1,136 matches
-
format, de-a lungul anilor, la Brașov: poetul și dramaturgul Dumitru Crudu, criticul literar și prozatorul Iulian Ciocan, criticul literar Nicoleta Cliveț, criticul și istoricul literar Adrian Lăcătuș, poetul și criticul literar Mihai Oprea, prozatorii Dan }ăranu și Mihail Tomulescu, prozatoarele Ștefania Mihalache, Adriana Bărbat, Ina Crudu, Cristina Podoreanu, Katalin Szilagy, Anca Andriescu, Cătălina Stoica, Mihaela Bîja, criticii literari Georgeta Moarcăs și Evelina Oprea. Considerăm astfel că Brașovul a reușit și va reuși să fie gazda potrivită a unei manifestări internaționale
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
fond cultural arhaic sau străine de neam, cu privire proaspătă și lexic împiedicat. De fapt, după cum se poate observa, tânărul occidental amarnic amorezat, la Veneția, de est-europeana întoarsă acasă cu tot cu inima lui scrie exact la fel ca ea și ca "prozatoarea" noastră: execrabil. E un calificativ prea dur? N-aș crede: "Inteligenta mea prăjitură, voi fi bucuros" (p. 19), "mi-e inima prichindea din pricina asta" (p. 23), "oricum, tot puhoaie aș simți, orice aș face" (p. 26), "uneori, prăjitura mea, îmi
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
la, helas , o literatură obsedată de "istorioare deocheate, altfel zis sotadice, vechi de cînd îi lumea", cu toată pretenția lor de-a ilustra le dernier cri .Nu interesul pentru sexualitate i se pare reprobabil, autoarei, ci "zelul mimetic al tinerelor prozatoare, cu hormonii în mare clocot". Mimarea în colectiv a unei atracții dizgrațioase, pînă la urmă agasante, căreia i se ripostează cu... același limbaj crud: "canonul propus nu e canon, ci canoneală, dacă repetă iarășișiiarășișiiarăși Ťce pula mea!ť. E la fel de
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
a tălmăcit în limba română se află nume grele precum José Saramago sau Joyce Carol Oates. Roadele lungului exercițiu de traducător se văd în scrierea acestui prim roman original al tinerei autoare. Încă de la primele rânduri devine limpede că mâna prozatoarei nu tremură, scriitura are forță, construcția este clară și eficientă. Nimic din calitatea scrisului nu pune în evidență statutul de debutantă al Mirelei Stănciulescu. Dimpotrivă, totul sugerează o autoare matură, relaxată, plină de naturalețe, sigură de meșteșugul ei literar. Copilul
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
uneori, când se plictisea - interpreta fragmente întregi din concerte. Degetele îi alergau pe genunchi ca pe niște clape invizibile, pentru că știau pe dinafară nenumărate partituri. Își dedicase viața degetelor. Și degetele îi erau recunoscătoare. Nu îl dezamăgiseră niciodată" (p. 49). Prozatoarea folosește întotdeauna acordul fin atunci când descrie relațiile dintre oameni. Fie că este vorba despre relațiile dintre iubiți, dintre membrii familiei, dintre prieteni sau pe scară mai largă, la nivelul societății. Seismograful foarte fin al relațiilor interumane înregistrează instantaneu orice modificare
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
că o să mă obișnuiesc să fiu iubit și nu o să mai pot trăi fără asta. Când te văd, ființa ta are un fel de fosforescență care îmi inundă sufletul de încântare, duioșie și dragoste..." (pp. 179-180) Mirela Stănciulescu este o prozatoare instruită și sensibilă care știe cum să își fidelizeze cititorii. Cu siguranță viitoarele sale romane vor confirma calitățile indubitabile ale scrisului ei.
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
vorbim de lipsa unor minime date biografice: "Simple exerciții de sinceritate", 2000, " Și va fi ziua a opta", 2001, "Visul bufniței", versuri, 2003, toate trei volume publicate la aceeași editură clujeană. Am mai aflat că în 2007 reputata poetă și prozatoare a fost distinsă cu premiul "Opera omnia" al filialei Sibiu a USR. Romanul Adagio f rapează în primul rând prin scriitura excesiv analitică, dar și prin plasticitatea descriptivă (dinamica expresiilor faciale, a ochilor în special, a epidermei, a gesturilor sub
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
ne lasă o portiță să-l iertăm pentru trufia lui". Îl amuză o întîmplare cu aer de snoavă, relatată de Sânziana Pop, referitoare la Zaharia Stancu, care încerca - la propriu! - să fugă de moarte, cu trei zile înainte de eveniment. Tînăra prozatoare îl vizitează acasă cu scopul de a-i lua un interviu. Neglijent înveșmîntat, în vestă și papuci, cu pălăria pusă de-a-ndoaselea, părintele Desculțului ocolește casa de mai multe ori, cu o mișcare aparent fără rost: "gîfîind de efort, cu privirea
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
recompune aici angoasele mamei, imaginându-și propriile sale angoase, într-o eventuală situație similară. Oricât ar părea de bizar, în pofida a tot ceea ce s-a scris despre ea, proza Gabrielei Adameșteanu nu este, câtuși de puțin analitică. Ca o mare prozatoare ce este, scriitoarea descrie, nu problematizează. Descrie ceea ce vede, ceea ce simte și ceea ce gândește. Chiar dacă precizia detaliilor, mai ales în ceea ce privește viața interioară, duce, automat la unele concluzii analitice, acestea îi aparțin cititorului, nu autoarei. Textele Gabrielei Adameșteanu nu au, în
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
Chiar dacă precizia detaliilor, mai ales în ceea ce privește viața interioară, duce, automat la unele concluzii analitice, acestea îi aparțin cititorului, nu autoarei. Textele Gabrielei Adameșteanu nu au, în mod direct, vreo componentă eseistică. Chiar dacă, inevitabil, un om cu spiritul de observație al prozatoarei nu poate rămâne rece la cursul istoriei și la dramele oamenilor. Din acest punct de vedere, proza Gabrielei Adameșteanu seamănă cu cea a lui Nicolae Breban. Alături de stilul foarte îngrijit, aceasta este latura care conferă romanelor Gabrielei Adameșteanu gradul foarte
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, evident, bibliografia poetei, prozatoarei, eseistei și traducătoarei Cristina Emanuela Dascălu (n. 20 mai 1969, Târgu-Neamț) nu sunt complet cunoscute în spațiul românesc, întrucât autoarea excelentei cărți de poezii Adorabila fiară (2009) a locuit în America aproape cincisprezece ani. După finalizarea studiilor universitare în cadrul Facultății
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
carte (despre războiul civil din S.U.A. și despre Reconstrucție) vreme de 10 ani. În prima zi s-au vândut 50 000 de exemplare, iar până la sfârșitul anului în S.U.A. au fost cumpărate un milion și jumătate de exemplare. În 1937, prozatoarea a primit Premiul Pulitzer. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 24 iunie - Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele - Drăgaica); Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moaștelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; 25 iunie - Duminica a 2-a după Rusalii (a
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
sa Pia Pillat, sora lui Dinu, cei doi copii ai poetului Ion Pillat. Recent, ea a făcut să apară un nou florilegiu epistolar Pagini din corespondența cu familia Pillat, supraintitulat semnificativ Sufletul nu cunoaște distanțele (Ed. Humanitas), relevată ca talentată prozatoare, din păcate, târziu. Cum știu din romanul amintit, ea, împreună cu soțul ei, Mihai Fărcășanu, au fost siliți să fugă din țară în 1946, spre a evita o grea condamnare politică, amândoi îneverșunați opozanți ai regimului comunist, abia instalat, ea, ca
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
nucilor căzând uneori în vântul de vară coaptă și mai ales mirosurile - Doamne, mirosurile - și copacii pe care-i adoram, imenși, mai ales nucii, plopii, mi-au rămas în ochi, în nări, în urechi (s.n), în suflet pe veci." Prozatoarea Pia Pillat a ucis, după cum se pare, în ființa ei dăruită și un poet. Ea nu poate uita, în același timp, iernile copilăriei, hoinăreala cu schiurile prin munți, mirosul zăpezilor, "bucuria pură a începuturilor de zi". Din București îi vin
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
datele și numele protagoniștilor în clar. Ele sunt topite într-o povestire oarecum clasică, nu montate sub forma unei „anchete” jurnalistice; o povestire în care liniaritatea story-ului e spartă de flash-back-uri rememorative sau fantasmatice și de inserturi cu texte duhovnicești. Prozatoarei îi reușește ceva care numai romancierilor adevărați le „iese”: perfecta obiectivare. Ea găsește, întîi, tonul potrivit al unei relatări omnisciente într-un stil alb, transparent și dinamic. Intră, apoi, firesc „în pielea personajelor” cărora le înregistrează cu neostentativă acuitate „vocile
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
lumii, cu toate că grația și suspinul își trag rădăcinile din „cuibul fatal” al subconștientului. Cum sar putea reflecta socialul fără de indivizi, și cum am putea observa indivizii Ăindiferent de calitățile sau noncalitățile lor) fără de introspecția prin care se evidențiază caracterele. Plăcerea prozatoarei este să vadă cum scapată sufletul, cum își mărturisește mizeria și suferințele, după ce a făcut totul ca să pară de viță aleasă. În opera sa de început nu există eros, doar erotism, sunt declarații, exteriorizări ale unor stări sufletești inflamate, căci
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
intelectual, copleșite de întrebări existențiale, e câte ceva din Hortensia Papadat Bengescu. Până la ea se dezbătuse mai mult problema relațiilor cu societatea; cu Hortensia Papadat-Bengescu intră în câmpul atenției destinul femeii, privit cu gravitate în direcția psihologicetică. “Fiecăruia dintre noi Ăconstata prozatoarea în roman) i s-a pus în mâini o mică oglindă în care să se privească pe el și viața lui, apoi lumea și viața ei, apoi timpurile în care s-au perindat.” Introspecția plus observația din exterior și retrospecția
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
stimuleze privirea și să-i confere confortul spiritual pentru a-și putea zămisli lumile ficționale multiple, mici alcătuiri monadice în care viața pare să-și reveleze o anumită calitate. Cu precizia unui chirurg dotat cu sensibilitate și acuitate a simțurilor, prozatoarea pare să evidențieze cu mare pricepere exact acele elemente declanșatoare de evenimente majore, catastrofice pentru destinul vreunui personaj - bătăile din aripi ale fluturilor lui Katherine Mansfield aveau să stârnească însă adevărate taifunuri în întreaga lume literară britanică a epocii. Uneori
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
poate pentru că, fiind el singurul poet licean din cenaclu până atunci, nu va fi fost Încântat de „rival“), Vasile Tronaru, pensionar, șeful asociației de box „Voința Buzău“, În calitate de critic, Costel Costan, muncitor În construcții, amuzamentul cenaclului, Lorena B., proiectantă și prozatoare, Ionela, elevă chitaristă, care Însoțea astfel lecturile, și Încă vreo trei poeți rezervați, iar la urmă profesorul de filozofie Carara. Poetul care a citit În seara aceea părea fugit de undeva din fundalul neclar al fotografiilor cu Bacovia, rostea cuvintele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
în principal pe analiza documentelor scrise să fi impus folosirea unor definiții mai vagi, atît pentru temele alese, cît și pentru instrumentele hermeneuticii." Rețetă pentru succes ? Citim în RAMURI (nr. 2 / 2008) un interviu cu Florina Ilis. Autor: Horia Gârbea. Prozatoarea, multiplu premiată în anii trecuți pentru romanul său revelație Cruciada copiilor, este întrebată dacă deține cumva o rețetă a succesului. Florina Ilis nu crede să existe așa ceva, admițând că mai degrabă ar putea fi vorba, uneori, de noroc. Nu mizează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
Doina Condrea Derer Saga pentru cititorul mileniului trei este prima judecată ce-ți vine în minte sfîrșind lectura primului roman al prozatoarei Mariolina Venezia, De o mie de ani mă aflu aici (Mille anni che sto qui, Einaudi, 2007), cîștigător al ultimei ediții a Premiului Campiello. Cele nici 250 de pagini ale sale acoperă o sută cincizeci de ani de istorie a
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
Dumitriu, care fusese vreme de zece ani soțul ei, cu un sfert de secol mai tânăr. Suspiciunile priveau paternitatea operei celui care devenise pentru regimul comunist de la București "transfug" în Germania și Franța. Singura înrâurire pe care și-o revendica prozatoarea era aceea de a-l fi deturnat pe Dumitriu de la arta pentru artă spre arta pentru viață. Restul rămâne opera fiecăruia dintre ei. Cu P. Dumitriu, H. Y. Stahl a fost o vreme protejată de închisoare, atâta timp cât tânărul scriitor era
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
Dumitriu, H. Y. Stahl a fost o vreme protejată de închisoare, atâta timp cât tânărul scriitor era în grațiile cele mai înalte ale sistemului politic. După plecarea acestuia, datorită respingerii cenzurii, scriitoarea a rămas cu totul descoperită și a ajuns după gratii. Prozatoarea mai spune că n-a voit să scrie pentru sertar, dar n-a fost nici negrul prolificului și talentatului său soț, care s-a purtat cu ea asemenea mamei. Articolul demascator contra celui autosurghiunit, apărut în "Glasul Patriei", deși semnat
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
ca soțul său, Dumitru, să-și aducă în familie bastardul conceput cu o țigancă. Românca Voica este femeia voluntară, o expresie a luptei zoologice pentru a obține grațiile puterii bărbătești. Lumea rurală intră în modelul tematic balzacian, supus subzistenței economice. Prozatoarea știe să observe și să analizeze, dozează cu atenție realismul critic și naturalist cu psihologismul, într-un discurs epic verosimil, controlat de o matură adecvare. În Steaua robilor, 1934, romanciera realizează o explorare singulară, puternică, adâncă și inconcesivă în (in
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
și grăitoare. În Franța, Petru Dumitriu a aranjat să apară, la Seuil, în 1968, Între zi și noapte. Era în vremea "perestroikăi" - avant la lettre! - ceaușiste, sau, cum s-a mai spus, a slăbirii șurubului care controla decisiv sistemul totalitar. Prozatoarea se născuse, de altfel, în Franța, unde n-a dorit să ceară azil politic. De Franța o legau două premii literare, unul al unei reputate reviste, pentru Voica, altul, notoriu, "Femina Vacaresco", pentru Mătușa Matilda. În franceză a scris romanul
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]