595 matches
-
de ape Și-ncet simfonia căzu întristată" (Cînd vioarele tăcură, II). Aici, extrem de rarul alexandrin clasic se compune din două emistihuri, fiecare format din doi amfibrahi cuplați, provocînd un contrast căutat între scurtimea emistihului și unitatea ritmică trisilabică. Asemenea virtuozități prozodice sunt executate de Petică fără emfază, într-o scriitură de aparențe plane, discretă la maximum. Cînd muzica însăși ajunge pretext tematic, în ciclul Cînd vioarele tăcură, muzicalitatea subliniată a versului devine metaforă a dorinței, a visului, a existenței percepute cu
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
în altele. Dată fiind vocația muzicală, dominantă la Petică, sinesteziile lui au o obligatorie componentă fonică. Altădată, figuri fonetice de genul aliterației îi iau locul (Peste-nvechita marmură rece/ Curg lacrimi clare în noaptea caldă). După ce și-a dovedit virtuozitatea prozodică, Petică adoptă, în ultimul ciclu al volumului, forma sonetului; dacă pînă atunci poetul mizase pe capacitatea sa de aparentă improvizație muzicală, revenirea la sonet înseamnă revenirea la una dintre formele de bază ale poeziei românești. în grupul sonetelor, ne întîmpină
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
1900, sub rubrica intitulată între luptă și vis, din martie pînă în octombrie, urmărind primăvara, vara și toamna în Capitală, reflexele pe care lenta rotire a anotimpurilor le stîrnea în conștiința lui, Petică edifică, poate fără să vrea, noua formă prozodică. Din primăvara pînă în toamna anului 1900, consemnările lui Petică au luat forma unor notații banale, apoi a unor reflecții lirice, și pînă la urmă a poemului în proză. In cîteva piese această tranziție poate fi urmărită pe viu. Gavota
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
plesniră, răcniră...“). Pentru a se potența efectul cumulativ sunt utilizate intens rimele interioare provenite din așezarea verbelor la același timp și la aceeași persoană. Toate aceste procedee se află imbricate unele în altele și au drept rezultat o complexă structură prozodică. Autorul vizează îndepărtarea cît mai decisă a stilului său de vorbirea naturală. Conferindu-se un ritm savant paragrafului, acesta se aseamănă unei strofe de poezie. Prin anticiparea constantă a determinantului față de determinat, se instalează o ordine ciudată a cuvintelor, cu
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
și Mureș, de Munții din Apus, aflându-l în toate pe El: "Desculț, pe drumul țării, de când, nici nu mai știu,/ El în vecie Tatăl și eu vremelnic Fiu,/ S-ajungem unde-i locul de nuntă și comândul...". Sunetul perfecțiunii prozodice pare să îmblânzească înfățișările horror din unele episoade biblice (învierea morților din morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele tău strigu-l Mâlul
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
căutarea unor noi chei de abordare. Julien Ospitalierul incită mult mai puțin decât 11 elegii, de pildă. Revenind la discuția tinerilor, cred că, manieristă, minoră (în sensul tipologic, și nu axiologic), retorică, mai exact exclamativă, mizând pe rafinamentul lexical și prozodic, poezia lui Brumaru a ieșit dintr-un parcurs obișnuit al literaturii contextualizate, păstrând semnele recognoscibile ale traseului și momentului respectiv, și a deviat undeva într-un spațiu paralel unde nu mai contează nimic altceva decât plăcerea în sine a lecturii
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
exprimată în formă sensibilă. Cartea are două părți, fiecare cuprinzând capitole cu anu¬mite denumiri, din care nu lipsește cuvântul „insulă”, acel întreg înconjurat de o altă formă a întregului, caracterizat printr- o specificitate proprie. Romanul glisează între poe¬mul prozodic și proza poematică cu ele¬mente din marginea fabulației; se deschide cu un moment al nașterii autorului asistată de cele trei Sorți: Zâna Sorții, a Dragostei și a Sănătății. Descoperim în paginile cărții un amestec subtil de inteligență și facondă
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
OCTOMBRIE 2015 Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK ***1. VASILE BELE * Baia Mare, Maramureș: TAINE. ÎNCĂ UN GÂND (versuri, A5, 116 pagini) Vasile Bele este un poet modern (prin aspectele prozodice ale liricii sale), dar și romantic incurabil (prin vârtejul pe care poezia sa o produce sufletului), este expresionist (subiectivismul amplificat și distorsionarea voită a realității), dar și impresionist, în egală măsură (concentrarea pe impresii fugitive, decât pe aspectul stabil și
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
reverie, nostalgie, meditație, speranță, oferind pe ici-colo secvențe sensibile de filtrare a peisajului exterior către latura interioară a delicatului suflet de artistă. Poezia Olguței Luncașu Trifan aderă la mișcarea neomodernistă, chiar de îi lipsesc finețuri de limbaj, inserări mitografice, subtilități prozodice... Poate că nu e suficient, dar autoarea are stări poetice și abilitatea unei exprimări în cavalcadă a emoțiilor și gândurilor proprii. Impresia lirică este generată de infuzia de sinceritate, dragostea de viață și disiparea de altruism, toate larg revărsate în
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
vorbesc de la sine despre intensitatea emoției erotice, ceea ce, de altfel, îi dă apanajul de a părea cea mai bună parte a cărții. Aș adăuga părerea că stihurile lăsate să se armonizeze în firescul lor, fără supunere auctorială, cele cu sorginte prozodică populară (Gând liber, Păcat blestemat, de ex.), dar și cele „jucăușe” (Pseudofabulă) pot constitui viitoare subiecte de creație pentru tânăra autoare. Prin Transfigurare, ultima poezie din cartea Împlinire prin iubire, autoarea provoacă o vizibilă refacere a contextului genezic. În ipostaza
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
Dimpotrivă, le clamează cu energie și nonșalanță de trubadur medieval autentic. Sonetele sale, de un rafinament irefutabil, dau seama despre un poet aflat la apogeul maturității creatoare, stăpân pe o vastă gamă de cadențe lirice, prestidigitator al unor subtile întorsături prozodice cu efecte dintre cele mai interesante. DAN LUPESCU Craiova, 19-27 ianuarie 2014
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
cheamă că se bucură de o prezentare a cuiva. La urma-urmei, n-are nevoie de așa ceva. Simți că scrie și poezie - altfel spus că visează în ritmurile pe care le numim convențional (când rimează ori nu) versuri: moare un țipăt prozodic în unele gâtuiri lucide, pe care orgoliul îndreptățit al creatorului le uită în articulațiile frazei. Aceste șase trepte, rânduite aici, urcă la pragul pe care îl merită”. De atunci și până acum anii au trecut și, până la sfârșitul mileniului al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
a matematicelor. Aici, în acest domeniu, abordează spiritul o substanță, care-i este omogenă, și, aici, își manifestă în cel mai limpede mod direcția elanurilor lui. Cu titlu de metodă de apropiere posibilă e îngăduit, așadar, să examinezi o reformă prozodică în lumina modificărilor suferite în același timp de idealul matematic. * Reforma poetică a lui Moréas se bazează pe o reformă anterioară: cea a lui Edgar Poe. Aici, însă, vom risca o judecată personală, contrară opiniei admise. Manifestele lui Poe n-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
analiza se vede invadată de ideile topologice, globale. La fel, elinul nostru, care, încă în plină eroare romană, visa la o poezie filologic valabilă pentru tot intervalul ce separă Sfânta Eulalia de Leconte de Lisle - înțelepțit și îmbogățit de-atîtea experiențe prozodice - se decide pentru o poezie care să fie nu numai o medie lingvistică, ci o savantă medie a tuturor stărilor sufletești mediteraniene, a tuturor emoțiilor care au răscolit inima omenească de la greci încoace: idee foarte frumoasă și de fapt nouă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
De altfel, fizica și matematica erau materiile care o atrăgeau cel mai mult. - Vezi că mâine avem de făcut o compunere cu temă, fie la alegere, fie o poezie, și ea cu temă liberă, pentru cine are aplecare întru cele prozodice, indiferent de număr de strofe, ori dacă e în stil clacic, ori cu vers alb, liber. Doamne! Cum uitasem! Nu puteam să ratez așa ceva. Tot drumul până acasă, mi-am frământat mintea, gândindu-mă la o anumită temă pentru poezie
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
care conține integrala liricii lui Teodor Pâcă (mort la 16 iunie 1978, la București), arată un poet profund, în gust clasicizant, un răzvrătit cu gesturi uneori manieriste, ușor prețios dar fermecător prin atitudinea fals „plebee”, altfel orgolioasă, și prin iscusința prozodică: „Vă las în valea acestei scurte plângeri, -/ Orice sfârșit vestește-un început, -/ Mă duc eu primul - sunt mai priceput,/ Să pun din vreme șeile pe îngeri.// Zvântați cu zâmbet aripile plânse,/ V-aștept la grajdurile de smarald, -/ Nu vă grăbiți
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
să o transfigureze perfect”, Ștefan Lucian Mureșanu “are trei studii de excepție”, Gerra Orivera este “o poetă plină de pioșenie și decență în fața cuvântului așternut”, Lucia Pătrașcu “vine în această antologie cu câteva poezii scrise în stil tradițional, bine strunite prozodic”, la Tatiana Scurtu-Munteanu “avem de sesizat o poezie plăcută, bine organizată, profundă, contemplativă, sensibilă, cu unele accente romantice”, Ileana Todoran “ne prezintă o scriere densă, cu multă atenție pentru detaliu”, Roland Florin Voinescu “excelează prin arta dialogului, prin parafrazarea subconștientului
LIRICA PRIMĂVERII, ANTOLOGIE COLECTIVĂ DE CREAŢIE LITERARĂ de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363881_a_365210]
-
apărut și-n POEME DE PUS LA ZID și-n revistele literare. -Ce sunt aceste ...hipersonete? -Hipersonetul este o formă fixă de poezie inventată de mine, un hibrid între sonet și rondel, care pretinde maximă concentrare de idei și virtuozitate prozodică; hipersonetul combină, în cele mai fericite cazuri, sentențiozitatea sonetului cu euritmia, eufonia rondelului. O formă clasicizantă deci, pe care unii o consideră, pe nedrept zic eu, desuetă. Este compus din 14 versuri (trei catrene și-un distih),în care primul
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alții. Mijloacele și procedeele artistice, de stil, de vocabular sau cele prozodice sunt, de asemenea, foarte diverse și personale: jocuri de cuvinte și de sensuri, („Norocoase, bată-le / i-au fost ursitoarele/ Dimineața râmele / După masă, rimele!”) sintagme și întorsături de topică, sensuri ambigui sau înrudite, (Unui umorist bătrân: Cunoscându-i fondul
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
de silabe. El poate fulgera și printr-un singur vers, chiar și printr-un singur cuvânt: "Norocul." ("Mană cerească"), sau: "Inima." ("Măsurariu"), din vol. "Lăsați-mi dragostea". Poeziile lui Ionel Căpiță - cele mai multe - nu urmează canoane consacrate, ci au propriile norme prozodice - sau nu le au deloc. Ionel Căpiță e un poet rebel, dacă nu cumva, un pionier, un deschizător de drum. Poeziile lui sunt mostre de licoare rezultată prin decantare severă, ori de substanță filtrată în sitele extrafine ale sufletului său
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Cerului harul și cultura literară i-au permis poetului Theodor Răpan realizarea unui dialog deschis cu cei 144 de „aleși”, replica sa pornind din sufletul lor către Poet și de la Poet către Cititor. Universul tematic, modalitățile de expresie și formulule prozodice ale acestui volum relevă din plin o înnoire a formelor poetice cultivate aici! Această „Evanghelie” excelează prin tehnica dialogică. Surprinde aici ușurința cu care operează inserțiile, stabilind o reală conexiune ce este resimțită atât la nivel emoțional, cât și intelectual
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
carte. * A treia secțiune a cărții m-a surprins cu ineditele sale “Fărâme de spiritualitate bologană” - legende, rememorări ale istoriei și ale unor superstiții locale - în versificarea autorului. Așadar, un “album” de folclor memorat, interpretat într-o manieră poetică “asortată” prozodic, fidelă tematic - lingvistic chiar -, picturală, dinamică și ... persiflantă. * Când am închis cartea, memoria mea m-a “atacat” cu încă o “notă acută”, pe care (asumându-mi-o “hic et nunc”), o ... “dau mai departe” (în contextualizarea subsemnatei): Botezând ( dar nu
IMPRESII PERSONALE DESPRE CARTEA „FĂRĂ VOIA MEA” DE MIRCEA GORDAN de CORNELIA COCIŞ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368390_a_369719]
-
context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale unei creații individuale ce figurează ca un întreg și pentru analiza căreia este necesară raportarea la întreg. Mijloacele sonore, lexicale, gramaticale și prozodice își asumă rolul de procedee dominante care diferențiază și definesc individualitatea stilistică a unui scriitor sau a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de valoare sub
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
doare...”, a poetului Mihai Dor, adună la un loc puțin sub o sută de poeme, multe dintre ele în vers liber, dând astfel posibilitatea creatorului să-și exprime cu ușurință gândurile și sentimentele, convingerile și atitudinile..., fără constrângeri de natură prozodică. Există oameni care, dincolo de prozaicul cotidian al profesiei, dau dovadă de o sensibilitate aparte, au o frumusețe sufletească și o inocență de copil, sunt înclinați spre partea ideală a vieții, adică trăiesc într-o zonă de sensibilitate și frumos. Unul
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
de sonorități oraculare. Acest volum al Melaniei Cuc topește în discursul său, rafinat până la eclatanță, o imaginație copleșitoare, în care încap, deopotrivă, viziunile mitologice și exploziile luminiscente, reprezentările sardonice și desfășurările beatitudinale. Autoarea cărții e o poetă de înaltă vibrație prozodică și o prozatoare frisonată de metaforă, convingătoare în toate privințele. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Metafora ca mod de exprimare a vibrațiilor eului la Melania Cuc / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]