KorAP: Find »[drukola/base=prototipic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...13 >

304 matches

Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818

în ipostaza de conector comparativ (3.2.5), valoare neînregistrată de gramaticile și dicționarele noastre, dar destul de frecventă azi. 3.2.1. Combinarea cu nominale atipice Secvența (de-)alde precedă destul de des diferite grupuri nominale determinate, care nu corespund uzului prototipic, având drept centru un substantiv propriu care nu desemnează o persoană (a), un substantiv comun (b) sau substantivizarea ad-hoc a unei sintagme citate (c): (a) Nu m-ar mira ca, în mai sus-pomenitul clasament, România să se afle alături de alde

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757

structuri interioare speciale ce respectă stratificarea ingardiană. 3. Anumite adăugări pentru înțelegerea romanului și a dramei Pentru a putea facilita investigația ontologică în domeniul vast al literaturii, o subsumare a elementelor epicului este binevenită. Acest lucru duce la o apropiere prototipică în relație cu studiul empiric al literaturii. Totodată, atitudinea estetică ne învață că opera de artă nu poate fi clasificată într-o singură categorie ontologică din cauza ambivalenței sale. De aceea, romanul și drama respectă natura dublă a obiectului, fără a

[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759

nu e imaginea vizibilă, ci mediul în care ea arată invizibilul, vălul transparent în care ea se imprimă drept chip al invizibilului, prin care acesta se arată. Iar ceea ce se arată sunt "cristalinele sfere din cer", "zările cerului-crin"39, imagini prototipice care trec și transpar, așa cum "trec prin aer adânci serafimi,/ Serafimi cu àripi cari văd/ Mii de arìpi ce au ochii sublimi/ Prin aerul sfânt se străvăd". Adică modelul care se dezvăluie în imagine, strălucind în ceea ce îl arată și

[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521

cognitivă a informației și fenomenul categorizărilor stereotipe, studiul Luminiței Iacob punctează impactul procesului etichetării etnice asupra cantității de informații folosite de indivizi, evidențiind, în acest sens, că stereotipurile activate de etichete generale, cu un grad scăzut de familiaritate și slab prototipice au declanșat procese cognitive cu risipă de informație, în timp ce stereotipul cel mai familiar și prototipic a impulsionat avarismul cognitiv 581. De fapt, stereotipurile despre celălalt (non-grup) a fost activat de etichete sărace în informație, în timp ce stereotipul despre propriul grup a

by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
asupra cantității de informații folosite de indivizi, evidențiind, în acest sens, că stereotipurile activate de etichete generale, cu un grad scăzut de familiaritate și slab prototipice au declanșat procese cognitive cu risipă de informație, în timp ce stereotipul cel mai familiar și prototipic a impulsionat avarismul cognitiv 581. De fapt, stereotipurile despre celălalt (non-grup) a fost activat de etichete sărace în informație, în timp ce stereotipul despre propriul grup a fost activat de etichete bogate în informație 582. Hercules Millas 583, în urma unor studii legate

by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte sensuri decât cele corespunzătoare percepțiilor pe care le exprimă în mod prototipic. Autorul explică această amalgamare a utilizărilor prin sincretismul procesului percepției și printr-un raționament de natură cognitivă: "procesele semantice (...) se explică ușor dacă ținem seama, mai întâi, de faptul că realitatea obiectivă se reflectă în conștiința noastră prin mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi infra, Capitolul 1). Dat fiind comportamentul extrem de eterogen al lexemelor analizate, în cazul de față ne-am limitat doar la acele unități prototipice, reprezentative pentru întreaga clasă. Așa cum se poate observa din lista de referințe de la finalul lucrării, bibliografia străină aferentă subiectului abordat se dovedește bogată și variată, fapt care demonstrează preocuparea constantă pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă. Arătăm că sensul verbelor este strict dependent de natura semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de pasivizare. Studiul comportamentului semantico-sintactic al verbelor de percepție vizează funcționarea verbelor de percepție în limba actuală. Exemplele folosite sunt exemple construite și în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-a folosit teoria prototipului (engl. prototype theory 14). Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ (prototipic) sau mai puțin reprezentativ (non-prototipic) pe care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ (prototipic) sau mai puțin reprezentativ (non-prototipic) pe care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri non-centrali. Ierarhic, organizarea celor cinci câmpuri ale percepției este următoarea: percepția vizuală termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a vedea termeni subordonați (non-centrali): a privi, a se uita percepția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea"; (18) a se uita "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tomber sur mon jardin. ' Privind pe fereastră, am văzut ploaia udându-mi grădina.' * Léa regarde [perception active] le paysage. 'Léa privește peisajul.' Gisborne (2010) remarcă existența a trei clase de verbe de percepție, pe care le definește prin membrii lor prototipici, cărora le asociază rolul tematic al referentului subiect. Astfel, autorul se referă în lucrarea sa la următoarele clase de verbe: LOOK/A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer perception verbs), LOOK/P (engl. perception verbs with a percept

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie să aibă în vedere corelația dintre trăsăturile lexico-semantice ale unităților și configurațiile sintactice la care participă acestea. 2. Modele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
deci implică membrii mai multor categorii. Principiile teoriei standard sunt următoarele: (a) Membrii unei categorii nu sunt reprezentativi în mod egal pentru respectiva categorie; statutul de apartenență la o categorie este o dimensiune scalară. Categoriile sunt formate așadar din membri prototipici, predictibili, care "se potrivesc" cel mai bine cu conceptul definit, și membri noncentrali, nonprototipici, care se îndepărtează de comportamentul și de trăsăturile membrilor centrali. (b) Categoriile sunt difuze. Unele categorii au limite rigide - de exemplu, cea a păsărilor -, față de alte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
însoți, a escorta"] "I wanted to come and see you off", he had told her. ' Am vrut să vin să-mi iau la revedere, îi spusese.' (apud Alm-Arvius 1993: 190) Alm-Arvius analizează, pentru fiecare sens, trăsăturile semantice ale argumentelor selectate prototipic de verb, identificând, de asemenea, și tiparele sintactice posibile pentru fiecare structură lexico-semantică. Referindu-se la analiza realizată de Alm-Arvius, Gisborne (2010: 118-148) aduce în discuție câteva probleme care privesc modul în care trebuie abordată polisemia, ce componente ale sensului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
observă totodată că numărul de sensuri asociate aceluiași lexem diferă chiar pentru aceeași limbă în funcție de lucrările consultate. 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice Pornind de la aceste modele de descriere pentru verbele prototipice percepției vizuale din engleză și franceză, ne propunem să urmărim modalitatea de analiză și definire a verbelor de percepție în limba română, pe baza definiției lexicografice din DLR. Această analiză ne va ajuta ulterior la stabilirea unor caracteristici semantico-sintactice proprii

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbelor de percepție în limba română, pe baza definiției lexicografice din DLR. Această analiză ne va ajuta ulterior la stabilirea unor caracteristici semantico-sintactice proprii fiecărui sens determinat. În analiza de față ne vom limita la descrierea structurii semantice a verbului prototipic pentru percepția vizuală - a vedea. În DLR, delimitarea sensurilor verbului de percepție a vedea 68 se face prin corelarea unui criteriu sintactic - disponibilitatea verbului, într-o anumită utilizare a sa, de a primi sau nu obiect direct, selectarea argumentelor și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu am atins acest subiect pentru că nu ni s-a părut important. În varianta reflexivă, în contexte negative și selectând un complement cu referință abstractă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
date din 53 de limbi, cărora le corespund paisprezece arii de răspândire 76. Autorul stabilește o cale unidirecțională de producere a schimbărilor semantice în interiorul celor cinci domenii ale percepției (engl. intrafield extensions), așezând vederea pe cea mai înaltă poziție: verbul prototipic pentru receptarea vizuală, a vedea, poate dezvolta sensuri din domeniul semantic al receptării auditive, tactile, olfactive sau gustative, dar raportul invers nu este posibil. Ierarhia tipurilor de extinderi semantice apare reprezentată la Viberg (1983: 136) astfel 77: sight > hearing > touch

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]