, unde cea mai mare parte a mesajului este transmisă grafic, prin desen și indicatori specifici de sunet, emoție etc. Cu atât mai mult
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în preistorie, considerând de pildă tapiseria de la Bayeux, Columna lui Traian, scrierile hieroglifice ori chiar desenele rupestre de la Altamira și Lascaux suporturi ale unor astfel de povestiri în imagini. Aceste interpretări, pe care Ion Manolescu le consideră manifestări ale unui "protocronism"560 al genului, forțează accepțiunea benzii desenate, impunându-i o arie semantică extrem de largă, care nu ține cont de conținutul ei.561 Se simte într-adevăr un complex de inferioritate al disciplinei și al apărătorilor acesteia, o necesitate arzătoare de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cea mai mare parte de Gheorghe Gheorghiu-Dej, se caracterizează prin internaționalismul proletar de factură sovietică în calitate de doctrină directoare și proletcultism ca expresie "artistică", cea de-a doua, dominată covârșitor de "Marele Cârmaci" Nicolae Ceaușescu, expune doctrina național-comunismului creionat în liniile protocronismului.861 În prima perioadă, modelele care domină imaginarul oficial destinat formării tinerilor sunt aproape în exclusivitate de sorginte sovietică, grefă pe care mentalul românesc o respingea structural și care a putut fi impusă doar prin forță (Walter Kolarz vorbește de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
supus principiului monarhic și, impardonabil, extrem de pios.903 Haiducul explodează practic în cultura de masă românească odată cu marșarea decisă pe linia naționalistă impusă în deceniul al optulea de regimul Ceaușescu, încununată cu găselnița protocronistă inițiată de către Edgar Papu în articolul "Protocronismul românesc", apărut în 1974 în revista Secolul XX, și în care sunt reînviate discuțiile unor Eminescu ori Kogălniceanu, care deplângeau slaba vizibilitate a românilor, indiferent de valoarea lor, adesea superioară unor occidentali mai puțin merituoși, însă recunoscuți; în scurt timp
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
regi daci din Antichitate sau voievozi ai Evului Mediu. A avut chiar, periodic, întâlniri "personale" cu ei, prin intermediul "scenelor alegorice". Invocându-i pe daci, națiunea română și statul român deveneau cele mai vechi din Europa."908 Dan Petrescu vede în protocronism manifestarea unui complex de inferioritate al unei națiuni aflate la marginea imperiilor și care tânjea să fie "în centrul lumii", iar dacă Ceaușescu nu s-a putut impune pe plan global ca lider luminat, a izbutit totuși să fie recunoscut
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai important sector al producției autohtone a reprezentat-o însă banda desenată pe teme istorice, mai ales în cea de-a doua jumătate a perioadei comuniste, dominată de imaginea liderului Ceaușescu și de curentul naționalist și tradiționalist cunoscut sub eticheta "protocronism". Astfel, au fost selectate figuri-cheie ale istoriei românești (și pre-românești, ca regii daci), cosmetizate ideologic, care serveau propagandei oficiale drept justificări ale proiectelor și pretențiilor prezentului (din care se detașează figuri precum Burebista, Decebal, Mircea cel Bătrân/cel Mare, Ștefan
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se putea baza pe muncitori, atunci însemna că regimul comunist din România devenise de fapt extrem de fragil, iar conducătorii conștientizau acest lucru cu stupoare (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise lezat personal de greva minerilor - momentul de slăbiciune din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea cu minerii
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar fi, poate cel mai întîlnit, mitizarea (mai e nevoie să spunem că e ceva ilicit?!) unor figuri din diferite sfere ale spiritului, sau ivirea ca Minerva din capul lui Jupiter a unei pletore de idoli de varii calibre, sau protocronismul (în spațiul românesc, cu o probată vocație a începutului, strategia aceasta e un fel de rețetă a casei), ei bine, toate acestea și altele nenumite întemeiază gratuit și dilată nepermis de mult valorile, generînd astfel o maladie culturală pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pretențiile de originalitate ale unor politicieni (rămași la abc-ul claselor primare) frizează capcana ridicolă a unui excepționalism românesc care îndrăznește să concureze pe cel american. De-ar fi să ne gîndim, de pildă, doar la domeniul culturii în care protocronismul susținut cu atîta obstinație strecura ideea unui mic excepționalism, și vom observa cum o formă de colaboraționism dintre intelectuali și putere producea inexorabil o canceroasă exacerbare a orgoliului nemăsurat al totalitarismului. Convingerea noastră este că intelectualii pot să fie azi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acestui episod sau laborator românesc cu valențe oarecum fondatoare, și anume: Buletinul eugenic și biopolitic de la Cluj, publicat în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
identificarea unui genius loci la construcția unei complexe geographia sacra, de la forme diverse de geopietate la o adevărată geosofie, de la păgânismele extrem de persistente la creștinismul nostru sui generis și subinstituționalizat (ca toate sistemele și normele regiunilor liminale), apoi la ortodoxism, protocronisme și sincretismele actuale (de pildă, versiunile New Age ale ortodoxiei), a construit o rețea densă de semnificații și repere ale vieții individuale, comunitare și societale, uneori organizate ca topografii continue, alteori ca rețele și itinerarii. Chiar fără s-o știe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe un câmp de relații este evidentă în cartea următoare, Vocația sintezei (1985), cuprinzând „eseuri asupra spiritualității românești”, în care sunt discutate, fără idei preconcepute, relațiile dintre literatură și cultură (apoi dintre aceasta și istorie), dintre occidental și oriental, dintre protocronism și sincronism. În prima parte este evidențiat rolul de normă îndeplinit de tradiție, iar în partea a doua sunt prezentate câteva „serii” de scriitori, grupați nu atât pe principiul afinității literare, cât pe acela al atitudinii lor culturale. Dacă Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
slogan: „Trăiască Nicolae Breban, în frunte cu Nicolae Breban”. Numai că, o personalitate de calibrul dlui Breban, purtând în frunte un hematom de mărimea dlui Breban, ar fi un soi de struțo-cămilă care ar putea descuraja pe toată lumea - nostalgici ai protocronismului, campioni ai „defenestrării”, pionieri ai postmodernismului politic, trupeți și generali ai corectitudinii politice. Din motive bine-cunoscute, antisemitismul este o etichetă de care mai tot omul se teme. Eșuând în lupta cu antisemiți viguroși, un grup de cercetași care ar muri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
nespus de complex, cu o "literatură" imensă în spate. Când încercăm a explica așa ceva, trebuie să avem în vedere mai multe laturi. În primul rând, ideile de patrie, națiune, devotament social au fost compromise printr-un abuz al regimului comunist. Protocronismul deșănțat... Acesta e doar un aspect. Pe de altă parte, ne gândim chiar la discursul oficial, care a făcut din istorie un simplu instrument justificativ, pus în slujba puterii... Bineînțeles că Marele Șef, conducătorul suprem, trebuia să se alinieze la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
chiar așa cum fusese dorită de Securitate, ca o rezervație cu animale sălbatice domesticite alcoolico-financiar fusese o continuă putere alternativă, un simulacru de viață politică normală, la fel, critica literară oferise spectacolul magistraturii, apărase supremația esteticului și a sincronismului în plin protocronism etno-dictatorial (chit că, în fapt, profund antinațional), apărase normalitatea, spiritul concurențial, econo-mia de piață a ideilor, pluripartidismul (v. eterna polarizare doctrinară), sincretismul metodologic, ecumenismul ș.a.m.d. Tot ce era, atunci, o asumare nefirească de funcții, misiuni, tactici și strategii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între protocronism și sincronism) ș.a. În cadrul rubricii „Eminesciana” participă cu articole George Muntean (Eminescu și Veronica Micle, Mihai Eminescu. Note despre debutul său literar), Constantin Hrehor (Eminescu și Putna), Dumitru Apetri (Bucovina - dragostea și durerea marelui Eminescu) ș.a., de asemenea fiind preluat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
este o imitație servilă, pripită, gâfâită, cu aerul cuiva care vrea să ne Învețe deoarece propune ultimele titluri ale unei bibliografii la modă, cel mai adesea. Sigur, și sub ceaușism am fost, Împreună cu alți prieteni, Împotriva acelei improvizate doctrine a „protocronismului”, o nefericită aventură a stimatului și luminatului Edgar Papu. (O, În alte vremuri, de libertate spirituală, acest „excurs” cultural, această proclamare a Întâietății motivelor noastre ideatice și culturale În istoria Europei ar fi putut fi cu adevărat interesantă, exotică, Întâlnindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
carte, premii literare, locuri în case de creație, delegații în străinătate, proaste "chimii" personale, orgolii și vendete. Să le lăsăm deoparte. Existau totuși chiar conflicte de valori, de idei și esopic de ideologii, cum ar fi cele despre "autonomia esteticului", protocronism, perioada interbelică etc. Sigur, fiind lipsită de o sferă publică vrednică de acest nume, România comunistă nu permitea desfășurarea conflictelor deschise, însă eu speram ca acestea să izbucnească după căderea sistemului, oricând urma ea să se petreacă. Dar, după 1990
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la insistența unor membri ai clanului care au profitat de moartea unor tineri în timpul «reprezentației» - a fost cea mai mare eroare tactică a Secției de Propagandă a partidului.“ Numele lui Adrian Păunescu figurează în raport și la capitolul despre adepții protocronismului, alături de Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion Lăncrănjan, Pompiliu Marcea, Ion Dodu Bălan, Dinu Săraru, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelată, Artur Silvestri și Ilie Purcaru. Tot aici este menționată revista Săptămâna, condusă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
folosite în cărțile de istorie din anii dictaturii nu lasă un dubiu prea mare în ceea ce privește libertatea cuvintelor, frazelor și textelor de a fi purtătoare de semnificație. în climatul cultural românesc al anilor ’70-’80, etatizarea timpului s-a materializat în protocronism, paradigma oficială a producerii de cunoaștere a regimului Ceaușescu. Dimensiunea timpului și a temporalității din specificul anchetei istorice i-a impulsionat pe protocroniști în a institui o manieră de concepere a timpului istoric, cu accent pus pe timpul primordial al națiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
folosită cu obstinație de protocroniști, sau vehicularea clasicilor, de exemplu „Ființa istorică” a lui Lucian Blaga, nu pot fi puse decât în intenția regimului de a construi un miez doctrinar cultural, care să exercite un capital mare de aderență. Mizeria protocronismului a constat în aceea că a vulgarizat profund în principal noțiunea de timp, așezată în centrul demersului său, inițial circumscris unui singur domeniu, cel al creației literare. De la preempțiunea temporală în creația artistică, în care sursa de inspirație în a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în care sursa de inspirație în a fi așa cum suntem ca națiune -, „stilul”, dacă îl invocăm pe Blaga - este reprezentată de spațiul geografic și cultural, „mioritic”, s-a trecut logic la preempțiunea creației culturale și civilizaționale. Deși există și un protocronism al istoricilor români, din multiplele exemple care se pot da din paradigma protocronistă mă voi opri numai asupra unui exemplu care depășește domeniul istoriei. Este vorba despre cazul Zoei Dumitrescu-Bușulenga care îmbină în textele sale analize din literatură, istorie, estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
paradigma națiunii socialiste, concept format din ortodoxia marxist-leninistă ca bază și din ideologie națională ca ingredient unic, au fost folosite de birocrația de partid la trasarea limitelor politice între care discursul despre istorie se putea manifesta independent. Concepte culturale ca protocronismul istoric, deosebit de cel literar, care fie au fost trasate ca sarcini de partid, fie s-au insinuat în cercetarea academică, și cultivarea conformismului în gândire de către aparat au avut ca rezultat fenomenul de suspendare a reflecției și interogației în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ncepe, ca `n majoritatea lucrărilor de același tip din perioada 1970-1989, cu istoria condițiilor climatice și a succesiunii erelor geologice. `n acest caz, istoria românilor debutează cu cuaternarul, iar autorul acestor r`nduri, V. Tufescu, este un specialist `n geografie. Protocronismul istoricilor români este obiectul unui capitol separat din lucrarea citată a Katherinei Verdery, Compromis și rezistență..., ed. cit., pp. 205-248. Dintre numele cele mai vehiculate `i amintesc pe Ștefan Pascu, G.D. Iscru, Iosif Constantin Drăgan ș.a. Un exemplu de eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]