379 matches
-
m, precum cele de la Crasna, Bursuci, Bălăbănești, că sunt acoperite cu prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de vedere al evoluției, o treaptă intermediară, între dealurile din nord și câmpiile din sud. Situația este similară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică caracterul de câmpie litorală recentă pentru această zonă. Pe fundalul extinderii vechii câmpii sarmatice, din nord către sud și concomitent cu retragerea apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Amenajări funerare: s-au depistat aspecte de acest gen, cum ar fi la Bârlad-Parc, unde scheletul era depus pe o împletitură vegetală, iar la Bârlad-Dealul Țuguieta, cel de-al doilea schelet (al femeii) era așezat pe un strat subțire de prundiș. În afara bazinului, la Stoicani - Galați, defunctul din M3 a fost înfășurat într-un giulgiu și depus între două podele de lemn (fragmentele de lemn descoperite susțin afirmația); alte schelete au fost așezate în sicrie de lemn (Stoicani - Galați, Arsura - Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
O nouă reverie a intimității, În mișcarea de data aceasta a naturii, se distinge: „Eu mă duc În faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soi de mângâiere și ocrotire, lăsându-se cucerit de forța lor, ce părea să emane o dragoste fără margini. Pentru a coborî la Arhiepiscopat, traversă vechile ulițe familiare lui, printre câmpuri aride și scorojite de secetă; unele fântâni secaseră, în prundișul râurilor deosebea câțiva oleandri, dar fără un strop de apă, iar puținele vaci păreau să fi supraviețuit foamei celei mai negre. Se oprise să vorbească cu câțiva țărani pentru a se informa și mai bine asupra acelei paragini și și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se mai pomenise așa ceva: cu miile, îndreptându-se spre nu se știe unde, de neoprit în drumul lor, hotărâți poate să dea de un loc mai puțin blestemat. Copiii urmăreau acel cortegiu îndreptat spre malul unui curs de apă cu prundișul secătuit și cotropit de oleandri; broscoii s-au adunat în bătătura lui Agnese: de la fereastră femeia i-a văzut sosind cuprinsă de panică. Se gândise să-i alunge cu cosorul, dar când și-a dat seama că sunt prea mulți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în vremea respectivă cursuri de apă, nu seci sau dispărute ca astăzi, cum e cazul Bârloviței și Corozelului, se traversau prin vaduri anume amenajate în locurile unde se formau așa-numitele repegiuni, pe care Costache Conache le consideră scruntăriri, adică prundișuri. Ele se aflau, de cele mai multe ori, în preajma morilor și a vadurilor de moară. E de înțeles că nu erau prea dese, iar oamenii făceau căi ocolite pentru a putea traversa râul sau pârâul dintr-o parte în alta, mai ales
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
muște de bălegar, altă dată o tufă de mătrăgună la maturitate într-o pădure mixtă care respiră cu regularitate. Odată este domnu' Karli un ghețar sclipitor, altă dată așternut de frunze în aceeași pădure mixtă. Odată d-na cârciumărească este prundișul pietros al unui râu, altădată un ținut mlăștinos sufocant. Odata d-na Herta este tot pământul gras al întregului peisaj, altă dată este vântul prudent care usucă pământul pe deasupra. Odată sunt eu... deci o dată sunt ziua și o dată noaptea. (pauză
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dulce, cu tărâțe de grâu, cu fălcăriță de câmp, plămădită În spirt sau rachiu tare de tescovină, cu mațe de dovleac calde, cu untdelemn și tărâțe de grâu calde, cu mațe de dovleac și scrumbie prăjită, cu măselariță crescută pe prundiș, cu sunătoare și studeniță, fierte. Inhalații cu aburi rezultați din fierberea semințelor de măselariță sau de cânepă, cu fum de măselariță puse pe jar. Legători la gât cu nisip fierbinte, cărămidă pisată fierbinte, huște calde și sare. AFECȚIUNILE URECHILOR Tratamente
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de care se sprijinea în timp ce se căznea să apuce o ramură ceva mai mare însă ticsită cu flori de tei numai bune pentru ceai și care s-a rupt aterizând împreună pe o suprafață de teren presărată ici acolo cu prundiș, ici acolo cu spini. Ar fi evitat poate chiar și accidentul, cu patinele, care era cât pe ce să-l plătească cu propria-i viață. Mergând mai îndărăt, devenise pe neobservate istețul de aproximativ șase-șapte ani, cu patinele din picioare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
locuință; lucru; lumina; la magazin; mall; Mamaia; la mare; mari; mata; medic; mîine; mol; moară; muzica; note muzicale; natură; nota; nuntă; obiectul; o; ok; oprire; oraș; ore; orice; ospeție; pas; patos; părea; perete; pescuit; peste; poartă; popotă; pregătire; prietenă; prînz; prundiș; răscruce; rechin; refren; rîu; sală; scară; soție; Sovata; stabilirea direcției; strajă; studii; susur; școala; teatru; tîrg; tot; tra-la-la; tu; vale; Vama Veche; vecini; zi; (1); 751/187/71/116/0 lacrimă: durere (154); tristețe (117); plîns (81); suferință (53); apă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
printr-o breșă neașteptată în curgerea clipelor ce întemnițează ființă. Pentru Quasimodo intervalul dintre spargerea fremătătoare a valurilor de țărm oferă prilejul pătrunderii într-o altă dimensiune a imaginației: Ție îți aseamăn viața mea de om, / plajă răcoroasă, care, atragi prundișul și lumina / și cu noul val uiți / valul căruia îi dădu deja / sunet mișcarea aerului. / Dacă mă trezești, te-ascult, / și fiecare pauză e cer în care mă pierd, / seninătatea arborilor în limpezimea nopții (Plajă răcoroasă, trad. PS).332 Mișcarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Creatorului (Geneză, 2,7): Din plante pietre ape / se nasc ființele / la adierea slavei (Uitând de moarte, trad. MB).349 Regăsim motivul amintit ca semn al primăverii în poezia Berbec: Anotimpul se arătă: fraged în vânt, (...) și recompune vocile-ngropate / ale prundișului, pâraielor / ale zilelor încărcate de hâr (Berbec, trad. MB). Focalizând atenția strict asupra momentului tainic al renașterii din ritmicitatea ciclica a naturii ce se regenerează, motivul vântului introduce, la fel ca în unele contexte leopardiene, imagini auditive (vocile-ngropate). Momentul tainic
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de mireasma de eucalipt. Din înălțimea sa, muntele privea. Nimic nu putea să scape privirii sale de granit brun și cenușiu. Te găsea și în gaură de șarpe. Copleșit de această impresie Bony se ridică și se apropie încet de prundiș. Era un strat gros de cinci centimetri de quartz alb. Soarele se reflecta în albeața lor de zăpadă și pupilele lui Bony, contractate, păreau niște gămălii de ac (...). Ascuns adînc între două bucățele de quartz, un ochi sîngeriu se uita
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
din următoarea „notă”: „Suntem informați că preotul Ioan Sârbu din satul Cursești-Vaslui, în ziua de 26 mai 1949, în timp ce organele comunale (de partid n.n.) și de masă (de sindicat agricol, probabil n.n.) lămureau poporul să aducă câte o căruță de prundiș din gara Vaslui, acest preot nu numai că se opunea pentru sine dar instiga poporul zicând: <De ce să meargă lumea la cărat prundiș, că nu au cu ce hrăni vitele>. Rugăm luați măsuri”. ie ală, aruncă pe masa prefectului și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
n.n.) și de masă (de sindicat agricol, probabil n.n.) lămureau poporul să aducă câte o căruță de prundiș din gara Vaslui, acest preot nu numai că se opunea pentru sine dar instiga poporul zicând: <De ce să meargă lumea la cărat prundiș, că nu au cu ce hrăni vitele>. Rugăm luați măsuri”. ie ală, aruncă pe masa prefectului și o „bombiță” etnico-politică, punându-i pe cei de la Forțele de Muncă în postura, deloc comodă, de antisemiți. Nota informativă suna așa: „...suntem informați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bine, hai să mâncăm. Până la Bârlad, căci mergeam în direcția aceea, auzeam mereu zgomot de sticle sparte de stâlpii de telegraf și exclamații de afirmare a „colegilor” și râsete de zeflemea pentru nefericiții care nu nimereau, iar sticlele cădeau pe prundiș sau pe alte locuri. Când ne venea să mergem la closet, la capătul vagonului dădeam de câte un gradat cu automat care păzea ușa, dragă doamne, să nu evadăm cumva. Ne făceam treaba și reveneam la locurile noastre. Oricât de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să mergeți cu mine, n-o să vă pară rău! Din tren se coborâseră circa două sute de pescari, din care, aproape toți, au luat-o grăbiți în ambele direcții ale gării. Se auzeau din ce în ce mai încet scrâșnetele cizmelor lor de cauciuc pe prundiș, odată cu luminițele lanternelor ce se pierdeau în noapte. Și se făcu liniște, o liniște străpunsă doar de câte un muget de vânt și de clipocitul valurilor de dincolo de dig. Era cald în sala de așteptare. Am tras un gât de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o coroană înmugurită a unui cireș bătrân acoperi și fereastra și vagonul și trenul... 7 Aleea de fagi din Parva, dreaptă și îngrijită, de la gară până-n mijlocul orășelului, părea noaptea un tunel nesfârșit. Pașii lui Apostol Bologa scrâșneau harnic pe prundișul umed, încît Petre, împovărat cu două geamantane, de-abia se ținea după dânsul, gâfâind din greu. Piața pătrată era pustie, toate casele dormeau... O luară pe strada principală, în sus, și nici pe acolo nu întîlniră țipenie de om. ― Am
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
câte 15-30 min. (dimineața și seara), În fiecare zi timpul se lungește cu 10 min. și ajunge până la 1 oră. Peste o lună se trece la mersul desculț pe bolovăniș de pământ (zgură) În curte, În grădină, pe iarbă, pe prundiș, iar odată cu sosirea Înghețurilor de toamnă și a zilelor de iarnă - la mersul desculț pe brumă, pe zăpadă. Pielea Înăsprită a tălpii inhibă senzațiile de durere și scade sensibilitatea la frig. După a III IV-a lună de exersare se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de vedere al obiectului nostru de studiu este șesul Bahluiului, orientat V-E, cu lățimi între 1200-1800 m și o pantă generală de cca. 0,8‰ (Pl. 4/3). Din punct de vedere al alcătuirii geologice, în bază se întâlnesc prundișuri și nisipuri mașcate, iar în acoperiș, nisipuri fine și o pătură de argile aluvionare cu lentile de nisipuri. Grosimea totală a aluviunilor variază între șase și opt metri. Datorită predominării argilelor, la suprafață se găsesc și lentile de apă freatică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în gând așa cum visase să-l vadă, cât l-a avut, o clipă, în puterea sa acela care îl urâse cel mai mult pentru cruzimea lui, râul Scamandru plin de leșuri secerate? Căzut și tăvălit în mâl, adânc îngropat sub prundișuri și pietre de râu, să nu-l mai poată nimeni găsi niciodată. Dar este în Ahile și puterea de a se rupe de trecut printr-o bruscă hotărâre, de a nu mai plânge, de a se dezmetici, trecând mai departe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în gând așa cum visase să-l vadă, cât l-a avut, o clipă, în puterea sa acela care îl urâse cel mai mult pentru cruzimea lui, râul Scamandru plin de leșuri secerate? Căzut și tăvălit în mâl, adânc îngropat sub prundișuri și pietre de râu, să nu-l mai poată nimeni găsi niciodată. Dar este în Ahile și puterea de a se rupe de trecut printr-o bruscă hotărâre, de a nu mai plânge, de a se dezmetici, trecând mai departe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mulțime”), pol. grono „ciorchine, strugure, grămadă”, wino gronowe „vin de struguri”, slavă grozd, grozdije „strugure” (cf. rom. loază, lozie), gorst „mână, pumn”, lit. gruodas „glod înghețat”, let. gręzns, gręzna „creasta cocoșului”, germana medie gruose „mugur, mlădiță”, lat. grando = granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure”, let. grudas „grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
apelor. - Ramses, hai acasă, îmi șopti neliniștit piticul, suflându-mi la ureche întâia strofă dintr-un poem marin. Nu era loc de împotrivire. Intrai în colibă să scriu după dictat: Dumnezeu deșartă parcă, noaptea, tancuri mari, - Larmă-n țărmul cu prundiș răsună, Luna e un cap tăiat din mătrăgună, Norii sunt cărunte zdrențe de șalvari. Ziua, pe talazuri clătinate de tumult, Nor e Dumnezeu cu mâna-ntinsă. El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]