255 matches
-
entuziaști de la Institutul de Istoria PCR, măcar în neolitic, sau, în cel mai rău caz, la începutul epocii fierului, oricum nu mai târziu de "retragerea aureliană" din sec. III d.Hr. Teoriile aberante ale lui Nicolae Densușeanu, reînviate în cadrul curentului protocronist, îi exaltau mai ales pe sfertodocții promovați în activul de partid și în diferite funcții de propagandă. Un nou discurs oficios, încă și mai pervers decât precedentele, preia aproape fățiș temele extremei drepte naționaliste din perioada interbelică, reeditate acum în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
învelească în frunze o pastă făcută din mei și să le coacă în spuză. Despre sarmalele acestea arhaice, umplute cu păsat de mei, nu prea sunt multe de spus... Parafrazându l pe Păstorel, ele nu-i pot interesa decât pe protocroniștii culinari. În ceea ce privește sarmalele așa cum le știm noi, ele au o certă tentă românească, adică și-au depășit modelul turcesc (care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române). Cum și-au depășit sarmalele noastre sursa de inspirație? Prin inovație
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
însă de modelul lui Robin Hood, cel supus principiului monarhic și, impardonabil, extrem de pios.903 Haiducul explodează practic în cultura de masă românească odată cu marșarea decisă pe linia naționalistă impusă în deceniul al optulea de regimul Ceaușescu, încununată cu găselnița protocronistă inițiată de către Edgar Papu în articolul "Protocronismul românesc", apărut în 1974 în revista Secolul XX, și în care sunt reînviate discuțiile unor Eminescu ori Kogălniceanu, care deplângeau slaba vizibilitate a românilor, indiferent de valoarea lor, adesea superioară unor occidentali mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
viitorul de aur" al Patriei, nimic mai mult decât "plastilina umană" fără însușiri, din care regimul își manufactura viitoarele cadre, individ cu copilăria mutilată sub presiunea obligațiilor fantaste și opresive), și haiducul (mai ales în ultima fază, cea a național-comunismului protocronist, ca erou din umbră al românității și al luptei de clasă). Deși nu aveau super-puteri precum personajele benzilor desenate occidentale (și pentru a nu concura în imaginar omnipotența liderilor comuniști?), tăria absurdă de caracter și abnegația cu care se sacrificau
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Ibidem, p. 218. 886 Ibid., p. 221. Însuși imnul de stat deținea o consistentă încărcătură mitologică: mitul curajului perpetuu, al istoriei patriotice, al muncii eliberatoare (dublat de dogma rolului muncitorimii și al Partidului călăuzitor), al patriei primejduite, mitul pacifist, mitul protocronist, mitul utopist (înfățișat în teza comunismului salvator). ibid., pp. 219-220. 887 Ion Manolescu, Carnetul elevului socialist, în idem, Explorări în comunismul românesc II, p. 254. 888 Ion Manolescu, Clișee tematice ale manualelor comuniste de clase primare, în Ibidem p. 290
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
concursurile ca Floarea din Grădină sau filmele lui Sergiu Nicolaescu), a influențat într-o măsură uriașă masele prin fals istoric și minciună politică. ibidem, p. 286. Toate acestea dau seama de "suprasaturarea ideologică" în care istoria este întrebuințată ca argument protocronist al național-comunismului, iar patriotismul ca justificare a cultului personalității ceaușiste. ibid., p. 301. 906 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 77. "Dacă istoricii au reușit uneori să se salveze în zone mai puțin expuse sau punându-și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
scopul și unele caracteristici ale altuia. Spre exemplu, manipularea poate apare atunci când discursul politic se camuflează în cel științific, fără a declara acest lucru. Manualele din perioada comunistă nu prezentau obiectiv și imparțial istoria românilor, ci evidențiau, într-o manieră protocronistă, evoluția și meritele comunismului în istorie. Discursul a devenit, astfel, unul propagandistic. Atunci când se realizează în acest fel, aria de interferență devine aria manipulării, așa cum este evidențiat cu gri în Schema 9. Schema 9. Mecanismul manipulării discursive între tipurile de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv românesc. Conștiința superiorității culturale românești, izvorâtă din evidențele și probatoriul alcătuit din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european al răscoalei", diplomația europeană reținând "caracterul românesc și țărănesc al mișcării", precum și hotărârea cu care "țărănimea s-a ridicat împotriva asupririi sociale și naționale" (Daicoviciu et al., 1984, p. 217). Antagonismul clasial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Parhon, care nu numai că au reușit În tentativa lor de a-l arunca la coșul de gunoi al istoriei, dar chiar au reușit să-l proclame, cu Înverșunarea tipic proletară, dușman al poporului. Revalorizarea lui Începe odată cu dezvoltarea curentului protocronist din mișcarea culturală românească ai anilor 70 din secolul trecut, când personalități prestigioase ale științei medicale românești (Ion Pavel, Alfred Rusescu, Ion Crăciun, Constantin Angelescu, Iulian Mincu, Constantin Ionescu Târgoviște, Ștefan Milcu), stimulate de demersul savantului scoțian Jan Murray În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
chiar în prezenta carte. Interesant de văzut cum au evoluat acești "neoavangardiști de refugiu" după 1989. Sprijinul "Europei libere", promotoare a stângii postmoderniste de tip political correctness, i-a ajutat să devină învingători politic și cultural în fața tendinței naționaliste a protocroniștilor (asimilați ușor cu megalomania "național-comunistă" a Ceaușeștilor), care s-au pomenit, în continuare, nu numai marginalizați, dar și lipsiți de instrumentele de cultură elementare (cazul celor din redacția revistei Luceafărul, care au fost eliminați din viața culturală, printre ei culmea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
literatură, din aerul transilvan pe care Îl respiram, Într-o deplină inocență. Am Început să chestionez toate aceste certitudini - de unul singur, fără prea multe călăuze - abia pe la sfârșitul liceului, la Începutul anilor ’80. Când citeam polemicile dintre sincroniști și protocroniști, limbajul celor din urmă mi se părea deja suspect. Mai auzeam câte ceva și pe la „Europa Liberă”. Dar cred că procesul despărțirii mele de naționalism a primit impulsul decisiv, În mod paradoxal, din direcția discursului naționalist oficial, virulent antimaghiar, proferat În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unei integrări euroatlantice efective. Ea ar introduce noi principii, valori și ierarhii care le-ar submina, în mod hotărât, poziția dominantă. În al doilea rând, s-ar impune o modificare radicală a spiritului public, părăsirea mentalității izolaționiste, specifiste, tradiționaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naționalistă, încă între cele două războaie. Ideologia de tip liberal este și azi în netă minoritate, cum a fost, de fapt, și în trecut. Iar cea creștin-democrată, de inspirație
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
săi, care au părut a fi din tabăra „pozitivă”, folosind abuziv, nerușinat, aspirațiile multora după un ideal național. Dar și cei care au creat o anume confuzie În deceniile șapte, opt și nouă, sub dictatură și care clamau idealurile naționale - protocroniștii din jurul lui Edgar Papu și ai revistei Luceafărul - sau cei care veștejeau „decadența Occidentului”, din jurul luminatului și contradictorului C. Noica și al „Școlii de la Păltiniș”, dând, vrând-nevrând, apă la moara demagogică și reacționară a puterii politice. Iar „tinerii, inteligenți și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
îl dezamăgesc prin monotonia fragmentării, fie îl sperie prin excesele de interpretare la care au ajuns, sub pana diverșilor eminescologi, Theodor Codreanu preferă moda retro, întorcându-se cu bunăvoință la antiimpresionismul lui D. Caracostea (considerat, din exces de zel, un protocronist, în materie de structuralism), nu fără să-și propună evitarea păcatului acestuia de a fi părăsit cu ușurință tentat de himerele muzicalității principiul structurii totalizante. După cum iarăși admirație îi produce autorului nostru recenta exegeză a lui G. Munteanu, cu suportul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acest mod cartea se "salvează" și permite enunțarea de propoziții gen "intuiții pre-einsteiniene" sau poate aduce în discuție noua logică a simultaneității spațio-temporale (p. 148), "anticipată" de Eminescu împreună cu alte teorii moderne, care fac din poet un fel de erou "protocronist" fără voie. Trebuie să înțelegem bine mecanismul structural care generează astfel de afirmații: sistemul sincronic și circular pune pe același plan o intuiție întâmplătoare, cel mai adesea abandonată și un corp organizat de idei, o idee marginală și una centrală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale mișcării legionare: utopistă, radicală, "tiermondistă"". Eminescu ar fi produs "ruptura de Occident", ne-a împins în "antiistorism", în "pasivitate și retragere somnolentă", în "sentimentalismul stagnant" spre... "violența sângeroasă", a legitimat "totalitarismul orwellian" etc. În Eminescu mai cred doar "paranoicii", "protocroniștii", antioccidentalii, ultranaționaliștii. Colac peste pupăză, modelul propus de V. Nemoianu, în locul celui eminescian, este, trebuia să fie un filosof "complet" anume... Mihai Șora! Blaga, Mircea Florian, C. Rădulescu-Motru nu pot fi recuperați decât citindu-i prin grila Șora! Cam aceleași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
începutul prin 1982 și din care nu au lipsit dezinteresul și, poate, și cinismul unor editori. Partea bună a întâmplării este că de acele împrejurări se leagă cuvintele de apreciere ale lui Edgar Papu, așezate acum în deschiderea cărții. Distinsul protocronist conturează cu generozitate meritele lui Th. Codreanu (în ipostaza de tânăr cărturar de atunci), valențele sale de "gânditor aforistic", pentru a conclude că acesta reușea/ reușește "să ne deschidă apetitul de a gândi" ajutându-ne, în felul acesta, să evităm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sine. Pe G. Călinescu îl taxează pentru că a confundat ermetismul filologic cu cel canonic. Lui Solomon Marcus îi reproșează că nu s-a gândit niciodată să îl interpreteze pe Barbu prin trimitere la fenomenologia lui Husserl, iar Mincu e dovedit protocronist și docil! Oana Pârvulescu greșește și ea, considerând că mânia provocată lui Barbu de ilustrația plachetei După melci era nejustificată. La fel se întâmplă și cu Nicolae Manolescu, adept al ideii de joc barbian și cărtărescian. Codreanu îi plasează însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv românesc. Conștiința superiorității culturale românești, izvorâtă din evidențele și probatoriul alcătuit din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european al răscoalei", diplomația europeană reținând "caracterul românesc și țărănesc al mișcării", precum și hotărârea cu care "țărănimea s-a ridicat împotriva asupririi sociale și naționale" (Daicoviciu et al., 1984, p. 217). Antagonismul clasial
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]