198 matches
-
tăț"). E totuși clar că succesul textelor în cauză, confirmat de mulți ascultători, nu stă doar în "exotismul" dialectologic. Este esențial efectul comic produs de multe ori de contrastul cu muzica romantic-sentimentală, liric-baladescă (contrastul voit între clișeele poetice tradiționale și prozaismul modern e prezent și la nivelul strict textual: "cîntă cucul în pădure, eu îi zvîrl dolari"). În plus, pitorescul lingvistic are o susținere estetică reală, mai puțin vizibilă poate la izolarea din context a fragmentelor, dar foarte potrivită în ritmul
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
strice digestia." La rândul ei, Ambrozia-Coca Dumitrit este definită că o pedanta dictatoriala, pentru care bărbatul iubit nu reprezintă altceva decât un bun din inventarul casei, la fel de atent administrat că și celelalte bunuri. Tânărul prozator știe să vadă în acest prozaism și în această rigoare dusă până la absurd premisele unei atitudini criminale. O povestire la fel de puternică este Emisia, care îl are ca protagonist pe realizatorul unor emisiuni de radio, Geo. Acesta a început să îmbătrânească, dar se simte bine în mijlocul echipei
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
acum! Te dai de liberal, dar ești mai rău decât cea mai janghinoasă specie comunistă! Și mai vrei să pătrunzi și pe locul de consilier rămas liber. Îți garantez că nu ai să ajungi să faci parte dintre diriguitorii orașului." Prozaismul relatării, umorul ieftin, incapacitatea selectării și transfigurării faptelor fac ca romanele lui Emanoil Toma să prezinte interes doar pentru cei care sunt personaje în cuprinsul lor. Dacă nu ești Bernard Shaw... Despre ce poate fi vorba într-un roman? Despre
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
că ești prost, minte-ți vine după post.ť" Era pe vremuri, la Radio, o emisiune cu titlul "De toate pentru toți". Ceva de genul acesta ar fi vrut Mihai Fotache să fie romanul său. Dar, din cauza prolixității textului, a prozaismului său iremediabil, ca și caracterului jucăuș-pueril al considerațiilor asupra vieții care pot fi întâlnite în aproape fiecare pagină, formula care i s-ar potrivi ar fi mai degrabă "De toate pentru nimeni". Poeta Gabriela Volumul de versuri Flacără violet-albastră (prefață
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
noroc, poate fi întâlnită pe străzile Bucureștiului. Tocmai de aceea, altitudinea intelectuală a cărții ei ne găsește nepregătiți și ne uimește. Mai există cineva care și-a păstrat o gândire elevată în lumea noastră copleșită de trăiri viscerale și de prozaism? De necrezut! Autoarea cărții își concentrează atenția asupra anilor 1944-1948, făcând însă și unele incursiuni în trecut, până la începutul secolului, și în "viitor", până în vremea lui Ceaușescu. Pentru a reconstitui ce s-a întâmplat în viața ei și în istoria
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
vor fixa însă ideologiile generației "milenariste" și se va face o privire panoramică asupra acesteia, în prezent se poate remarca o pluralitate de direcții, dintre care unele confuze și bâlbâite, (încă) slab conturate: de la mizerabilismul erotic la cel social, de la prozaism la elemente (post)apocaliptice și autobiografie crudă. Aceste direcții par a se afla astăzi în centrul atenției publice și a domina scena literară, suprafața ei, adesea în mod zgomotos, rebel și neconvingător. O bună excepție fac scriitorii individuali și greu
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
se făcea a nu înțelege, ascundea pe cât putea toată viața ei fiziologică și se făcea a ignora pe a altuia. În ciuda acestei atenții asupra materiei, Erminia părea mai inocentă decât doamna Ioanide, care făcea impresia a cunoaște viața pe degete. "Prozaismul" suavei Erminia Ioanide îl înțelegea în sensul că aceasta își închipuia că un ciorap al lui Hergot bine cârpit și dichisit reprezenta un obiect gingaș. Însă un ciorap este un ciorap. Hergot, la rândul său, forma pentru Ioanide, când trăgea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iluziei relației permanente. Fantezia lui Sandu, peronajul- narator, identifică un discurs erotic perfect atâta vreme cât relația este mediată. În schimb, întâlnirile concrete, dincolo de accentele de senzualitate împinse până la euforie, nu satisfac decât rareori expectanțele personajului masculin, sunt condamnate la prozaism, convenționalitate sau ridicol. Romanul lui Mirel apare ca o povestire de stil vechi care înaintează încet prin reveniri și digresiuni. „Eroii au schematismul personajelor de povestire și nu se țin minte (bunicul, Tata cu majusculă, Mama, adică bunica, mama adevarată
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Aug. Doinaș sau a Anei Blandiana. Să observăm că, oricât de eclectică în tabloul său general, creația lirică actuală avantajează în decurgerea sa anumite înfățișări. Acum de pildă, în primul deceniu al noului veac, iese la suprafață o formulă a prozaismului fantast, obținut prin aglutinarea unor detalii disparate, puse sub lupă, tratate cu minuțiozitate, cărora li se infuzează o sensibilitate discontinuă, placată pe micul absurd (modelul dominant e o lirică anglo-saxonă, de felul unor Peter Ackroyd sau Andrei Codrescu). Care ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cel care revine după o vină și o răscumpără prin inocență. Nu e un antierou european. Ci un antisupererou american. Vonnegut este obsedat de imaginea tare, percutantă, de fraza haiku. Vei găsi întotdeauna rânduri tulburătoare, aproape poetice, aruncate cu dispreț „prozaismului“ poveștii. „Viscolele sunt niște bătăi cu perne“, râde la un moment dat un personaj de ultramediatizarea tipică a unor fenomene meteorologice ieșite din normal. Obsesia frumuseții blestemate Imaginile insolite stilistic sunt completate de „corespondențe“ stranii, paranoide între personaje refuzate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
literaturii române. Cu toate acestea, el este proslăvit direct și indirect de Sabin Bodea, care, printre altele, a prevăzut cartea și cu o suită de fotografii, ca și cum ar fi vorba de evocarea unuia dintre marii clasici. Discuția, bineînțeles, dezamăgește, prin prozaismul ei, prin registrul minor în care se desfășoară. Interlocutorii își fac reciproc complimente, se pronunță cu superficialitate, convențional asupra unor probleme la ordinea zilei, își afirmă o viziune funcționărească asupra literaturii, aducând în discuție diverse „acțiuni culturale“ etc. În mod
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de aceeași factură, Sabin Bodea însuși, pentru meritul de a-l fi glorificat pe Florin Bădescu... Umor pueril Doi autori - Zoița Bogdan-Tripa și Miron țic - și-au unit forțele pentru a scrie o piesă de teatru simplistă, fals-jucăușă, de un prozaism pe care nu-l poate ascunde aducerea în scenă, printre oameni ai zilelor noastre, a unor personaje din basme celebre: S.O.S. salvați basmele! (Amurg sentimental, București, 2006). Într-o prezentare tipărită pe ultima copertă a cărții, Ion Machidon
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
așteaptă. Dacă te lași doborât de tristețe și de lacrimi, vei rămâne singur și neajutorat. Oamenii sunt solidari la necazuri, dar pe timp scurt și, de cele mai multe ori, interesat.“ Asemenea afirmații sunt de o tristă justețe și de un dezolant prozaism. Daniela Gifu are aproape întotdeauna dreptate, dar dreptatea ei este searbădă, lipsită de poezie: „Prietenia adevărată se construiește în timp și este trecută prin multe încercări până la o consolidare puternică.“ „Înainte de a demara un proces acțional [sic!], este bine să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe parcursul ultimelor trei decenii antologii ale unor poeți de primă mărime, ca Virgil Mazilescu sau Emil Brumaru. Cartea n-are însă nici o legătură cu colecția, întrucât nu cuprinde poeme, ci, cum arătam de la început, articole de ziar versificate. Ca să evidențiem prozaismul iremediabil al „poeziilor” lui Gabriel Stănescu, reproducem câteva fragmente fără să marcăm grafic începutul și sfârșitul „versurilor“: „Majoritatea analiștilor politici avură proasta inspirație să decreteze că fenomenul emigrației n-ar fi existat dacă legislațiile din ce în ce mai constrângătoare ale țărilor de origine
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
considerate păcătoase. Acest dualism între promisiunea lumii de dincolo și realitatea lumii în care se trăiește dă naștere la un dezechilibru care se transformă într-o evlavie pătimașă și chiar violentă. Același Johan Huizinca afirma: „Blânda lipsă de respect și prozaismul cel de toate zilele alternau cu cele mai calde emoții de evlavie pasionantă, care cuprindeau mereu poporul în mod spasmodic” Existența popoarelor din Estul Europei a stat sub semnul cultului ortodox care alături de cultul catolic și cel protestant întrețineau comunitatea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
foc a justiției poetice ? Ea condamnă la dezgust și uitare tot ceea ce Eminescu numește "mlaștină" și "bâiguit nărod". Justiția poetică, reduce la neant inducerea în derizoriu a poeziei fie că este vorba de eliminarea calității de cânt, transformarea într-un prozaism deșirat pe verticală, fie mai ales sancționează macularea de orice fel. Mai bine spus, este vorba de o producție patologică, astfel că se elimină prin ea însăși. Poezia este un templu, nu o cârciumă, nu un lupanar. Esențiala unitate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
punte de legătură între un anume „muntenism” activ și plebeu (propriu inclusiv lui Arghezi) și fervoarea polemică a futurismului. La fel - teatralitatea cabotină (futuriștii erau mari admiratori ai teatrului de varietăți), aerul de Charlot (figură mitică a primei avangarde istorice), prozaismul căutat, jovialitatea iconoclastă și spiritul „goliardic”, villonesc. Poemele publicate în anii ’20 în Contimporanul lui Vinea („Dragoste falită“, „Idilă“ ș.a.) confirmă, cu asupra de măsură, această întîlnire. Pe de altă parte, sintaxa minulesciană rămîne una cvasitradițională: s-a observat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tristan Tzara este o acută conștiință a convenției literarului, o sațietate - ea însăși calofilă - de literatura calofilă, resimțită ca epuizată. De aici, caracterul metatextual sau metaliterar al multor compoziții, ironia dezabuzată, cinică, pervers-iconoclastă la adresa retoricilor înalte, eroice, idealizant-sentimentale sau sublime, „prozaismele” căutate, denudarea ostentativă a procedeelor și deliricizarea prin insertul de banal cotidian, de jurnal și de real reportericesc, improvizația liberă și afectarea antisentimentalismului lucid, dereglarea sensurilor și a logicii determinist-tradiționale ș.a.m.d. Că elementele virtualei estetici postmoderne sînt deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
generală a comunicării mediatice: "Adevărata pedagogie este televiziunea!". Și, odată cu comunicarea mediatică, existența mediatică. Anchetele, opinia, despre care se vorbește, stereotipurile de tot felul, vulgaritatea generală, benzile desenate, "noua civilizație a imaginii", tot ceea ce face trimitere la banalitatea și la prozaismul cotidian și le afișează cu complezență iată ce trebuie să-i învețe pe elevi profesorii aserviți actualității, dogmei sociale, preschimbați în telespectatori, deveniți la fel de receptivi și de frivoli ca și ei. Căci adevărul concret al acestei întregi mișcări poate fi
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
n viața sa un asemenea surplus. Nici ornamente, nici frontoane, nici bovindouri, nici turnulețe sau basoreliefuri, toate astea sunt pentru burghezul care a murit și care nu mai e nici o speranță să reînvie, fiindcă, de fapt, nu mai există. Un prozaism motivat de strictețea prozaică, inerentă reconstrucției pe care o înfăptuiește de multă vreme muncitorul care locuiește aici. Puțină poezie pot să mai aducă doar mileurile, fotografiile de familie, imaginile cu cerbi și mobilierul, din care răzbat câteodată sunetele ciudate ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
deschisă de estomparea apusului În apele leșioase ale Oltului. (luni) Când, adolescent precoce, am vrut să-l citesc pe Cervantes, m-a oprit să Înaintez În lectură o presupusă dâră livrescă a discursului sau - ceea ce era și mai puțin atractiv - prozaismul Întâmplărilor parodice, traversate plat de cavalerul rătăcitor. Drept urmare, am părăsit lectura aproape imediat. Cum Îmi explic acum acest refuz? Este evident că Cervantes depășea romantismul adolescenței mele, Însetate de mitul creației, anticipând o perspectivă modernă. Demn descendent al peisajului eminescian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Sub alibiul polarității tutelare, P. își desfășoară textele după un ritm de sistolă și diastolă, vertebrând dublul regim (nocturn/diurn) al ființei prin dublul regim al poeziei, disputată în egală măsură de vizionarism, teratologie, oniric și grotesc, ca și de prozaism, naturalețe, trezie și organic. Prefigurat de Juventus, Exuvii (1997; Premiul ASPRO) este un roman atipic, mai degrabă un vast poem în proză. Amortizând la extrem acțiunea și fragmentând sintaxa narativă, scrierea e concepută ca o înlănțuire de miniparabole pe tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
se anulează, literatura fiind înscenată, în mod ludic, fără tragism și fără inocență. Fragmentele, sintagmele, laitmotivele, atitudinile din texte venerate sunt, reasamblate și puse într-o noua lume"77. Alături de aceste trăsături ale literaturii postmoderniste, mai menționăm: desolemnizarea discursului, valorificarea prozaismului, cuprinderea diversității realului, refuzul stilului înalt, ermetic și impersonal, valorificarea creativă și recuperatoare a stilurilor poetice consacrate, prin ironie, parafrază și parodie, practicarea unei poetici a concretului și a banalului, receptivitatea față de livresc, în forma intertextualității, a metatextualității și a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poetul înregistrează efortul de-a scrie un "coral despre iubire și gelozie", ea, iubita pierdută, "nu mai era deloc." "Mare consumator de poeme și romane englezești și franțuzești la care face dese aluzii, Mircea Ivănescu devine plictisitor prin vorbărie și prozaism"2. Volumul "Amintiri", scris cu Leonid Dimov și Florin Pucă, repetă lumea și universul cunoscut din celelalte volume. Marin Mincu se-ntreabă dacă acceptăm o astfel de poezie: "un poet ca Mircea Ivănescu reprezintă o pistă exotică, dar fără viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poetice nici din dicționare, nici din lucrarea mea Les mots d’origine néo greque en roumain à l’époque des Phanariotes (Budapesta, 1939). Prin urmare, nu este exclus ca, în cazul textului bacovian, să avem de a face cu un prozaism voit, conform cerințelor acestei descrieri aproape naturaliste”. Am găsit totuși un exemplu în Poezii deosebite sau Cîntece de lume de Anton Pann: „Minunată ești la stat/Și nostimă la umblat./ Ai doi ochișori frumoși,/Blînzi, cu totul mîngîioși” etc. Se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]